Prin încheierea de şedinţă din 10 octombrie 2006, pronunţată în dosarul nr. 1041/P/2006, Tribunalul Galaţi a respins cererea inculpatului S.B. privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, prev. de art. 1451 Cod procedură penală.
Conform disp.art.3002 Cod procedură penală, cu referire la art.160b alin.3 Cod procedură penală, a fost menţinută starea de arest preventiv a inculpatului, instanţa apreciind că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă şi impun în continuare privarea de libertate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul S.B.
Prin motivele de recurs, apărătorul ales al inculpatului a invocat nulitatea încheierii atacate, determinată de faptul că ea nu este semnată de judecătorul care a pronunţat-o, iar data pronunţării, consemnată în minuta olografă, este alta decât cea din încheiere.
De asemenea, a invocat motivul că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, astfel că în mod nelegal prima instanţă a dispus menţinerea măsurii arestării preventive.
Prin decizia penală nr. 556/R/19.10.2006, Curtea de Apel Galaţi a admis recursul declarat de inculpatul S.B., a casat încheierea de şedinţă recurată şi a trimis cauza la aceeaşi instanţă, pentru a se pronunţa cu privire la măsura arestării preventive, conform art. 3002 ref. la art. 160b din Codul de procedură penală.
Pentru a decide astfel, instanţa de recurs a reţinut următoarele:
La termenul de judecată din 5 octombrie 2006, Tribunalul Galaţi, sesizat cu judecarea cauzei privind pe inculpatul S.B. – trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.20 în ref. la aart. 174-175 din Codul penal – a pus în discuţie legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, conform disp.art. 3002 ref. la art.160b din Codul de procedură penală.
După încheierea dezbaterilor cu privire la măsura arestării preventive, instanţa, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea la data de 10 octombrie 2006.
Cu toate aceste, minuta olografă prin care instanţa s-a pronunţat cu privire la măsura arestării preventive poartă data de 5 octombrie 2006 (data când au avut loc dezbaterile), în timp ce încheierea dactilografiată conţine menţiunea că a fost pronunţată în şedinţa din 10 octombrie 2006 .
Mai mult, această încheiere nu este semnată de preşedintele completului de judecată, la fel cum nu este semnată nici încheierea în care au fost consemnate dezbaterile şi nici încheierea de amânare a pronunţării.
Aşa fiind, există serioase dubii cu privire la data când instanţa s-a pronunţat cu privire la menţinerea măsurii arestării preventive a inculpatului, dată care prezintă o deosebită importanţă, nu numai pentru calcularea termenului de exercitare a căii de atac a recursului, ci şi pentru stabilirea duratei măsurii – dat fiind că, potrivit art.140 alin.1 lit.a Cod procedură penală, aceasta încetează de drept la expirarea termenului prevăzut de art.160b alin.1 Cod procedură penală, dacă instanţa nu a procedat la verificarea legalităţii şi a temeiniciei arestării preventive în acest termen.
Pe de altă parte, nesemnarea de către preşedintele completului de judecată a încheierii în care au fost consemnate dezbaterile, precum şi a încheierii prin care s-a pronunţat cu privire la măsura arestării preventive, face imposibilă verificarea de către instanţa de control judiciar a respectării unor dispoziţii legale, prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute, cum sunt cele privitoare la compunerea completului de judecată, participarea procurorului şi asigurarea asistenţei juridice a inculpatului.
Faţă de aceste considerente, văzând şi disp.art.38515 pct.2 lit.c, ref. la art.3859 alin.1 pct.3-6 din Codul de procedură penală, Curtea de Apel Galaţi a admis recursul declarat de inculpatul S.B., a casat încheierea de şedinţă din 10.10.2006 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr.1041/2006 şi a dispus trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă, pentru a se pronunţa, în temeiul art.3002 ref. la art.160b Cod procedură penală, cu privire la măsura arestării preventive a inculpatului.
