Prin cererea înregistrată la data de 20 octombrie 2009, sub număr de dosar 5608/2009, Parchetul de pe lângă ÎCCJ – DIICOT, Biroul Teritorial Mureş a solicitat instanţei, să pronunţe o hotărâre, prin care să dispună admiterea propunerii de arestare preventivă şi luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile, propunere formulată cu privire la inculpaţii XX(fiul lui Ioan şi Virginia, născut la data de 27 februarie 1981 în Sângiorgiu de Pădure, judeţul Mureş, domiciliat în xx), XX(fiul lui Adalbert şi Ana, născut la data de 9 martie 1975, în Sovata, jud. Mureş, cu acelaşi domiciliu xx), XX( zis „Ioţo” fiul lui Peter şi Elisabeta, născut în data de 1 aprilie 1979, în loc. Gheorgheni, xx) şi XX( zis „Piticul”, fiul lui Alexandru şi Rozalia-Magdolna, născut în 1977, iulie, 08 în Odorheiu-Secuiesc, jud. Harghita, domiciliat în xx) toţi cercetaţi în dosarul nr. 1/D/P/2009 al parchetului, invocându-se temeiurile prevăzute de art.148 lit. b,d,f Cod procedură penală pentru inculpatul XX, de art. 143, art.148 lit. d,f Cod procedură penală pentru inculpaţii XXşi XXşi art. 143, art. 148 lit. f Cod procedură penală pentru inculpatul XX.
În motivarea propunerii s-a arătat că, în speţă, urmărirea penală a fost începută, Xx, Xx, Xx, Xx, Xx, xx, Xx, Xx, Xx, iar faţă de Xx, Xx, Xxs-a şi pus în mişcare acţiunea penală prin ordonanţă la data de 16 octombrie 2009, iar faţă de inculpatul XXs-a pus în mişcare acţiunea penală prin ordonanţa din 19 octombrie 2009 sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de: – pentru inculpatul XXde art. 7 din Legea nr.39/2003, de art.23 lit. a şi c din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor; – pentru inculpatul XXde art.7 din Legea nr.39/2003, de art.26 raportat la art.23 lit. a din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor; – pentru inculpatul XXzis „Ioţo” de art.7 din Legea nr.39/2003, de art. 26 Cod penal, de art.20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1,2,3 şi 5 Cod penal, de art. 26 Cod penal, de art.20 Cod penal raportat la art. 215 al.1,2,3 şi 5 Cod penal; – pentru inculpatul XXzis „Piticul”de art.7 din Legea nr.39/2003, de art.23 lit. a din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, de art.279 alin.1 Cod penal şi de art.271 din Legea nr.86/2006; – pentru inculpatul XXde art.7 din Legea nr.39/2003, de art.20 Cod penal raportat la art.215 al.1,2,3 şi 5 Cod penal, de art.23 lit. c din Legea nr.656/2002 şi de art.293 Cod penal şi art.291 Cod penal; – pentru inculpatul XX-JOZSEF zis „Becali” de art.7 din Legea nr.39/2003; – pentru inculpatul XXde art.7 din Legea nr.39/2003, de art.23 lit. a şi c din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor; – pentru inculpatul XX de art.7 din Legea nr.39/2003, de art.23 lit. a din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor; – pentru inculpatul XXde art. 7 din Legea nr.39/2003, de art. 23 lit. c din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor; – pentru inculpatul XXde art.7 din Legea nr.39/2003, de art.23 lit. c din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.
În sarcina lui XXZ-JOZSEF s-au mai reţinut şi infracţiunile prevăzute de art.20 Cod penal raportat la art. 215 al.1,2,3 şi 5 Cod penal; art. 291 teza I. Cod penal; art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. .2 Cod penal; art. 26 Cod penal raportat la art. 413 din O.U.G. nr.99/2006 – cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, infracţiuni pentru care a fost pus sub învinuire şi apoi inculpat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov în dosarul nr.164/P/2009. Prin rechizitoriul din 13 februarie 2009 procurorul competent a dispus disjungerea cauzei în privinţa inculpatului Xxz-Jozsef şi trimiterea cauzei, pentru infracţiunile mai sus enumerate, acestei structuri de parchet, care prin rezoluţia din 27 februarie 2009 a conexat-o la prezenta cauză.
În sarcina lui XXZ-JOZSEF s-au mai reţinut şi infracţiunile prevăzute de art.20 Cod penal raportat la art. 215 al.1,2,3 şi 5 Cod penal; art. 291 teza I. Cod penal; art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. .2 Cod penal; art. 26 Cod penal raportat la art. 413 din O.U.G. nr.99/2006 – cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, infracţiuni pentru care a fost pus sub învinuire şi apoi inculpat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov în dosarul nr.164/P/2009. Prin rechizitoriul din 13 februarie 2009 procurorul competent a dispus disjungerea cauzei în privinţa inculpatului Xxz-Jozsef şi trimiterea cauzei, pentru infracţiunile mai sus enumerate, acestei structuri de parchet, care prin rezoluţia din 27 februarie 2009 a conexat-o la prezenta cauză.
Din investigaţiile şi probele administrate în cauză rezultă următoarea structură a grupării, modul de coordonare şi actele materiale executate.
Nucleul grupării format din inculpaţii Xx, Xx, Xxa vizat prin activităţile ilegale desfăşurate – de o anumită diversitate şi având un caracter de continuitate – obţinerea de venituri. Putem defini aceste activităţi ilegale analizate în evoluţie ca fiind o „oferire a serviciilor”, lor, şi/sau ale unor executanţi – Xx, Xx-Jozsef, Xx, Xx, Xx– terţilor, respectiv persoanelor sau grupărilor interesate în activităţi ilicite sau firmelor interesate în reciclarea banilor.
În fapt, la data de 28 octombrie 2008 (în dosarul nr.34/D/P/2008 al S.I.I.C.O.T. Tg. Mureş) au fost puşi sub învinuire numiţii Xx, Xx, Xx, Xx ş.a., precum şi Xx, Xxpentru săvârşirea infracţiunii de constituire grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni grave, în principal înşelăciuni, evaziune fiscală.
Faptele reţinute în respectiva cauză au fost săvârşite în perioada anului 2007 – 3 noiembrie 2008, când a fost întreruptă activitatea infracţională a grupării, ca urmare a luării măsurii preventivă a reţinerii învinuiţilor, propuneri de arestare preventivă, măsuri asigurătorii luate de organul de urmărire penală.
Metoda folosită de aceşti inculpaţi era următoarea: acţionau – sau aranjau ca o altă persoană să acţioneze – în calitate de administratori ai unor societăţi comerciale şi întocmeau contracte de leasing cu SC ”ALPHA LEASING ROMÂNIA IFN” SA Bucureşti şi SC ”ATLASSIB LEASING IFN” SA Sibiu, având ca obiect echipamente de valoare însemnată a căror posesie şi/sau proprietate era imediat înstrăinată, fără a mai fi înregistrată în gestiunea societăţii comerciale şi fără ca ratele de leasing să mai fie achitate.
