Luarea măsurii arestării preventive. Inculpat deţinut în străinătate. Procedură.
C. pr. pen., art. 1491, art. 150
Art.150 Cod procedură penală prevede că măsura arestării inculpatului poate fi luată numai după ascultarea acestuia de către procuror şi de către judecător, afară de cazul când inculpatul este dispărut, se află în străinătate ori se sustrage de la urmărire sau judecată, ori nu poate fi prezentat în faţa autorităţilor din cauza stării sănătăţii ori din cauză de forţă majoră sau stare de necesitate.
Art.150 Cod procedură penală prevede că măsura arestării inculpatului poate fi luată numai după ascultarea acestuia de către procuror şi de către judecător, afară de cazul când inculpatul este dispărut, se află în străinătate ori se sustrage de la urmărire sau judecată, ori nu poate fi prezentat în faţa autorităţilor din cauza stării sănătăţii ori din cauză de forţă majoră sau stare de necesitate.
Dacă, la momentul întocmirii propunerii de arestare preventivă, inculpatul se găsea în străinătate, dar era încarcerat în statul străin într-un penitenciar determinat, dispensa de ascultare permisă de art. 150 C. pr. pen. nu se aplică, procurorul şi judecătorul având obligaţia să îl asculte, recurgând în acest scop la o videoconferinţă.
Prin încheierea penală nr. 6/22.01.2013 Tribunalul Mureş a dispus următoarele:
În temeiul art. 1491 alin. 9 din Codul de procedură penală, s-a admis propunerea formulată de D.N.A. – Serviciul Teritorial Tg-Mureş şi, în consecinţă:
În temeiul art. 1491 alin. 10 din Codul de procedură penală coroborat cu art. 1491 alin. 6, cu art. 150, cu art. 136, cu art. 143 şi cu art. 148 alin. 1, lit. f, toate din Codul de procedură penală s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului J. Z., în prezent deţinut în altă cauză pe teritoriul Republicii Ungaria), pe o durată de 30 de zile de la data prinderii.
În temeiul art. 1491 alin. 10 din Codul de procedură penală coroborat cu art. 1491 alin. 6, cu art. 150, cu art. 136, cu art. 143 şi cu art. 148 alin. 1, literele a şi f, toate din Codul de procedură penală s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului B. Z., pe o durată de 30 de zile de la data prinderii.
S-a respins ca neîntemeiată cererea inculpatului B. Z., formulată prin intermediul apărătorului ales, de luare a măsurii obligării de a nu părăsi ţara.
S-a făcut aplicarea art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
Se reţin următoarele:
Prin sesizarea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş la data de 17 ianuarie 2013 sub nr. 381/102/2013, D.N.A. – Serviciul Teritorial Tg-Mureş a solicitat, în baza art. 1491 din Codul de procedură penală şi a art. 150 din Codul de procedură penală, luarea măsurii arestării preventive în lipsă faţă de inculpaţii J. Z. şi B. Z., pe câte o perioadă de 30 zile de la data prinderii lor.
În motivare se arată că sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru ca judecătorul delegat să dispună arestarea preventivă în lipsă a inculpaţilor.
Analizând propunerea D.N.A. – Serviciul Teritorial Tg-Mureş, prin prisma materialului de urmărire penală şi a susţinerilor orale ale procurorului şi ale apărătorilor inculpaţilor, s-au reţinut următoarele:
Prin ordonanţa din data de 29 octombrie 2012, pronunţată de D.N.A. – Serviciul Teritorial Tg-Mureş în dosarul nr. 9/P/2010, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul J. Z. sub acuza săvârşirii infracţiunilor de:
1. – constituire grup infracţional organizat – prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 39/2003, constând în aceea că, în primăvara – vara 2008, inculpatul J. Z., împreună cu numiţii B. Z., P. J. şi M. O. I., a pus bazele unei grupări structurate, în scopul comiterii de infracţiuni de evaziune fiscală cu produse energetice neaccizabile, grupare care a acţionat până în vara anului 2010 după următorul mecanism:
Inculpatul J. Z. s-a ocupat, cu sprijinul numitului B. Z., începând cu luna iunie 2008, de înfiinţarea de societăţi comerciale (S.C. G. S.R.L. Sighişoara, S.C. K. C. S.R.L. Sighişoara şi S.C. AT T. C. S.R.L. Reghin) având ca obiect de activitate comerţ cu carburanţi, pentru care a recrutat din Ungaria administratori/asociaţi de cetăţenie maghiară, cu o educaţie şi o cultură modeste (zidari etc.), în vederea disimulării activităţii infracţionale pe care gruparea urma să o desfăşoare ulterior. În speţă, este vorba despre martorul G. J. şi învinuiţii K. J. S. şi C. J. A. Aceştia au fost aduşi în România de inculpatul J. Z., strict pentru a încheia actele necesare înfiinţării de societăţi comerciale. De asemenea, în vara anului 2008, numitul B. Z. a intrat în posesia ştampilelor societăţii comerciale S.C. N. C. S.R.L. din Bordenii Mari, jud. Prahova, moment de la care a exercitat activităţi de administrare de fapt a acestei societăţi, împreună cu inculpatul J. Z.
Membrii grupării au încheiat în numele celor 4 societăţi comerciale sus-menţionate, de regulă prin corespondenţă electronică, prin poştă sau prin faxuri (pentru a îngreuna identificarea membrilor), contracte de achiziţie de bunuri din spaţiul intracomunitar, ponderea semnificativă deţinând-o produsele energetice neaccizabile (uleiuri minerale cu o cifră octanică uşor inferioară carburanţilor, precum şi solvenţi şi diluanţi). Aceste contracte au fost încheiate cu societăţi din Slovacia, Ungaria, Cipru, Italia şi Germania. De precizat că numitul B. Z. s-a folosit pentru furnizarea de uleiuri, diluanţi şi solvenţi, de societatea off-shore EMEK INVESTMENTS LIMITED din Nicosia, Cipru, al cărei asociat, administrator şi împuternicit pe conturi a fost, în perioada livrărilor către S.C. AT T. C. S.R.L. Reghin.
În baza înţelegerii iniţiale dintre membrii grupării, numitul M. O. I., asociat şi administrator al S.C. B. S.R.L. Mediaş, în vara anului 2008 a înfiinţat un depozit în localitatea Brateiu, jud. Sibiu, care să servească drept loc de recepţie/descărcare pentru produsele neaccizabile achiziţionate din spaţiul intracomunitar de membrii grupării, prin societăţile înfiinţate în acest scop.