Având în vedere că prejudiciul reclamat ca fiind produs de faptele infracţionale reţinute în cauză a depăşit, la un moment dat, suma de 1.000.000 euro, cauza a fost declinată la D.N.A. – Serviciul Teritorial Tg. Mureş, unde se află în lucru în acest moment.
De asemenea, la sfârşitul anului 2008 prin intermediul inculpatului Xx, inculpatul Xxa luat legătura cu gruparea, a propus şi s-au înţeles în sensul stabilirii unei legături asociative în vederea săvârşirii unor activităţi de reciclare a unor bani, în scopul ascunderii provenienţei lor, structură infracţională în care Xxurma să aibă atribuţii de organizare şi conducere.
În schema infracţională concepută şi pusă în aplicare, inculpatul Xx– organiza, învinuitul Xx – executa ordinele inculpatului Xxşi în lipsa lui, urmărea activitatea planificată, inculpatul Xx– controla şi coordona participanţii activi, respectiv inculpatul Xxşi învinuitul Xx. La rândul lui, inculpatul Xxsolicita în scopul divizării activităţii, activităţi de execuţie de la Xx, Xx, Xx; la acest ultim nivel, participanţii nu-şi cunoşteau unul altuia participaţiile, respectiv actele de executare.
Faptele şi împrejurările concrete reţinute în sarcina inculpaţilor şi învinuiţilor:
I. Încă din luna octombrie 2008, inculpatul Xxzis „Ioţo”, este contactat de o grupare bucureşteană, reprezentată de un „Alex”, identificat ca fiind Floroiu Alexandru şi care propune găsirea unor executanţi pentru prezentarea lor la diverse instituţii din Bucureşti.
În urma legăturii asociative stabilite, inculpatul Xxîi cere inculpatului Xxsă găsească un bărbat cu anumite semnalmente pentru a-l folosi într-o „treabă” din care va face bani dar presupune să meargă la Bucureşti. Inculpatul Xxîl contactează pe învinuitul Xx, care este de acord, făcându-şi şi o poză. Are loc o primă deplasare la Bucureşti a învinuitului Xxînsoţit de inculpatul Xxzis „Ioţo”, ocazie cu care învinuitul Xxcunoaşte câţiva membrii ai grupării bucureştene. Din declaraţii, rezultă că ar mai fi avut loc o întâlnire, între membrii celor două grupări, la Sovata. Învinuitul Xxl-a recunoscut pe Ploaie Cristian-Nicolae, ca fiind dintre cei care s-au prezentat la Sovata şi a fost prezent şi ulterior în grupul celor care l-au pregătit pentru”acţiune”.
La data de 6 ianuarie 2009 în jurul orelor 14:30 – 14:50 învinuitul Xxse prezintă la casieria Sucursalei Unirii – Bucureşti a Băncii „Volksbank România” S.A., pretinde că se numeşte Xxşi solicită lichidarea tuturor soldurilor conturilor deschise de titularul Xxla VOLKSBANK România. La solicitarea salariatului bancar, persoana a prezentat o carte de identitate originală care prezenta datele de identificare aferente persoanei fizice Xx.
Având în vedere că persoana suspectă nu ştia să completeze formularul necesar efectuării transferului, s-a deplasat la complicii săi aflaţi în faţa băncii pentru a fi ajutat. În acest timp operatoarea de ghişeu, împreună cu directorul unităţii, au procedat la compararea actului de identitate care le-a fost înmânat cu copia cărţii de identitate aflată la dosarul clientului, constatând că pozele aflate pe cele două acte de identitate nu corespund.
Constatând că există o tentativă de fraudă, angajaţii unităţii bancare au sesizat organele de poliţie. Până la sosirea organelor de poliţie cele trei persoane aflate în afara unităţii bancare care supravegheau efectuarea tranzacţiei (printre care a fost şi inculpatul Xx), au sesizat ceva suspect în comportamentul angajaţilor băncii, astfel că, alertându-l şi pe învinuitul Xx, au părăsit în grabă zona, fără ca acesta să-şi recupereze de la casierie cartea de identitate ce s-a dovedit a fi contrafăcută.
Din concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică rezultă că, fotografia inserată pe actul de identitate prezentat la ghişeul băncii pe numele de Xx, aparţine învinuitului Xx.
II. Membrii celor două grupări nu au renunţat la idee, planificând o altă acţiune. Inculpatul Xxi-a cerut inculpatului Xxsă găsească un bărbat cu anumite semnalmente care urma să fie din nou folosit la încercarea de a „goli” conturile numitului Xx. Este contactat, astfel, de către inculpatul Xx, un anume Xx-Jozsef zis „Becali” din Sovata, cunoscut pentru diverse fapte de înşelăciune, şi îi propune afacerea, respectiv un virament bancar, beneficiarul sumei urmând a fi societatea comercială deţinută de el (n.n. Xx-Jozsef), respectiv SC ”DUO AMICALD” SRL Tg. Mureş.
Inculpatul Xx-Jozsef însoţit de inculpatul Xxzis şi „Ioţo” (gruparea bucureşteană cunoscându-l ca şi „Szabo Francisc” sau „Josjo” – patron al unui restaurant din Gheorgheni) s-au deplasat la Bucureşti, intrând în contact cu persoane care au fost recunoscute ulterior din grup, de către inculpatul Xx-Jozsef, ca fiind numiţii Xx– titularul contului deschis la Volksbank, care urma să fie golit; Ploaie Cristian-Nicolae – coordonatorul din Bucureşti al acţiunii şi Floroiu Alexandru – o altă persoană de sprijin.
La data de 22 ianuarie 2009, inculpatul Xx-Jozsef (zis „Becali”) împreună cu inculpatul Xx(zis „Szabo Francisc”) s-au deplasat în mun. Braşov, unde i-au întâlnit pe numiţii Ploaie Cristian Nicolae, Floroiu Alexandru, Xx ş.a. Inculpatului Xx-Jozsef i s-a dat o carte de identitate pe care era aplicată poza acestuia şi pe care erau înscrise datele personale ale numitului Xx. Cu această carte de identitate, însoţit şi de Xx, inculpatul Xx-Jozsef s-a deplasat la Banca „Volksbank” din Braşov şi a anunţat că a doua zi doreşte să transfere o sumă importantă de bani. La aceeaşi dată, în jurul orelor 18,00 Dispeceratul IPJ Braşov a fost apelat de către o persoană care nu şi-a declinat identitatea (s-a dovedit ulterior că era inculpatul Xx-Jozsef) şi a declarat că în data de 23 ianuarie 2009, în jurul orelor 11,00 se va prezenta la sediul băncii „Volksbank” Braşov, situat în clădirea Modarom, unde va efectua o operaţie bancară prin intermediul căreia va pune la dispoziţia unui beneficiar pe numele de „Ciobanu” suma de 600.000 lei RON. Totodată, persoana care a contactat dispeceratul a mai afirmat că identitatea sub care se va prezenta la bancă va fi falsă.