În baza înţelegerii iniţiale dintre membrii grupării, numitul M. O. I., asociat şi administrator al S.C. B. S.R.L. Mediaş, în vara anului 2008 a înfiinţat un depozit în localitatea Brateiu, jud. Sibiu, care să servească drept loc de recepţie/descărcare pentru produsele neaccizabile achiziţionate din spaţiul intracomunitar de membrii grupării, prin societăţile înfiinţate în acest scop.
Transportul produselor neaccizabile achiziţionate din spaţiul intracomunitar a fost efectuat, de regulă, în baza unor contracte încheiate cu diverse firme de transport, găsite prin intermediul unor site-uri de profil (gen bursatransportatorilor.ro) şi telefonic, tot pentru a evita identificarea membrilor grupării.
De la intrarea în România, şoferii erau dirijaţi telefonic de către membrii grupării, sau de persoane care au acţionat în numele acestora la alte adrese decât cele de la sediul firmei beneficiare a produselor achiziţionate. Exemple: la depozitul de la Brateiu, jud. Sibiu, în baza dirijării telefonice efectuate de numitul M. O. I., prin angajaţii acestuia de la punctul de lucru al S.C. B. S.R.L. de la Brateiu, jud. Sibiu; în baza dirijării telefonice a unei persoane neidentificate care a acţionat în numele inculpatului J. Z. etc.
La sosirea la destinaţie, şoferilor li se efectua recepţia faptică şi scriptică de către membri ai grupării (J. Z., B. Z., P. J.) sau de către persoane care au acţionat în numele lor (angajaţii depozitului de la Brateiu, conform dispoziţiilor lui M. O. I., angajaţi ai S.C. A. O. S.R.L. Sibiu şi angajaţi ai S.C. E. S.R.L. Sălişte ).
După recepţia mărfurilor, acestea erau vândute de membrii grupării prin staţiile proprii de distribuţie sau către alte societăţi comerciale, prin schimbarea destinaţiei, şi anume ca benzină sau motorină (după ce persoane neidentificate ce au acţionat în interesul grupării confecţionau în prealabil facturi de livrare cu conţinut nereal, ce atestau că produsul vândut era motorină/benzină), sustrăgându-se în acest mod de la plata accizelor datorate bugetului general consolidat al statului.
După plata furnizorilor, membrii grupării au încasat prin bancă sumele de bani cu care a fost prejudiciat bugetul general consolidat al statului, respectiv cu peste 10 milioane euro (circa 45 milioane lei), sumele fiind însuşite, reintroduse în circuitul evazionist sau spălate în diverse alte modalităţi.
2. – evaziune fiscală sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. 1 litera a, teza a II-a şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (93 acte materiale), constând în aceea că, inculpatul J. Z., prin acte materiale repetate, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în calitate de administrator de drept al S.C. G.S.R.L., cu sediul în municipiul Sighişoara, în perioada 13.06.2008 – 24.11.2008, a efectuat 77 achiziţii intracomunitare de produse energetice neaccizabile (cantitatea de 2.683,432 tone de ulei bază MP 150/80, cod NC 27101999) de la furnizorul ALL SPED s.r.o. Cernysevseho 26, Bratislava – Slovacia, pe care le-a comercializat ca produse accizabile (benzină şi motorină) către societăţi de distribuţie a carburanţilor, după cum urmează :
– către S.C. E. S.R.L. Sălişte, jud. Sibiu, a livrat 2.101.574 litri motorină Euro 4 în valoare de 7.916.925 lei în baza a 63 de facturi fiscale (perioada 17.07.2008 – 28.11.2008);
– către S.C. A. O. S.R.L. Sibiu, jud. Sibiu, a livrat 487.637 litri motorină Euro 4, în valoare totală de 1.980.300 lei, în baza a 15 facturi fiscale (perioada 13.06.2008-28.10.2008);
– către S.C. B. B. S.R.L. Mădăraş, jud. Harghita, a livrat 1180 litri motorină Euro 4, în valoare de 4141, 80 lei şi TVA aferent 786,94 lei, cu o factură fiscală din 26.08.2008;
– către S.C. E. T. S.R.L. Miercurea Ciuc, jud. Harghita, a livrat 56.414,20 litri motorină Euro 4, în valoare de 191.229,81 lei şi TVA aferent 36.333,66 lei cu 4 facturi fiscale (perioada 23.07.2008 – 27.08.2008);
– către S.C. E. S.R.L. Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita, a livrat 10.544,55 litri motorină Euro 4 în valoare de 43.541,61 lei, din care TVA 6.952,02 lei, în baza facturii fiscale 1007 din 03.07.2008;
– către S.C. I. S.R.L. Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita, a livrat 12.509 litri motorină Euro 4 în valoare de 42.095,40 lei şi TVA aferent 7.998,13 lei, cu patru facturi fiscale (perioada 25 iulie 2008 – 30 martie 2009);
– către S.C. M. S.R.L. Tîrnoviţa, jud. Harghita, a livrat 5.416,16 litri motorină Euro 4 în valoare de 18.794 lei şi TVA 3.570,80 lei, cu factura fiscală 1008/03.07.2008;
– către S.C. A. T. S.R.L. Lueta, jud. Harghita, a livrat 54.622,50 litri motorină Euro 4 în valoare de 187.135,72 lei şi TVA aferent 35.555,24 lei, cu două facturi fiscale ( 29.08.2008 şi 30.09.2008 );
– către S.C. G. T. S.R.L. Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita, a livrat 13.082, 79 litri motorină, în valoare de 45.397,28 lei şi TVA aferent 8 625,48 lei, cu două facturi fiscale (din 03.07.2008 şi 18.08.2008),
fără a evidenţia în contabilitatea societăţii livrarea produselor accizabile, ascunzând astfel sursa taxabilă, respectiv acciza, în scopul atins al sustragerii de la plata acesteia datorată bugetului de stat în sumă de 3.886.411 lei.
3. – evaziune fiscală sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. 1 litera a, teza a II-a şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (19 acte materiale), constând în aceea că, inculpatul J. Z., prin acte materiale repetate, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în calitate de administrator de fapt al S.C. K. C. S.R.L., cu sediul în municipiul Sighişoara, după ce, în perioada 22.05.2009 – 15.07.2009, a efectuat 27 achiziţii intracomunitare de produse energetice neaccizabile (cantitatea de 1.510,189 tone de ulei bază MP 150/80 şi SN 80, ambele cod NC 27101999) de la furnizorul A. S. s.r.o. C.26, Bratislava – Slovacia, a comercializat o parte din produsele achiziţionate, ca produse accizabile (benzină şi motorină), respectiv către S.C. A. O. S.R.L. Sibiu, cantitatea totală de 389,635 tone (463.851 litri) motorină şi benzină, în valoare totală de 1.446.715 lei, în baza a 19 facturi fiscale (perioada 12.06.2009-14.07.2009), fără a evidenţia în contabilitatea societăţii livrarea produselor accizabile, ascunzând astfel sursa taxabilă, respectiv acciza, în scopul atins al sustragerii de la plata acesteia în cuantum de 796.340 lei datorată bugetului de stat.
4. – evaziune fiscală sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. 1 litera a, teza a II-a şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (149 acte materiale), constând în aceea că, inculpatul J. Z., prin acte materiale repetate, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în calitate de administrator de fapt (împreună cu numitul B. Z.) al S.C. A. T. C. S.R.L., cu sediul în mun. Reghin, după ce, în perioada 22 octombrie 2009 – 19 ianuarie 2010, a efectuat achiziţii intracomunitare de produse energetice neaccizabile (cantitatea de 224,899 tone, adică 267.726 litri de ulei bază MP 150/80 şi SN 80, ambele cod NC 27101999) de la furnizorul A. S. s.r.o. C. 26, Bratislava – Slovacia, în baza a 8 facturi şi în perioada 18 ianuarie 2010 – 12 aprilie 2010, a efectuat achiziţii intracomunitare de produse energetice neaccizabile (cantitatea totală de 1.896,362 tone din următoarele produse: uleiuri de bază MP 150/80, având cod NC 27101999 şi solvenţi şi diluanţi organici Resolve B-G, R. B-NL şi Ethanol, acestea din urmă având cod 38140090) de la furnizorul E. I. L., Nicosia, Cipru, în baza a 58 de facturi, iar de la alţi furnizori necunoscuţi a achiziţionat cantitatea de 1.643.185 litri de produse energetice neaccizabile, a comercializat produsele achiziţionate, ca produse accizabile (benzină şi motorină), după cum urmează:
– către S.C. A. O. S.R.L. Sibiu, cantitatea totală de 2.264.606 litri motorină şi benzină, în valoare totală de 7.103.941,32 lei fără TVA, în baza a 87 facturi fiscale (perioada 19.10.2009 – 29.04.2010);
– către S.C. B. OIL S.R.L. Mediaş, cantitatea totală de 1.787.704 litri motorină şi benzină, în valoare totală de 5.166.704,65 lei fără TVA, în baza a 60 facturi fiscale (perioada 27.10.2009 – 29.04.2010);
– către S.C. C. S.R.L. Sibiu, cantitatea de 25.800 litri benzină, în valoare de 84.554,62 lei fără TVA, în baza unei facturi fiscale din 17.02.2010;
– către S.C. V. S.R.L. Odorheiu Secuiesc, cantitatea de 29.623 litri motorină, în valoare de 90.860,46 lei fără TVA, în baza unei facturi fiscale din 04.05.2010,
fără a evidenţia în contabilitatea societăţii livrarea produselor accizabile, ascunzând astfel sursa taxabilă, respectiv acciza, în scopul atins al sustragerii de la plata acesteia în cuantum de 7.312.629 lei datorată bugetului de stat.
5. – evaziune fiscală sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. 1 litera b şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (221 acte materiale), constând în aceea că, inculpatul J. Z., prin acte materiale repetate, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în calitate de administrator de drept al S.C. G. S.R.L., cu sediul în mun. Sighişoara, în perioada 13.06.2008 – 31 martie 2009, a omis evidenţierea în contabilitatea societăţii a operaţiunilor comerciale efectuate, respectiv cele menţionate la punctul 2, constând în achiziţii intracomunitare de produse energetice neaccizabile şi livrarea de produse energetice accizabile către societăţile de distribuţie a carburanţilor susmenţionate, precum şi achiziţii intracomunitare de cereale de la societatea B. – G. Kft Ungaria (în baza a 12 facturi) şi de floarea – soarelui de la societatea A. G.K. Ungaria (în baza unei facturi), urmate de comercializarea pe piaţa internă, în acest mod sustrăgându-se de la plata impozitului pe profit şi TVA datorate bugetului general consolidat al statului în sumă de 2.777.499 lei.
Tot inculpatul J. Z., în calitate de administrator de fapt, împreună cu numitul B. Z., al S.C. N. C. S.R.L., cu sediul în localitatea Bordenii Mari, jud. Prahova, după ce în perioada august – noiembrie 2008, în baza a 35 de facturi, a efectuat achiziţii intracomunitare de produse energetice neaccizabile (ulei bază MP 150/80 şi SN 80, ambele cod NC 27101999, de la furnizorii A. S. s.r.o. C. 26, Bratislava – Slovacia şi H.H. AS Slovacia în valoare totală de 7.734.629 lei), a omis evidenţierea în contabilitatea societăţii a acestor operaţiuni comerciale, precum şi a veniturilor rezultate din vânzarea bunurilor susmenţionate, sustrăgându-se în acest mod de la plata TVA datorată bugetului de stat în cuantum de 1.441.932 lei şi a impozitului pe profit în cuantum de 57.822 lei.
6. – evaziune fiscală sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. 1 litera b şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (58 acte materiale), constând în aceea că, inculpatul J. Z., prin acte materiale repetate, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în calitate de administrator de fapt al S.C. K. C. S.R.L., cu sediul în municipiul Sighişoara, în trimestrele II-III ale anului 2009, a omis evidenţierea în contabilitatea societăţii a operaţiunilor comerciale efectuate, respectiv a celor menţionate la punctul 3, constând în achiziţii intracomunitare de produse energetice neaccizabile şi livrarea de produse energetice accizabile către S.C. A. O. S.R.L. Sibiu, precum şi în achiziţii intracomunitare de utilaje LEADWELL de la furnizorii A. S. s.r.o. C.26, Bratislava – Slovacia (în valoare totală de 455.000 euro, în baza a două facturi) şi H. H. AS Slovacia (în valoare totală de 1.227.000 euro, în baza a 4 facturi ), urmate de comercializarea pe piaţa internă, în acest mod sustrăgându-se de la plata impozitului pe profit şi TVA datorate bugetului general consolidat al statului în cuantum de 1.943.485 lei.