În urma apelului primit, la data de 23 ianuarie 2009, lucrători de poliţie se deplasează la sediul băncii şi constată că la ofiţerul de cont, Ioniţă Anca Iuliana, s-au prezentat două persoane de sex masculin. Una dintre acestea şi-a declinat identitatea de Xxşi a solicitat transferul sumei de 30.000 lei RON şi 75.000 franci elveţieni (CHF), iar cealaltă persoană şi-a declinat identitatea de Ciobanu Veaceslav. Ambii au prezentat cărţi de identitate ce s-au dovedit a fi false, şi un contract de vânzare – cumpărare fals, care atesta că „Ciobanu Veaceslav” a vândut lui „Xx” un teren în valoare de 800.000 lei RON. Cele două persoane din incinta băncii au fost identificate de către organele de poliţie ca fiind inculpatul Xxz-Jozsef – „Xx” şi Xx (inculpat) – „Ciobanu Veaceslav”.
Prin rechizitoriul nr. 164/P/2009 din 13 februarie 2009 Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Xx pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art.26 raportat la art. 215 alin.1,2,3 şi 5 Cod penal; de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, prevăzută de art. 290 şi art. 291 teza I Cod penal şi infracţiunea prevăzută de art. 413 din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.
Faţă de inculpatul Xx-Jozsef zis „Becali”, prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare în favoarea acestui serviciu.
III. În a doua jumătate a anului 2008 învinuitul Xxeste din nou contactat de inculpatul Xxcu solicitarea de a achiziţiona două firme, care sunt în regulă şi cu promisiunea că amândoi vor câştiga bani dacă vor lua aceste firme. Au preluat astfel SC ”RUTIERAS” SRL şi SC ”DORIDAV” SRL în calitate de coasociaţi, fiecare fiind administrator la una din firme (învinuitul Xx– administrator la SC ”RUTIERAS” SRL din data de 8 octombrie 2008, inculpatul Xx– administrator la SC ”DORIDAV” SRL din 29 iulie 2008). La data de 15 iulie 2008 învinuitul Xxa preluat SC ”REMILEMN” SRL.
Deşi au preluat aceste firme în semestrul al II-lea al anului 2008, pentru SC ”RUTIERAS” SRL nu a fost declarat noul sediu la Administraţia Finanţelor Publice Sovata şi, de asemenea, nici una din cele trei firme nu a condus evidenţă contabilă, nu au depus nici o declaraţie fiscală, nu au virat nici o sumă către bugetul de stat, deşi conform extraselor de cont analizate, veniturile celor trei firme au fost semnificative. Totodată, firmele nu au avut furnizori de materiale sau salariaţi, viramentele efectuate în conturile acestor firme fiind justificate cu facturi fiscale – afirmativ reprezentând contravaloarea unor prestări servicii.
Astfel, în perioada decembrie 2008 şi până în prezent, într-un cont deschis la Banca Transilvania pe numele SC ”RUTIERAS” SRL Sovata se virează succesiv de către SC ”DULGHERGOLD” SRL Ocna de Jos, jud. Harghita, sume care totalizează peste 17 miliarde lei vechi (1.788.736 lei RON). Din această sumă, aproape 6 miliarde lei vechi (599.070 lei RON) sunt viraţi ulterior în contul SC ”DORIDAV” SRL.
În contul deschis la Banca Transilvania pe numele SC ”REMILEMN” SRL aceeaşi firmă, SC ”DULGHERGOLD” SRL Ocna de Jos, virează în perioada decembrie 2008 – august 2009 suma de aproape 6 miliarde lei vechi (557.730 lei RON).
Odată intraţi în conturile firmelor „fantomă”, banii sunt trimişi către persoanele fizice Xx, Xx, Xx, Xx, ori ridicaţi în numerar de la ATM-uri sau casieriile băncii.
La zi, sumele virate/retrase este posibil să fie mult mai mari, întrucât analiza a avut în vedere extrasele de cont până la finele lunii august 2009. Oricum, până la sfârşitul lunii august 2009, transferurile succesive de la SC ”DULGHERGOLD” SRL către SC ”RUTIERAS” SRL şi SC ”REMILEMN” SRL depăşesc suma de 23 miliarde lei vechi (2.346.466 lei RON).
S-a menţionat că singurul client al SC ”DULGHERGOLD” SRL este SC ”BAYER CONSTRUCT” SRL Remetea, jud. Harghita, iar singurii furnizori ai SC ”DULGHERGOLD” SRL sunt SC ”RUTIERAS” SRL şi SC ”REMILEMN” SRL.
SC”DULGHERGOLD”SRL –prin administratorii Xxşi Xx, a efectuat operaţiunile bancare prin împuternicitul Xx. Toate persoanele implicate pe relaţiile SC ”DULGHERGOLD” SRL – SC ”RUTIERAS” SRL; SC ”DULGHERGOLD” SRL – SC ”REMILEMN” SRL, au arătat că inculpatul Xxi-a pus în legătură. Chiar acesta a declarat: „m-a întrebat (n.n.- Xx) dacă nu cunosc astfel de firme….…L-am recomandat pe Xxşi după un timp pe Xx.”
Inculpatul Xxa declarat: „Xx mi-a fost prezentat ca administrator Sc „DULGHERGOLD” Srl de către Xx. Acesta din urmă mă mai şi verifica din când în când pe această relaţie, presupun că pentru motivul că afla în relaţii bune cu Xx.”
Învinuitul Xxa declarat: „Xxm-a pus în legătură cu SC”DULGHERGOLD” Srl.
În contextul relevării rolului inculpatului Xx, s-a mai arătat că acesta l-a însoţit adeseori pe inculpatul Xxla momentul retragerii banilor, investigaţiile indicându-l ca având postul de „curier” al banilor. Acesta a susţinut, în apărare, că a asigurat doar transportul inculpatului Xx, acesta neavând permis de conducere. Pentru a justifica predări/primiri de bani, inculpatul Xxa invocat acordarea sau primirea unor împrumuturi de la Xx, Xx, Xx, dar aceştia întrebaţi fiind, în mod expres, au negat aspectul.
Revenind în argumentaţie, la sursa banilor SC ”BAYER CONSTRUCT” SRL – această firmă a virat în perioada decembrie 2008 – august 2009 către SC ”DULGHERGOLD” SRL, suma de peste 32 miliarde lei vechi (3.286.749 lei RON) cu titlu de „contravaloarea unor lucrări executate. Susţinem că, doar de 29% din valoarea facturată reprezintă valoarea operaţiunilor comerciale reale (lucrări executate), restul de 71%, respectiv suma de peste 23 miliarde lei vechi, a fost transferată către firmele „fantomă” pe baza unor operaţiuni comerciale fictive, suma fiind retrasă în numerar şi reintegrată. Activităţile descrise mai sus de – a ascunde – a mişca – a reinvesti sunt, de fapt, principiile spălării banilor. Persoanele care sprijină sub orice formă o persoană în încercarea de a ascunde produsul infracţiunii, este considerat „spălător”.