7. – evaziune fiscală sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. 1 litera b şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (218 acte materiale), constând în aceea că, inculpatul J. Z., prin acte materiale repetate, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în calitate de administrator de fapt, împreună cu numitul B. Z., al S.C. A. T. C. S.R.L., cu sediul în mun. Reghin, după ce în semestrul II al anului 2009 – semestrul I al anului 2010, a efectuat achiziţii intracomunitare de produse energetice neaccizabile (cantitatea de 224,899 tone, adică 267.726 litri de ulei bază MP 150/80 şi SN 80, ambele cod NC 27101999, de la furnizorul A. S. s.r.o. C.26, Bratislava – Slovacia, în baza a 8 facturi; cantitatea totală de 1.896,362 tone, din următoarele produse : uleiuri de bază MP 150/80, având cod NC 27101999 şi solvenţi şi diluanţi organici Resolve B-G, Resolve B-NL şi Ethanol, acestea din urmă având cod 38140090 de la furnizorul E. I. L., Nicosia, Cipru, în baza a 58 de facturi) şi de la furnizori necunoscuţi cantitatea de 1.643.185 litri, pe care le-a vândut prin schimbarea destinaţiei ca motorină şi benzină în România, precum şi rapiţă în valoare de 133.333 lei de la furnizorul AFA C. – Ungaria, vândută ulterior pe piaţa internă, în baza unei facturi, a omis evidenţierea în contabilitatea societăţii a acestor operaţiuni comerciale, precum şi a veniturilor rezultate din vânzările descrise mai sus, sustrăgându-se în acest mod de la plata TVA datorată bugetului de stat în cuantum de 3.783.768 lei şi a impozitului pe profit în cuantum de 457.937 lei.
8. – instigare la spălare a banilor sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 25 din Codul penal raportat la art. 23 litera a din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (2 acte materiale) şi uz de fals în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 291 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (2 acte materiale), constând în aceea că, în calitate de administrator de fapt al S.C. A. T. C. S.R.L., Reghin, prin 2 acte materiale, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, împreună cu numitul B. Z. l-au determinat cu intenţie (prin Ordonări de plată la datele de 15.04.2010 şi 20.04.2010, semnate în fals în numele lui C. J. A. de persoane neidentificate) pe numitul M. O. I., în calitate de asociat/administrator al S.C. B. OIL S.R.L. Mediaş, ca plata sumelor de 700.000 lei, respectiv 4.050.000 lei datorate către S.C. A.T. C. S.R.L. Reghin în baza relaţiilor comerciale dintre cele două societăţi să fie efectuată către S.C. D. D. S.R.L. în contul xxxx, deşi între această din urmă societate şi S.C. A. T. C. S.R.L. Reghin nu s existat nici o relaţie comercială care să justifice cele două plăţi, inculpatul J. Z. şi numitul B. Z. cunoscând că sumele respective provin din săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală şi caracterul fals al ordonărilor de plată, în scopul ascunderii originii ilicite şi al folosirii ulterioare a sumelor.
9. – uz de fals în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 291 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (93 acte materiale), constând în aceea că, inculpatul J. Z., prin acte materiale repetate, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a folosit înscrisuri falsificate de o persoană neidentificată, mai exact, a prezentat societăţilor comerciale care au achiziţionat de la S.C. G. S.R.L. Sighişoara, jud. Mureş, facturi fiscale care atestau în mod nereal că produsul vândut este motorină sau benzină, în vederea justificării intrării mărfurilor cu acest titlu în contabilitatea societăţilor comerciale beneficiare.
10. – uz de fals în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 291 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (19 acte materiale), constând în aceea că, inculpatul J. Z., prin acte materiale repetate, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a folosit înscrisuri falsificate de o persoană neidentificată, mai exact, a prezentat societăţilor comerciale care au achiziţionat de la S.C. K. C. S.R.L. Sighişoara, jud. Mureş, facturi fiscale care atestau în mod nereal că produsul vândut este motorină sau benzină, în vederea justificării intrării mărfurilor cu acest titlu în contabilitatea societăţilor comerciale beneficiare.
11. – uz de fals în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 291 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (149 acte materiale), constând în aceea că, inculpatul J. Z., prin acte materiale repetate, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a folosit înscrisuri falsificate de o persoană neidentificată, mai exact, a prezentat societăţilor comerciale care au achiziţionat de la S.C. A. T. C. S.R.L. Reghin, jud. Mureş, facturi fiscale care atestau în mod nereal că produsul vândut este motorină sau benzină, în vederea justificării intrării mărfurilor cu acest titlu în contabilitatea societăţilor comerciale beneficiare.
Prin ordonanţa din data de 15 ianuarie 2013 emisă de D.N.A. – Serviciul Teritorial Tg-Mureş în dosarul nr. 9/P/2010, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul B. Z. sub acuza comiterii infracţiunilor de:
1. – constituire grup infracţional organizat – prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 39/2003, constând în aceea că, că în primăvara-vara 2008, împreună cu inculpatul J. Z. şi numiţii P. J. şi M.O. I., a pus bazele unei grupări structurate, în scopul comiterii de infracţiuni de evaziune fiscală cu produse energetice neaccizabile, grupare care a acţionat până în vara anului 2010 după următorul mecanism:
Inculpatul J. Z. s-a ocupat, cu sprijinul inculpatului B. Z., începând cu luna iunie 2008 de înfiinţarea de societăţi comerciale (S.C. G. S.R.L. Sighişoara, S.C. K. C. S.R.L. Sighişoara şi S.C. AT T. C. S.R.L. Reghin) având ca obiect de activitate comerţ cu carburanţi, pentru care a recrutat din Ungaria administratori/asociaţi cu cetăţenie maghiară, cu o educaţie şi cultură modeste (zidari etc.), în vederea disimulării activităţii infracţionale pe care gruparea a desfăşurat-o ulterior. În speţă, este vorba despre martorul G. J. şi învinuiţii K.J. S. şi C.J. A.. Aceştia au fost aduşi de inculpatul J. Z. în România, strict pentru a încheia actele necesare înfiinţării de societăţi comerciale. De asemenea, în vara anului 2008, inculpatul B. Z. a intrat în posesia ştampilelor societăţii comerciale S.C. N. C. S.R.L. Bordenii Mari, jud. Prahova, moment de la care a exercitat activităţi de administrare de fapt a societăţii, împreună cu inculpatul J. Z.
Membrii grupării au încheiat în numele celor 4 societăţi susmenţionate, de regulă prin corespondenţă electronică, prin poştă sau prin falsuri – pentru a îngreuna identificarea membrilor, contracte de achiziţie de bunuri din spaţiul intracomunitar, ponderea semnificativă deţinând-o produsele energetice neaccizabile (uleiuri minerale cu o cifră octanică uşor inferioară carburanţilor, precum şi solvenţi şi diluanţi). Aceste contracte au fost încheiate cu societăţi din Slovacia, Ungaria, Cipru, Italia şi Germania. De precizat că inclpatul B. Z. s-a folosit pentru furnizarea de uleiuri, diluanţi şi solvenţi, de societatea off-shore E. I. L., Nicosia, Cipru, al cărei asociat, administrator şi împuternicit pe conturi a fost, în perioada livrărilor către S.C. A. T. C. S.R.L. Reghin.
Transportul produselor neaccizabile achiziţionate din spaţiul intracomunitar a fost efectuat, de regulă, în baza unor contracte încheiate cu diverse firme de transport, găsite prin intermediul unor site-uri de profil (bursatransportatorilor.ro) şi telefonic, tot pentru a evita identificarea membrilor grupării.
De la intrarea în România, şoferii erau dirijaţi telefonic la alte adrese decât cele de la sediul firmei beneficiare a produselor achiziţionate, de către membrii grupării, sau de persoane care au acţionat în numele acestora. Exemple: la depozitul de la Brateiu, jud. Sibiu, în baza dirijării telefonice din partea numitului M. O. I., prin angajaţii acestuia de la punctul de lucru al S.C. B. S.R.L. de la Brateiu, jud. Sibiu; comuna Tileag, jud. Bihor, în baza dirijării telefonice a unei persoane neidentificate care a acţionat în numele inculpatului J.Z. etc.
La sosirea la destinaţie, şoferilor li se efectua recepţia faptică şi scriptică de către membri ai grupării (J. Z., B. Z., P. J.) sau de persoane care au acţionat în numele lor (angajaţii depozitului de la Brateiu, conform dispoziţiilor lui M. O. I., angajaţi ai S.C. A. O. S.R.L. Sibiu şi angajaţi ai S.C. E. S.R.L. Sălişte).
După recepţia mărfurilor, acestea erau vândute de membrii grupării prin staţiile proprii de distribuţie sau către alte societăţi comerciale, prin schimbarea destinaţiei, şi anume ca benzină sau motorină (după ce persoane neidentificate ce au acţionat în interesul grupării confecţionau în prealabil facturi de livrare cu conţinut nereal, ce atestau că produsul vândut este motorină/benzină), sustrăgând în acest mod acciza datorată bugetului general consolidat al statului.
După plata furnizorilor, membrii grupării au încasat prin bancă sumele de bani cu care a fost prejudiciat bugetul general consolidat al statului, respectiv peste 10 milioane euro (circa 45 milioane lei), sumele fiind însuşite, reintroduse în circuitul evazionist sau spălate în diverse alte modalităţi.
2. – evaziune fiscală sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. 1 litera a, teza a II-a şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (149 acte materiale), constând în aceea că, inculpatul B. Z., prin acte materiale repetate, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în calitate de administrator de fapt, împreună cu inculpatul J. Z., al S.C. A. T. C. S.R.L., cu sediul în mun. Reghin, după ce, în perioada 22 octombrie 2009 – 19 ianuarie 2010, a efectuat achiziţii intracomunitare de produse energetice neaccizabile (cantitatea de 224,899 tone, adică 267,726 litri de ulei bază MP 150/80 şi SN 80, ambele cod NC 27101999) de la furnizorul ALL S. s.r.o. Cernysevseho 26, Bratislava – Slovacia, în baza a 8 facturi, şi în perioada 18 ianuarie 2010 – 12 aprilie 2010, a efectuat achiziţii intracomunitare de produse energetice neaccizabile (cantitatea totală de 1845,33 tone, adică 2.196,821 litri din următoarele produse: uleiuri de bază MP 150/80, având cod NC 27101999 şi solvenţi şi diluanţi organici Resolve B-G, Resolve B-NL şi Ethanol, acestea din urmă având cod 38140090) de la furnizorul E. I. L., Nicosia, Cipru, în baza a 58 de facturi, iar de la furnizori necunoscuţi a achiziţionat cantitatea de 1.643,185 litri de produse energetice neaccizabile, a comercializat bunurile achiziţionate, ca produse accizabile (benzină şi motorină) către S.C. A. O. S.R.L. Sibiu cantitatea totală de 2.264.606 litri motorină şi benzină, în valoare totală de 7.103.941,32 lei fără TVA, în baza a 87 facturi fiscale (perioada 19.10.2009 – 29.04.2010 ), către S.C. B. O. S.R.L. Mediaş cantitatea totală de 1.787.704 litri motorină şi benzină, în valoare totală de 5.166.704,65 lei fără TVA, în baza a 60 facturi fiscale (perioada 27.10.2009 – 29.04.2010), către S.C. C. S.R.L. Sibiu cantitatea de 25.800 litri benzină, în valoare de 84.554,62 lei fără TVA, în baza unei facturi fiscale din 17.02.2010, către S.C. V. S.R.L. Odorheiu Secuiesc cantitatea de 29.623 litri motorină, în valoare de 90.860,46 lei fără TVA, în baza unei facturi fiscale din 04.05.2010, fără a evidenţia în contabilitatea societăţii livrarea produselor accizabile, ascunzând astfel sursa taxabilă, respectiv acciza, în scopul atins al sustragerii de la plata acesteia în cuantum de 7.312.629 lei datorată bugetului de stat.
3. – complicitate la evaziune fiscală sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 26 din Codul penal raportat la art. 9 alin. 1 litera a teza a II-a şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, constând în aceea că, inculpatul B. Z. a organizat şi realizat în perioada 2008-2009, împreună cu inculpatul J. Z., în incinta sau în preajma punctului de lucru de la Brateiu, jud. Sibiu al S.C. B. S.R.L. Mediaş, recepţia faptică şi scriptică pentru o parte din produsele energetice neaccizabile, achiziţionate de S.C. G. S.R.L. Sighişoara, din spaţiul intracomunitar, ajutând în acest mod la comiterea de către făptuitoarea S.C. G. S.R.L. şi in culpatul J. Z. a infracţiunii de evaziune fiscală reţinute în sarcina acestuia din urmă.
4. – evaziune fiscală sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. 1 litera b şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (36 acte materiale), constând în aceea că, inculpatul B. Z., prin acte materiale repetate, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în calitate de administrator de fapt, împreună cu inculpatul J. Z., al S.C. N. C. S.R.L., cu sediul în localitatea Bordenii Mari, jud. Prahova, după ce în perioada august – noiembrie 2008, în baza a 35 de facturi, a efectuat achiziţii intracomunitare de produse energetice neaccizabile (ulei bază MP 150/80 şi SN 80, ambele cod NC 27101999, de la furnizorii A. S. s.r.o. Cernysevseho 26, Bratislava – Slovacia şi H. H. AS Slovacia în valoare totală de 7.734.629 lei), a omis evidenţierea în contabilitatea societăţii a acestor operaţiuni comerciale, precum şi a veniturilor rezultate din vânzarea bunurilor susmenţionate ca motorină şi benzină, sustrăgându-se în acest mod de la plata TVA datorată bugetului de stat în cuantum de 1.441.932 lei şi a impozitului pe profit în cuantum de 57.822 lei.