Infracţiunea premisă localizată şi constatată la SC ”BAYER CONSTRUCT” SRL este evaziunea fiscală, conform actului de control nr. 604468 şi sesizării penale nr. 604470 din 15.10.2009 a Gărzii Financiare Harghita). Pentru a se ascunde veniturile acumulate în urma unor ilegalităţi, acestea au fost transferate şi amalgamate în contul unor firme ca SC ”DULGHERGOLD” SRL care desfăşoară, într-o anumită proporţie, şi activităţi legale.
Operaţiunile comerciale din acest circuit iniţiat de SC „BAYER CONSTRUCT„ SRL sunt justificate prin contracte de executare lucrări construcţii. Dacă între SC „BAYER CONSTRUCT” SRL şi SC „DULGHERGOLD” SRL contractul este datat 17 martie 2008, cu act adiţional din 10 noiembrie 2008, între SC ”DULGHERGOLD” SRL şi SC ”RUTIERAS” SRL contractul este datat 25 septembrie 2008, deci anterior preluării de către inculpatul Xxşi învinuitul Xxa firmei SC ”RUTIERAS” SRL, dar aceştia semnează în numele firmei (un indiciu de fictivitate a contractului). Între SC ”DULGHERGOLD” SRL şi SC ”REMILEMN” SRL contractul de subantrepriză este datat 20 martie 2009, dar anterior întocmirii contractului, SC ”DULGHERGOLD” SRL virează cu 2 ordine de plată suma de peste 1,8 miliarde lei vechi (185.000 lei RON) către SC ”REMILEMN” SRL (alt indiciu de fictivitate a contractului).
În apărare, toţi inculpaţii şi învinuiţii (cu excepţia învinuitului Xx) au susţinut realitatea operaţiunilor comerciale, respectiv a lucrărilor în construcţii executate, pentru care au virat/încasat bani, dar cu argumente diferite. Inculpatul Xxa susţinut că a dat lucrarea în subantrepriză unei alte firme (SC ”ALEXANDRA CONSTRUCT” SRL), iar învinuitul Xxsusţine că a lucrat cu forţă de muncă „la negru”, dar nu a putut indica, totuşi, numele vreunui muncitor. Relevante sunt răspunsurile inculpaţilor Xxşi Xxla întrebarea cine coordona muncitorii celor două firme subcontractoare (SC ”RUTIERAS” SRL şi SC ”REMILEMN” SRL). Inculpatul Xxa declarat „din partea fiecărei societăţi implicate a existat un şef de şantier: Lukacs Laszlo pentru SC ”DULGHERGOLD” SRL; Xxpentru SC ”RUTIERAS” SRL; Xxpentru SC ”REMILEMN” SRL. Cu aceştia m-am întâlnit de mai multe ori pe şantier”. Inculpatul Xxdeclară „eu nu am fost niciodată pe şantierul din Arad deschis de SC ”DULGHERGOLD” SRL cu lucrări date către „RUTIERAS” şi „REMILEMN”. „Activitatea contractată în 2008 am dat-o mai departe unei firme din Sovata SC ”ALEXANDRA CONSTRUCT” SRL” (Din verificări s-a constatat că firma respectivă este declarată în faliment din 16 iulie 2008, iar administratorul Xxeste plecat de la domiciliu). Învinuitul Xx– administrator SC ”RUTIERAS” SRL a afirmat şi el fictivitatea contractului „SC”RUTIERAS”SRL – SC ”ALEXANDRA CONSTRUCT” SRL.
În cauză, urmează a se verifica şi celelalte circuite de reciclare a banilor în care s-au interpus firmele grupării, la fel cum vor fi constatate şi verificate, la fiecare nivel al participaţiei, faptele de încălcare a legislaţiei fiscale.
În sarcina inculpatului Xxs-a mai reţinut şi învinuirea de contrabandă cu arme şi muniţii şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, cu ocazia percheziţiei efectuate la domiciliul său, fiind găsite un pistol cu gaze marca ECOLVOLTRAN şi două arme de vânătoare – una cu alice, alta cu glonţ. Armele letale nu figurează în Registrul Naţional al Armelor, iar inculpatul nu figurează în evidenţe ca deţinător de arme letale sau neletale, şi nici nu a depus vreo notificare la serviciul autorizat din cadrul I.P.J. Harghita, în vederea introducerii în ţară a unui pistol cu gaze.
Faţă de inculpaţii XX, XX, XXşi învinuiţii XX, XX, XXs-a luat măsura preventivă a reţinerii pe timp de 24 de ore, iar faţă de învinuiţi s-a luat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, pe timp de 30 de zile, începând cu data de 16 octombrie 2009.
Văzând prevederile art.136 Cod procedură penală, s-a apreciat că luarea faţă de inculpaţii XX, XX, XXşi XXa măsurii arestării preventive, se impune ţinând seama de scopul acestei măsuri, de gradul de pericol social al infracţiunilor pentru care sunt inculpaţi şi de existenţa următoarelor împrejurări concrete:
Ancheta penală nu este încă finalizată. Starea de fapt mai sus expusă este bazată pe probele administrate până în prezent. Există date că activitatea infracţională a inculpaţilor este mult mai amplă şi aceasta necesită, în continuare, investigaţii şi o asigurare a bunei administrări a probelor, în continuare,fiind şi în interesul urmăririi penale ca inculpaţii – constituenţi ai grupării organizate – să fie arestaţi preventiv, pentru că, altfel, vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin întocmirea ulterioară a unor documente, ori de câte ori anchetatorii le relevă fapte sau împrejurări noi.
Această susţinere, în sensul incidenţei prevederilor art. 148 lit. b Cod procedură penală, pentru inculpatul XX, respectiv existenţa unor date că inculpatul încearcă să zădărnicească, în mod direct sau indirect, aflarea adevărului prin alterarea unor mijloace materiale de probă, se bazează pe discuţiile purtate de inculpatul Xx, ulterior reţinerii, cu un anume „Robi” – persoană cu care convenise anterior să întocmească documentele primare pentru SC ”DORIDAV” SRL, prin care îi solicită să facă hârtiile.
În acelaşi context relevante sunt şi demersurile inculpatului Xx, din ultimele zile, pentru a procura documente prin care să justifice provenienţa unei cantităţi de lemne, găsite la domiciliul său cu ocazia percheziţiei.
Inculpaţilor XX, XXşi XXle sunt incidente prevederile art.148 lit. d Cod procedură penală, respectiv au săvârşit cu intenţie noi infracţiuni, după ce – aşa cum am mai arătat, au fost puşi sub învinuire pentru infracţiuni grave din sfera criminalităţii organizate, într-o cauză penală aflată iniţial la acest serviciu teritorial (dosar nr. 34/D/P/2008).