5. – evaziune fiscală sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. 1 litera b şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (218 acte materiale), constând în aceea că, inculpatul B. Z., prin acte materiale repetate, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în calitate de administrator de fapt, împreună cu inculpatul J. Z., al S.C. A. T. C. S.R.L., cu sediul în mun. Reghin, după ce în semestrul II 2009 – semestrul I 2010, a efectuat achiziţii intracomunitare de produse energetice neaccizabile (cantitatea de 224,899 tone, adică 267.726 litri de ulei bază MP 150/80 şi SN 80, ambele cod NC 27101999, de la furnizorul A. S. s.r.o. Cernysevseho 26, Bratislava – Slovacia, în baza a 8 facturi; cantitatea totală de 1.896,362 tone, din următoarele produse : uleiuri de bază MP 150/80, având cod NC 27101999 şi solvenţi şi diluanţi organici Resolve B-G, Resolve B-NL şi Ethanol, acestea din urmă având cod 38140090 de la furnizorul E. I. L., Nicosia, Cipru, în baza a 58 de facturi) şi de la furnizori necunoscuţi cantitatea de 1.643.185 litri, pe care le-a vândut prin schimbarea destinaţiei ca motorină şi benzină în România, precum şi rapiţă în valoare de 133.333 lei de la furnizorul A. C. – Ungaria, vândută ulterior pe piaţa internă, în baza unei facturi, a omis evidenţierea în contabilitatea societăţii a acestor operaţiuni comerciale, precum şi a veniturilor rezultate din vânzările descrise mai sus, sustrăgându-se în acest mod de la plata TVA datorată bugetului de stat în cuantum de 3.783.768 lei şi a impozitului pe profit în cuantum de 457.937 lei.
6. – instigare la spălare a banilor sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 25 din Codul penal raportat la art. 23 litera a din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (2 acte materiale) şi uz de fals în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 291 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (2 acte materiale), constând în aceea că, în calitate de administrator de fapt al S.C. A. T. C. S.R.L., Reghin, prin 2 acte materiale, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, inculpatul B. Z., împreună cu inculpatul J. Z., l-au determinat cu intenţie (prin Ordonări de plată la datele de 15.04.2010 şi 20.04.2010, semnate în fals în numele lui C. J.A. de persoane neidentificate) pe numitul M. O.I., în calitate de asociat/administrator al S.C. B. O. S.R.L. Mediaş, ca plata sumelor de 700.000 lei, respectiv 4.050.000 lei datorate către S.C. A. T. C. S.R.L. Reghin în baza relaţiilor comerciale dintre cele două societăţi să fie efectuată către S.C. D. D. S.R.L. în contul xxxxxxxx, deşi între această din urmă societate şi S.C. A. T.C. S.R.L. Reghin nu exista nici o relaţie comercială care să justifice cele două plăţi, inculpatul J. Z. şi inculpatul B. Z. cunoscând că sumele respective provin din săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală şi caracterul fals al ordonărilor de plată, în scopul ascunderii originii ilicite şi al folosirii ulterioare a sumelor.
Prima instanţă a apreciat că propunerea procurorului este întemeiată pentru următoarele motive:
La dosarul de urmărire penală există suficiente indicii temeinice din care să rezulte că s-au săvârşit infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpaţi.
În acest sens pot fi indicate constatările organelor de control fiscal, declaraţiile martorilor, declaraţiile altor persoane învinuite în cauză, precum şi alte înscrisuri depuse la dosar.
S-a invocat de către apărare că există foarte puţine probe care să-i indice pe cei doi inculpaţi în vreun fel (şi în special pe inculpatul B. Z.) ca fiind autori ai faptelor sau ca având implicare în activităţile considerate de acuză ca fiind infracţionale.
S-a arătat că şi dacă ar fi reală afirmaţia, aceasta nu ar putea conduce la înlăturarea indiciilor temeinice despre care s-a făcut vorbire mai sus, întrucât, pe de o parte, dispoziţiile legale, atunci când solicită existenţa datelor din care să rezulte presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârşit fapta (adică existenţa indiciilor temeinice), nu se referă la o faţetă cantitativă a acestora ci, pur şi simplu, la existenţa unor asemenea date, iar pe de altă parte, probele existente şi puse sub semnul îndoielii de către apărare (precum declaraţiile numiţilor M. O. I.şi B. L. M. – filele 486-491, dos. u.p., vol. X), atâta timp cât nu s-a dovedit că acestea sunt necorespunzătoare adevărului, nu se poate face abstracţie de ele. Faptul că angajaţii depozitului de la B., jud. Sibiu, al S.C. B. O. S.R.L. arată că nu au văzut alte persoane în depozit în afara şoferilor autocisternelor nu este de natură a contrazice afirmaţiile martorului B.L. M., întrucât chiar aceştia arată că martorul B. L. M. era cel care ţinea legătura cu administratorul firmei (M. O.) şi se ocupa de verificările pe linie de calitate şi de recepţia scriptică a produselor, situaţie în care acesta se putea deplasa şi în alte zone ale depozitului sau în afara acestuia (pentru preluarea – predarea actelor, aplicarea ştampilelor etc.) decât cea strictă în care avea loc descărcarea produselor petroliere.
Propunerea de arestare preventivă se bazează şi pe aceste probe, fiind însuşite de către organele de urmărire penală, iar o eventuală neconcordanţă dintre acestea şi realitatea obiectivă ar atrage consecinţe pentru aceste organe judiciare.
Ca atare ele nu pot fi ignorate de judecătorul delegat la acest moment, doar pe baza suspiciunilor apărării.
În altă ordine de idei, s-a reţinut că declaraţiile menţionate mai sus nu sunt singurele care conţin date, întrucât mai există şi alte declaraţii ale unor persoane sau alte mijloace de probă care indică participarea inculpaţilor, precum: declaraţia martorul G. J. (audiat prin comisie rogatorie (filele 84-86, dos. u.p., vol. XXXII); înscrisul de la fila 698, dos. u.p. vol. XXX şi declaraţiile martorului G. M. (filele 34-39, dos. u.p., vol. XII) care atestă calitatea de reprezentant şi persoană cu drept de semnătură la bancă în numele societăţii off-shore E.I. L. din Nicosia, Cipru a inculpatului B.Z.; declaraţiile martorilor T. A., C.E., B. S. şi S. A.(filele 1-7, 59-62, 86-92, 109-112, dos. u.p., vol. XII) referitoare la implicarea inculpatului J.Z. şi posibil şi a inculpatului B.Z .aţiile martorilor S. T. L. (filele 194-198, 201-203, 206, dos. u.p., vol. XII) referitoare la implicarea inculpatului J. Z. în înfiinţarea S.C. K. C. S.R.L. Sighişoara. În acelaşi sens al implicării inculpatului Janosi Zoltan pot fi invocate declaraţiile martorului S. A. (filele 222-225, 230-232, dos. u.p., vol. XII).