Toate infracţiunile, pentru care sunt acuzaţi inculpaţii XX, XX, XXşi XXprevăd pedepse mai mari de 4 ani, în cazul inculpatului XX acuza cuprinzând şi săvârşirea infracţiunii de contrabandă cu arme şi muniţii, infracţiune ce prevede închisoare de la 3 la 12 ani.
Toate împrejurările descrise în prezenta cerere, împrejurări stabilite pe bază de probe, fac ca, în mod concret, faptele şi făptuitorii să prezinte un pericol social deosebit, iar lăsarea lor în libertate reprezintă un pericol pentru ordinea publică.
În cauză sunt întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală, existând nu numai indiciile temeinice solicitate pentru luarea măsurii preventive, câr şi probe temeinice în acest sens, probe ce rezultă din procesele-verbale de constatare a efectuării unor acte premergătoare, procesele-verbale de investigaţii, rapoartele de control ale autorităţilor fiscale, documente financiar-contabile, procese-verbale de percheziţii domiciliare, declaraţii învinuiţi, înregistrări video, note de redare a unor convorbiri telefonice, extrase de cont, adresele unor instituţii publice, etc. precum şi – aşa cum mai sus s-a arătat – şi cazurile prevăzute de art. 148 lit. b,d,f Cod procedură penală pentru inculpatul XX, art.143, art.148 lit. d,f Cod procedură penală pentru inculpaţii XXşi XX, şi art.143, art.148 lit. f Cod procedură penală pentru inculpatul XX.
Examinînd prezenta propunere, în raport cu dispoziţiile legale, incidente în materie, judecătorul delegat reţine următoarele:
1. Asupra excepţiei invocate.
Faţă de excepţia neregularităţii prezentei sesizări, excepţie invocată de apărătorul inculpaţilor Xxşi Xx, judecătorul delegat apreciază că aceasta nu este întemeiată, sub nici unul dintre aspectele invocate.
Astfel, corespunde adevărului că în dosarul nr. 34/D/P/2009 al DIICOT – Biroul Teritorial Tg. Mureş s-a început urmărirea penală şi s-a pus în mişcare acţiunea penală sub aspectul comiterii infracţiunii de constituire de grup infracţional prevăzută şi pedepsită de art.7 din Legea nr.39/2003, de spălare de bani prevăzută şi pedepsită de art. 23 lit. a,b,c din Legea nr. 656/2002 cu art. 41 alin. 2 Cod penal şi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 215 al.1,2,3 şi 5 Cod penal, cu art. 41 alin. 2 Cod penal, faţă de inculpaţii Xx şi Xx, dar în cauza respectivă, s-a reţinut că aceşti doi inculpaţi s-au constituit în gruparea amintită împreună cu inculpaţii Portik Laszlo, Gal Andras şi Xx, Xx, Kalanyos Robert, Bukkosi Joszef-Ovidiu şi Csegzi Erzsebet, reţinîndu-se că grupul s-a constituit în perioada anului 2007 şi a acţionat în intervalul august 2007 – martie 2008, perioadă în care între societăţile comerciale aparţinând inculpaţilor şi SC „Atlassib Leasing IFN” SA Sibiu, respectiv SC „Alpha Leasing Romania IFN” SA Bucureşti s-au încheiat, prin inducerea în eroare a acestora, mai multe contracte de leasing având ca obiect achiziţionarea mai multor bunuri mobile, a căror valoare însumată depăşea 1.000.000 euro. Inducerea în eroare a constat în redactarea unor documente privind bonitatea financiară a societăţilor reprezentate, acestea fiind depuse anterior semnării contractelor, iar scopul era acela de a obţine beneficii materiale, bunurile mobile obţinute fiind ulterior înstrăinate, fără achitarea integrală a ratelor de leasing, ci doar a avansului necesar încheierii contractelor. În respectiva cauză, s-a considerat că liderul de grup este inculpatul Portik Laszlo, activitatea infracţională depăşind limitele naţionale.
În cauza cu număr de dosar 34/D/P/2009, prin ordonanţa din data de 22 decembrie 2008, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei respective, în favoarea DNA – Serviciul Teritorial Tg. Mureş, invocîndu-se prevederile art. 12 alin. 1 lit. a din Legea 508/2004 cu modificările ulterioare.
Apărările inculpaţilor, în sensul că şi faptele penale pentru care sunt cercetaţi în cauza cu nr. 1/D/P/2009 a DIICOT – Biroul Teritorial Tg. Mureş, ar intra în componenţa aceloraşi infracţiuni care în prezent sunt în lucru la DNA, nu pot fi primite, întrucît în prezenta cauză, pe de-o parte, se reţine că grupul infracţional s-a constituit şi a acţionat în perioada decembrie 2008 – august 2009, iar pe de altă parte, persoanele care fac parte din acest al doilea grup, nu sunt întru-totul aceleaşi cu cele care sunt inculpate în cauza de la DNA, inclusiv liderul de grup se reţine că este altul. În plus, se poate afirma că activitatea grupului infracţional constituit iniţial, a fost întreruptă la data de 28 octombrie 2008, respectiv 3 noiembrie 2008, dată la care s-a început urmărirea penală, respectiv s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a înaintat propunerea de arestare preventivă, astfel încît chiar dacă, aşa cum s-a susţinut, infracţiunea este una instantanee, ea s-a şi epuizat la momentul la care am făcut referire mai-sus. Aceleaşi argumente pot fi avute în vedere şi în ceea ce priveşte infracţiunea de spălare de bani, cîtă vreme se reţine că actele materiale au fost comise ulterior momentului derulării cercetărilor penale în cauze aflată în prezent pe rolul DNA – Serviciul Teritorial Tg. Mureş
Totodată, chiar dacă s-ar susţine că există o conexitate între cele două cauze, nimic nu împiedică procurorul să desfăşoare separat cercetarea penală, avînd posibilitatea reunirii cauzei pe parcursul procesului, fie din oficiu, fie la cererea avocatului adresată procurorului de caz, iar nu judecătorului sesizat cu propunerea de arestare, soluţionarea unei atare cereri, fiind atributul exclusiv al procurorului în această fază procesuală.
Referitor la cel de-al doilea argument al excepţiei invocate, relativ la cuantumul pagubei cauzate, acesta poate fi avut în vedere ca element determinant al competenţei DNA, dar exclusiv prin prisma dispoziţiilor art. 12 alin. 1 lit. a din Legea 508/2004 cu modificările ulterioare, lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT, dispoziţii care stabilesc în competenţa materială de cercetare a acestei direcţii, infracţiunile prevăzute de art.7 şi 8 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu excepţia cazurilor în care infracţiunea mai gravă e cea prevăzută de art.215 alin.1,2,3 şi 5 din Codul penal, dacă s-au cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a sumei de 1.000.000 euro şi pe prevederile art.13 alin.1 ind.2 din OUG nr.43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie care reglementează competenţa DNA de a efectua urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei 1.000.000 de euro, în cazul aceleiaşi infracţiuni de înşelăciune prevăzute de art. 215 alin. 1,2,3 şi 5 Cod penal. Or, în cauza de faţă, infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave se reţine exclusiv în sarcina inculpatului Ferencz Joszef (în forma de participaţie a complicităţii la înşelăciune rămasă în faza tentativei – două acte materiale în concurs) – cu precizarea că şi inculpaţii Xx, Xx-Jozsef sunt cercetaţi pentru aceeaşi infracţiune, dar în calitate de autori – iar prejudiciul pentru fiecare dintre cele două acte materiale care constituie infracţiunea de înşelăciune amintită, nu depăşeşte suma de 1.000.000 de euro; nici chiar însumate, cele două prejudicii nu depăşesc această sumă, fiind vorba de sume de 500.000 de euro (pentru operaţiunea Volskbank II) şi de 230.000 lei şi 75.000 CHF (pentru operaţiunea Volskbank I).