S-a reţinut că, faptul că împotriva învinuitului P. D. D. s-a început urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă, întrucât, la întrebarea expresă a organelor de urmărire penală, a declarat, în calitate de martor, că inculpatul B. Z. nu a avut nici o implicare în firma off-shore E. I. L. Nicosia, Cipru, afirmaţii contrazise de înscrisurile existente la dosar (fila 698, dos. u.p. vol. XXX) reprezintă încă în indiciu, de natura celor menţionate mai sus, privind implicarea inculpatului B. Z.
Faptul că şi alte persoane, unele chiar cu funcţii şi demnităţi înalte deţinute în statul român, ar fi implicate în activităţi de evaziune fiscală cu produse petroliere, iar unele persoane chiar în cauza de faţă, pe de o parte, nu poate micşora sau înlătura responsabilitatea inculpaţilor propuşi acum spre arestare preventivă, iar pe de altă parte s-a făcut dovada prin înscrisurile depuse de procuror la dosar că unele din aceste persoane fac obiectul urmăririi penale la structura centrală a DNA, iar din informaţiile apărute în presă, persoana care a ocupat o funcţie de înaltă demnitate în stat face obiectul urmăririi penale într-o cauză aflată pe rolul structurii teritoriale Braşov a DNA.
S-a arătat că, este dreptul şi atributul exclusiv al procurorului să gestioneze cauza şi să aprecieze oportunitatea propunerii măsurii arestării sau a altei măsuri în raport cu unul sau altul dintre învinuiţi şi inculpaţi, aspect ce nu ar putea fi cenzurat în vreun fel de către judecătorul delegat cu soluţionarea propunerii de luare a măsurii arestării preventive.
Tot legat de necesitatea existenţei probelor sau indiciilor temeinice din care să rezulte că persoana faţă de care se desfăşoară acte premergătoare sau urmărirea penală a săvârşit faptele de care este acuzată, s-a precizat că acestea nu trebuie să aibă tăria unor probe certe de vinovăţie, întrucât atunci organele judiciare ar fi obligate să pronunţe de îndată condamnarea persoanei în cauză şi nu să dispună o măsură cu caracter provizoriu precum arestarea preventivă.
În ceea ce priveşte incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 litera a din Codul de procedură penală referitor la inculpatul B. Z., s-a apreciat că din toate demersurile efectuate de organele de urmărire penală a rezultat intenţia clară a inculpatului de a se sustrage urmăririi penale. Acesta, fiind înştiinţat şi personal şi prin intermediul apărătorului ales să se prezinte şi să dea explicaţii în vederea lămurii stării de fapt, aspect ce era şi în interesul său, a preferat să rămână în Ungaria, deşi nu a invocat şi nu a dovedit nici un motiv obiectiv care să-l fi împiedicat să vină în România.
În ceea ce priveşte incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 litera f din Codul de procedură penală, referitor la ambii inculpaţi, de observat că prima dintre condiţii (respectiv pedeapsa mai mare de 4 ani închisoare prevăzută de lege pentru infracţiunea în cauză) este îndeplinită atât în raport cu infracţiunea de constituire grup infracţional organizat cât şi în raport cu infracţiunile de evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.
Cea de-a doua condiţie, respectiv pericolul concret pentru ordinea publică reprezentat de lăsarea în libertate de inculpaţilor este de asemenea îndeplinită.
S-a reţinut că pericolul concret pentru ordinea publică rezidă, în cazul inculpaţilor J.Z. şi B. Z., din circumstanţele reale ale comiterii faptelor de care aceştia sunt acuzaţi, circumstanţe constând în: modalităţile concrete de săvârşire a faptelor (disimularea activităţilor infracţionale prin recrutarea unor persoane care să acţioneze în numele lor, de regulă de altă naţionalitate decât cea română, greu de depistat ulterior); amploarea activităţilor infracţionale; cuantumul total al prejudiciului cauzat bugetului statului; gravitatea vătămării relaţiilor sociale apărate de legea penală.
Faptele inculpaţilor sunt de natură să creeze un impact negativ deosebit în rândul opiniei publice şi acest impact se poate presupune rezonabil că se menţine şi în continuare. Desigur pericolul concret pentru ordinea publică reprezentat de inculpaţi în cazul lăsării lor în libertate nu poate şi nu trebuie să fie confundat cu pericolul social al faptelor de săvârşirea cărora aceştia sunt acuzaţi, însă nici nu se poate face abstracţie totală atunci când se analizează o propunere de arestare preventivă precum în cauza pendinte, chiar dispoziţiile art. 136 alin. 8 din Codul de procedură penală obligă la aceasta. Potrivit dispoziţiei menţionate, alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ţinându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracţiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura, iar gravitatea deosebită a faptelor de săvârşirea cărora sunt acuzaţi inculpaţii J. Z. şi B. Z.(cu un prejudiciu adus bugetului statului de circa 45 milioane lei) nici nu poate comporta vreo discuţie.
S-a conchis că, cu cât pericolul social al faptei este mai ridicat cu atât mai mult sunt create premisele naşterii pericolului concret pentru ordinea publică, prin răsunetul negativ pe care-l transmite în starea de spirit a cetăţenilor.
Ca atare s-a dispus conform celor arătate mai sus.
Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti au declarat, în termen legal, recurs inculpaţii J. Z. şi B.Z.
Faţă de inculpatul B. Z. instanţa de control judiciar a dispus disjungerea cauzei întrucât nu era îndeplinită procedura de citare cu inculpatul J. Z. care se află încarcerat în Ungaria şi faţă de care se impune procedura audierii.
Inculpatul J. Z. a fost audiat prin sistemul de videoconferinţă. Acest inculpat a solicitat admiterea recursului său şi respingerea propunerii de arestare preventivă în ceea ce îl priveşte, arătând că nu se face vinovat de acuzele aduse, nu a gestionat nici o firmă din România şi nu a vândut nimic în România.
Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate şi în integralitatea sa instanţa de control judiciar a admis recursul inculpatului J.Z. pentru următoarele considerente:
Inculpatul J. Z. a fost anchetat de organele de urmărire penală şi s-a făcut propunerea de arestare preventivă faţă de acesta fără să fi fost audiat în prealabil deşi era cunoscut faptul că acest inculpat se găsea încarcerat pe teritoriul Ungariei.
De asemenea prima instanţă a dispus arestarea preventivă a aceluiaşi inculpat cunoscând faptul că inculpatul J.. Z. nu a fost audiat de procurori şi că acest inculpat era încarcerat în Ungaria.
Faptul că inculpatul J. Z. era încarcerat în Ungaria, fapt binecunoscut de procurori şi prima instanţă, rezultă cu claritate din actele dosarului.