2. Asupra propunerii de faţă.
În speţă, faţă de cei patru inculpaţi – Xx, Xx, Xx, Xx- amintiţi în propunerea de faţă, s-a început urmărirea penală prin rezoluţia procurorului, la data de 12 octombrie 2009 şi s-a pus în mişcare acţiunea penală prin ordonanţă la data de 16 octombrie 2009, iar faţă de inculpatul Xxs-a pus în mişcare acţiunea penală prin ordonanţa din 19 octombrie 2009 sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de: – pentru inculpatul XXde art. 7 din Legea nr.39/2003, de art.23 lit. a şi c din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor; – pentru inculpatul XXde art.7 din Legea nr.39/2003, de art.26 raportat la art.23 lit. a din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor; – pentru inculpatul XXzis „Ioţo” de art.7 din Legea nr.39/2003, de art. 26 Cod penal, de art.20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1,2,3 şi 5 Cod penal, de art. 26 Cod penal, de art.20 Cod penal raportat la art. 215 al.1,2,3 şi 5 Cod penal; – pentru inculpatul XXzis „Piticul”de art.7 din Legea nr.39/2003, de art.23 lit. a din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, de art.279 alin.1 Cod penal şi de art.271 din Legea nr.86/2006; – pentru inculpatul XXde art.7 din Legea nr.39/2003, de art.20 Cod penal raportat la art.215 al.1,2,3 şi 5 Cod penal, de art.23 lit. c din Legea nr.656/2002 şi de art.293 Cod penal şi art.291 Cod penal; – pentru inculpatul XX-JOZSEF zis „Becali” de art.7 din Legea nr.39/2003; – pentru inculpatul XXde art.7 din Legea nr.39/2003, de art.23 lit. a şi c din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor; – pentru inculpatul XX de art.7 din Legea nr.39/2003, de art.23 lit. a din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor; – pentru inculpatul XXde art. 7 din Legea nr.39/2003, de art. 23 lit. c din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor; – pentru inculpatul XXde art.7 din Legea nr.39/2003, de art.23 lit. c din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.
Din actele de urmărire penală efectuate a reieşit că inculpaţii au consituit o grupare al cărei nucleul era format din inculpaţii Xx, Xx, Xx, Xx, grupare care a vizat prin activităţile ilegale desfăşurate – de o anumită diversitate şi având un caracter de continuitate – obţinerea de venituri, aceste activităţi ilegale fiind o „oferire a serviciilor”, lor, şi/sau ale unor executanţi – Xx, Xx-Jozsef, Xx, Xx, Xx– terţilor, respectiv persoanelor sau grupărilor interesate în activităţi ilicite sau firmelor interesate în reciclarea banilor.
În fapt, la sfârşitul anului 2008 prin intermediul inculpatului Xx, inculpatul Xxa luat legătura cu restul inculpaţilor ce compuneau gruparea, a propus şi s-au înţeles în sensul stabilirii unei legături asociative în vederea săvârşirii unor activităţi de reciclare a unor bani, în scopul ascunderii provenienţei lor, structură infracţională în care Xxurma să aibă atribuţii de organizare şi conducere.
În schema infracţională concepută şi pusă în aplicare, inculpatul Xx– organiza, inculpatul Xx – executa ordinele inculpatului Xxşi în lipsa lui, urmărea activitatea planificată, inculpatul Xx– controla şi coordona participanţii activi, respectiv pe inculpaţii Xxşi Xx. La rândul lui, inculpatul Xxsolicita în scopul divizării activităţii, activităţi de execuţie de la Xx, Xx, Xx.
Astfel, potrivit prevederilor art. 1491 Cod procedură penală, arestarea inculpatului în cursul urmăririi penale, poate să fie dispusă de judecătorul delegat, prin încheiere, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în acest text legal, respectiv sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală şi există vreunul din cazurile, expres, prevăzute în economia art. 148 Cod procedură penală.
Pentru ca judecătorul delegat să se pronunţe asupra propunerii formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Tg. Mureş, este necesar să cerceteze dacă la momentul procesual la care s-a făcut această propunere sunt incidente, pe de o parte dispoziţiile art. 143 alin. 1 Cod procedură penală ca şi condiţie prealabilă de luare a acestei măsuri şi pe de altă parte dacă subzistă vreunul din temeiurile concrete înserate în conţinutul art. 148 Cod procedură penală.
În ceea ce priveşte condiţia prealabilă prevăzută de art.143 Cod procedură penală – ca temei general al luării măsurii arestării preventive, referitoare la existenţa unor probe sau indicii temeinice din care să rezulte că există bănuiala legitimă că inculpaţii ar fi săvârşit faptele pentru care sunt cercetaţi, judecătorul delegat reţine – analizând materialul probator administrat până în prezent, judecătorul delegat apreciază că în prezenta se impun a fi făcute unele precizări.
Textul art. 143 Cod procedură penală, stabileşte ca şi condiţie a arestării preventive existenţa unor probe sau indicii temeinice că inculpaţii ar fi săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, ceea ce, în speţă, apreciem că există date suficiente de natură a crea o astfel de suspiciune în privinţa fiecărui inculpat în parte.
Dacă în privinţa faptei de tentativă la înşelăciune – operaţiunea Volskbank II – propunerea descrie care este participaţia fiecăruia dintre inculpaţii Ferencz Joszef – care a fost cel care a fost contactat de către „Alex” din Bucureşti să găsească o persoană cu anumite semnalmente, sens în care a luat legătura cu inculpatul Xxcare îl prezintă grupării pe inculpatul Xx-Jozsef (cel căruia i se atribuie apoi o falsă identitate, cea a lui Xx), nu acelaşi lucru se poate afirma în privinţa celeilalte fapte de tentativă la înşelăciune – operaţiunea Volskbank I – pentru comiterea căreia sunt acuzaţi inculpaţii Xx, Xxşi Bukkosi Joszef Ovidiu, faptă pentru care în propunerea de faţă, nici în rezoluţia de începere a urmăriri penale, nu este descrisă participarea acestora, cu excepţia lui Bukkosi care s-a prezentat şi el sub o identitate falsă (ca fiind Xx), nefiind indicat nici cuantumul pagubei care s-ar fi putut crea dacă angajatul băncii nu ar fi sesizat tentativa de fraudă, acest cuantum reieşind din procesul-verbal de constatare al efectuării actelor pregătitoare, unde se face vorbire de o sumă de peste 500.000 de euro care urma să fie retrasă din bancă de către inculpatul Bukkosi.
Neclarităţile vizează şi acuzaţia mai gravă, aceea de spălare de bani. Cum am arătat, indiciile existenţei unor acte materiale care compun conţinutul constitutiv al acestei infracţiuni există, dar, este de observat că propunerea de arestare preventivă este lacunară sub aspectul delimitării fiecărui act ilicit în parte, pentru fiecare inculpat, bazîndu-se pe formularea în mod generic a acuzaţiilor şi arătarea probelor ce ar împieta asupra potenţialei vinovăţii a tuturor inculpaţilor implicaţi, altfel spus, în sarcina fiecărui inculpat se reţine o infracţiune unică, aceea prevăzută de art. 23 lit. a din legea 656/2002 (iar pentru inculpatul Gherman şi varianta reglementată de art. 23 lit. c din Legea 656/2002), aceasta, în condiţiile în care starea de fapt relevă o multitudine de acte materiale, comise la date presupus diferite şi afirmativ în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale.
Or, în condiţiile în care descrierea faptelor relevă nu doar un act material ilicit, ci o multitudine de asemenea acte materiale, ceea ce ar presupune fie reţinerea art. 41 alin. 2 Cod penal, fie a unui concurs de infracţiuni de acelaşi gen şi în condiţiile în care, propunerea se bazează – sub aspectul încadrării juridice a faptei – pe un singur act material, practic, cu ocazia soluţionării unei atare propuneri de arestare, nu cade în sarcina judecătorul delegat să aleagă între unul sau altul dintre actele materiale descrise ca fiind ilicite, în sensul justificării hotărîrii luate, mai ales că în considerentele încheierii este necesar a se arăta fapta care formează obiectul inculpării, încadrarea juridică şi pedeapsa, conform 1491 alin. 10 Cod procedură penală şi art. 151 lit. e,f Cod procedură penală. Judecătorul delegat nu se poate substitui organului de urmărire penală şi să indice el însuşi pentru care din actele materiale înţelege să ia această măsură privativă de libertate, chestiunile vizînd eventuala încadrare juridică, neputînd face obiectul discuţiilor în această procedură, determinarea încadrării juridice a faptei care formează obiectul acuzaţiei penale în faza de urmărire penală constituie prerogativul procurorului care a pus în mişcare acţiunea penală.
Precizarea încadrării juridice distinctă a acestor acte materiale era necesară cu atât mai mult cu cât, rezultă chiar din starea de fapt descrisă în propunere, că acţiunile de spălare de bani au avut loc în perioada decembrie 2008 – august 2009, că suma totală care a trecut în mod fictiv prin conturile societăţilor SC ”DULGHERGOLD” SRL Ocna de Jos, SC ”RUTIERAS” SRL Sovata şi SC ”REMILEMN” SRL Sovata, deţinute de inculpaţi, ar fi de aproximativ 32 miliarde lei vechi. Relevantă ar fi fost şi enumerarea actelor materiale propriu-zise, indicarea datelor la care s-au derulat aceste operaţiuni fictive, defalcarea sumelor de bani ridicate de către inculpaţi, modul în care fiecare a profitat de acei bani etc. aceasta, şi în condiţiile în care nu toţi inculpaţi exercitau funcţii de conducere în societăţile amintite şi nu puteau influenţa luarea deciziilor, iar conexiunile dintre aceştia în sensul iniţierii, constituirii sau aderării, inclusiv a sprijinirii unui grup infracţional în care fiecare membru avea sarcini trasate încă de la început, nu sunt clar determinate, nereieşind din considerentele propunerii prin ce modalităţi s-au raliat inculpaţii în atingerea scopului infracţional: obţinerea de venituri ilicite şi prejudicierea fiecărei societăţi în parte, a statului prin sustragerea de la plata unor obligaţii fiscale etc.
De asemenea, se reţine că faptele s-ar fi săvârşit pe parcursul încheierii unor contracte fictive, de furnizări de materiale, de operaţiuni economice care nu au avut loc în realitate, contracte care nu au fost înregistrate în contabilitatea firmelor, fapte care pot constitui actele ilicite care constituie infracţiunea-mijloc pentru scopul constituirii grupului infracţional – spălarea de bani, dar, cu toate acestea, deşi sunt indicii certe şi în acest sens, pentru eventualele infracţiuni economice nu există un proces penal pendinte.
Aşadar, chiar dacă există unele indicii cu privire la existenţa activităţii infracţionale a inculpaţilor, ele nu pot constitui temei al arestării, în condiţiile în care judecătorul delegat nu are putinţa de a alege pentru care din aceste acţiuni înţelege să ia o măsură atît de drastică precum privarea de libertate.
Pentru ca judecătorul delegat să se pronunţe asupra propunerii formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Tg. Mureş, este necesar să cerceteze dacă la momentul procesual la care s-a făcut această propunere, subzistă vreunul din temeiurile concrete înserate în conţinutul art. 148 Cod procedură penală.
În propunerea de arestare preventivă, s-au invocat temeiurile prevăzute de art. 148 lit. b,d,f Cod procedură penală pentru inculpatul XX, de art.148 lit. d,f Cod procedură penală pentru inculpaţii XXşi XXşi de art. 148 lit. f Cod procedură penală pentru inculpatul XX.
În ceea ce priveşte art. 148 lit. b Cod procedură penală pentru inculpatul Xx, respectiv existenţa unor date că inculpatul încearcă să zădărnicească, în mod direct sau indirect, aflarea adevărului prin alterarea unor mijloace materiale de probă, acest temei s-a bazat pe discuţiile purtate de inculpatul Xx, ulterior reţinerii, cu un anume „Robi” – persoană cu care convenise anterior să întocmească documentele primare pentru SC ”DORIDAV” SRL, prin care îi solicită să facă hârtiile, relevante fiind şi demersurile inculpatului Xx, din ultimele zile, pentru a procura documente prin care să justifice provenienţa unei cantităţi de lemne, găsite la domiciliul său cu ocazia percheziţiei. Dar el nu poate fi primit din două considerente: – inculpatul nu este cercetat pentru fapta de a nu poseda acte justificative pentru unele din bunurile deţinute la domiciliul său, – iar în condiţiile în care acuza a înţeles să nu se folosească de aceste interceptări telefonice în cadrul cărora se poartă aceste discuţii, practic, temeiul nu este dovedit.