Potrivit art.1491 alin.1 Cod procedură penală procurorul întocmeşte propunerea de arestare preventivă a inculpatului numai după ascultarea acestuia în prezenţa apărătorului.
După cum rezultă din actele dosarului inculpatul J. Z. nu se găsea la momentul întocmirii propunerii de arestare preventivă, respectiv la momentul judecăţii în nici una din situaţiile de mai sus, respectiv se găsea în străinătate, dar în stare de arest la penitenciarul Palhalma, din Ungaria, fapt binecunoscut de procuror şi judecător.
În aceste condiţii nimic nu-l putea împiedica pe procuror să-l audieze pe inculpatul J. Z. prin sistemul de videoconferinţă cum a făcut de altfel şi instanţa de recurs.
Faţă de cele reţinute s-a considerat că hotărârea primei instanţe este, potrivit art.197 Cod procedură penală, lovită de nulitate absolută, inculpatul nefiind audiat de procuror, respectiv de judecător, deşi s-ar fi putut astfel cum a procedat şi instanţa de control judiciar, să se apeleze la modalitatea de audiere prin sistemul videoconferinţei acoperindu-se astfel cerinţa legii.
De menţionat că într-adevăr inculpatul J. Z. se găsea în străinătate dar nu în stare de libertate, ci într-un loc cunoscut şi subliniem, în stare de arest, într-un penitenciar din Ungaria.
Ca atare, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d C. pr. Pen., a fost admis recursul declarat de inculpatul J. Z. împotriva încheierii penale nr. 6/C/22 ianuarie 2013 pronunţate de judecătorul delegat de la Tribunalul Mureş în dosarul nr. 381/102/2013 şi, în consecinţă:
A fost casata în parte hotărârea atacată şi s-a rejudecat cauza în limitele de mai jos:
În temeiul art. 1491 alin. 9 C. pr. pen., a fost respinsa propunerea procurorului de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Tg.-Mureş, privind luarea măsurii arestării preventive a inculpatului J.Z.
S-a anulat mandatul de arestare preventivă nr. 4/22 ianuarie 2013 emis de judecătorul delegat de la Tribunalul Mureş în baza încheierii penale nr. 6/C/22 ianuarie 2013.
S-au mentinut restul dispoziţiilor încheierii penale atacate.
Potrivit art. 192, alin. 3 C. pr. Pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina statului.
Notă (judecător Mihaela Vasiescu): Dispoziţiile legale pertinente în materia arestării preventive a învinuitului sau a inculpatului impun, sub sancţiunea nulităţii absolute, ascultarea persoanei vizate, atât cu prilejul formulării propunerii de către procuror, în cursul urmăririi penale, cât şi al soluţionării acesteia de către judecător. Cu toate acestea, art. 150 C. pr. pen. permite, în anumite cazuri limitative şi de excepţie, arestarea preventivă în contumacie, cu obligaţia prezentării învinuitului sau a inculpatului, de îndată ce a fost prin sau s-a predat, la judecător în vederea ascultării sale.
Natura şi numărul redus al acestor situaţii imprimă caracterul lor excepţional, tocmai pentru că ascultarea învinuitului sau a inculpatului este un act menit să salvgardeze drepturile apărării în faţa iminenţei unei măsuri cu consecinţe drastice asupra libertăţii persoanei. Forţa raţiunilor pe care se bazează obligaţia de ascultare a învinuitului sau a inculpatului, precum şi argumentele care stau la baza instituirii excepţiilor, pe de o parte, recomandă recurgerea cu prudenţă la aceste excepţii, iar, pe de altă parte, impun autorităţilor judiciare interpretarea lor într-o manieră aptă să respecte drepturile apărării.
Dispensele de la ascultare, prevăzute de art. 150 C. pr. pen., se justifică de imposibilitatea înştiinţării învinuitului sau a inculpatului despre procedura în curs împotriva lui ori a aducerii acestuia în faţa autorităţilor judiciare în vederea ascultării. Aceste situaţii sunt cauzate fie de conduita învinuitului sau a inculpatului (este dispărut sau se sustrage, după caz, de la urmărire penală sau de la judecată), fie de absenţa sau insuficienţa formelor de cooperare judiciară internaţională în materie penală (învinuitul sau inculpatul se află în străinătate, iar instrumentele de cooperare nu permit aducerea lui fizică, cu mandat de aducere, sau ascultarea virtuală, prin intermediul unei videoconferinţe), fie de situaţia în care se află învinuitul sau inculpatul (din cauza sănătăţii sale, nu poate fi adus în faţa autorităţii judiciare), fie de existenţa unui caz de forţă majoră sau a unei stări de necesitate (care împiedică aducerea învinuitului sau a inculpatului pentru ascultarea lui de către procuror şi/sau de către judecător).
În ceea ce priveşte motivul de neascultare dat de faptul că învinuitul sau inculpatul se află în străinătate, trei observaţii se impun: în primul rând, dacă nu se cunoaşte locul unde se află învinuitul sau inculpatul, dispensa de ascultare se examinează prin prisma cauzei ţinând de dispariţia acestuia. În al doilea rând, dacă este cunoscut locul unde se află învinuitul sau inculpatul, autorităţile judiciare sunt eliberate, în principiu, de obligaţia de ascultare, nu şi de obligaţia de citare. În al treilea rând, arestarea în contumacie este posibilă doar dacă, în urma citării învinuitul sau inculpatul nu se prezintă benevol în faţa autorităţii, iar instrumentul internaţional incident nu permite nici aducerea fizică a acestuia înaintea procurorului şi/sau a judecătorului (de regulă tratatele internaţionale în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală exclud aducerea cu mandat de aducere a unei persoane de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat unde se desfăşoară procedurile judiciare) şi nici prezenţa virtuală a persoanei în cauză în faţa autorităţilor judiciare care efectuează urmărirea penală sau judecata.
În speţa prezentată anterior, erau cunoscute starea şi locul unde se afla inculpatul –deţinut în Penitenciarul Palhalma din Ungaria, iar tratatul internaţional pertinent -Convenţia din 29 mai 2000 privind asistenţa judiciară în materie penală între Statele Membre ale Uniunii Europene- permite ascultarea inculpatului prin videoconferinţă. În aceste circumstanţe, procurorul care a formulat propunerea de arestare preventivă şi judecătorul care a soluţionat-o nu puteau să se prevaleze de cauza de neascultare, întrucât ascultarea era posibilă prin recurgerea la videoconferinţă, ca formă a asistenţei judiciare internaţionale. Neprocedând în acest fel, drepturile apărării au fost compromise, iar remediul procesual este respingerea propunerii procurorului de arestare preventivă şi nu trimiterea cauzei spre rejudecare în prim grad, întrucât viciul s-a ivit chiar în faţa procurorului.