Se solicită luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii XX, XXşi XXca urmare a incidenţei prevederilor art. 148 lit. d,f Cod procedură penală, iar faţă de inculpatul XXca urmare a incidenţei prevederilor art. 148 lit. f Cod procedură penală avîndu-se în vedere împrejurarea că faptele pentru care primi trei sunt cercetaţi în cauza de faţă, au fost comise după momentul la care parchetul, respectiv DNA – Serviciul Teritorial Tg. Mureş, a fost sesizat cu dosarul nr. 34/D/P/2008, iar pentru toţi inculpaţii şi pe considerentul că există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Aspectele semnalate, referitoare la existenţa unui alt dosar în lucru cu privire la inculpaţii enunţaţi mai-sus sunt reale, iar cu privire la prima cerinţă a textului art. 148 lit. f Cod procedură penală nu sunt discuţii, toate pedepsele prevăzute de lege pentru infracţiunile reţinute generic, fiind mai mari de 4ani închisoare, dar în condiţiile în care judecătorul delegat – examinînd în principal incidenţa art. 143 Cod procedură penală – a apreciat că din propunerea de arestare preventivă, raportat la descrierea faptelor inculpaţilor şi la încadrarea juridică dată acestor fapte nu se poate stabili cu certitudine pentru care dintre fapte se cere arestarea inculpaţilor, evident că examinarea noţiunii de pericol concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă aceştia, în libertate fiind, prin prisma relaţiilor cărora le-au adus atingere, este superfluă.
Nu în ultimul rând, propunerea de luare a acestei măsuri preventive, s-a bazat pe necesitatea asigurării bunei desfăşurări a procesului penal în continuare cu eliminarea riscului intimidării oricăror martori sau parţi vătămate, de către inculpaţi, în cursul administrării probelor, cu atât mai mult cu cât aceştia contestă vehement acuzaţiile aduse.
Prin invocarea acestui temei concret s-a justificat şi condiţia prevăzută de art. 146 alin. 1 Cod penal şi anume că luarea măsurii arestări preventive – în cursul urmăririi penale – se ia în interesul urmăririi penale, urmând ca organele de urmărire penală să administreze materialul probator necesar finalizării acestei faze procesuale. În ceea ce priveşte pe inculpatul Ferencz Joszef, în mod evident acest temei concret nu mai este actual, în condiţiile în care activitatea care i se impută lui, s-a derulat, afirmativ, în cursul lunii ianuarie 2009; deci, o măsură preventivă atît de drastică, precum cea arestării preventive luată la mai mult de 9 luni de la data la care se susţine că s-au comis faptele, nu se justifică la acest moment procesual, mai ales că despre posibila s-a implicare în tentativa la înşelăciune, se cunoştea încă de la momentul imediat următor, aşa cum reiese din declaraţia lui Xx-Joszef, ascultat în calitate de învinuit în dosarul nr. 164/P/2009 al Parchetului de pe lîngă Tribunalul Braşov.
Se impun a fi făcute unele referiri şi cu privire la acuzaţiile aduse inculpatului XXzis „Piticul” privind comiterea infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor şi de contrabandă cu arme, prevăzute şi pedepsite de art.279 alin.1 Cod penal şi de art.271 din Legea nr.86/2006. Corespunde adevărului că la percheziţia domiciliară din data de 15 octombrie 2009, la locuinţa sa din Ocna de jos au fost identificate un număr de trei arme, din care două de vînătoare – una marca Blaser şi una marca Beretta – pentru care poseda permis, eliberat de autorităţile ungare, iar una neletală – un pistol cu gaze marca ECO VOLTRAN, adus din Ungaria şi pentru care nu a depus vreo notificare la autorităţile române competente, dar este de precizat că extinderea cercetărilor penale cu privire la acest inculpat, s-a făcut doar referitor la deţinerea acestei arme neletale, aşa cum rezultă din ordonanţa procurorului din data de 15 octombrie 2009. Or, în condiţiile în care inculpatul era cunoscut ca persoană care deţinea – cu acte în regulă, eliberate de autorităţile maghiare, două arme de vînătoare, în condiţiile în care este membru al AJVPS din România, dar şi al asociaţiei similare din Ungaria, conform actelor depuse la dosar şi prezentate judecătorului delegat, împrejurarea că deţinea fără drept o armă considerată neletală, în opinia judecătorul delegat, nu poate justifica luarea unei măsuri atît de severe precum arestarea preventivă, mai ales că nu există date care să ducă la concluzia că inculpatul este o persoană violentă şi care, prin acţiunile sale în acest sens, ar putea pune în pericol siguranţa publică.
Aşadar, apreciem că respingerea propunerii de arestare preventivă, se fondează, în principal, pe lipsa delimitării fiecărui act infracţional în parte, pentru fiecare inculpat, aşa cum am arătat în considerente, inclusiv pe formularea în mod generic a probelor, aspect care ce ar impieta asupra potenţialei vinovăţii a tuturor inculpaţilor implicaţi, inclusiv pe formularea în mod generic a temeiurilor în drept ale arestării preventive.
Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 146 Cod procedură penală, art. 1491 Cod procedură penală, raportat la art. 143 Cod procedură penală, art. 148 lit. f Cod procedură penală, art. 136 Cod procedură penală, judecătorul delegat va respinge propunerea de arestarea preventivă, pentru 29 de zile, a inculpaţilor XX, XX, XX (zis „Ioţo”) şi XX(zis „Piticul”) cercetaţi în dosarul nr. 1/D/P/2009 al Parchetul de pe lângă ÎCCJ – DIICOT -Biroul Teritorial Tg. Mureş.
Totuşi, întrucît, în aprecierea judecătorului delegat, faptele aşa cum sunt ele descrise în materialitatea lor, sunt unele grave, având în vedere relaţiile sociale care sunt ocrotite prin normele penale, precum şi condiţiile concrete – referitoare la modus operandi şi la prejudiciul care se conturează – în care s-a desfăşurat activitatea infracţională, această gravitate abstractă a faptei reglementată de art.7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, fiind reflectată în limitele de pedeapsă prevăzute de lege, şi cum doar acest aspect nu poate constitui singurul element care să conducă la necesitatea luării măsurii privative a arestării preventive, faţă de cei patru inculpaţi, judecătorul delegat – avînd în vedere şi prevederile art. 136 Cod procedură penală, şi în vederea desfăşurării în bune condiţii a urmăririi penale apreciază că este necesară luarea unei măsuri restrictive de libertate, în cazul inculpaţilor, respectiv măsura obligării acestora de a nu părăsi ţara reglementată de art. 1451 Cod procedură penală, cu raportare la art. 149 alin. 12 Cod procedură penală şi art. 146 alin.111 Cod procedură penală.
Măsura este justificată, pe de-o parte de gravitatea acuzaţiilor aduse fiecărui inculpat, de existenţa indiciilor temeinice că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, a implicării fiecăruia în sfera ilicitului, rămînînd ca pe parcursul derulării urmăririi penale să se concretizeze sub toate aspectele, inclusiv formal – cel al încadrării juridice a faptelor penale, implicarea fiecăruia dintre inculpaţi. Fiecare acuzat are o familie organizată, un domiciliu cunoscut, s-a prezentat în faţa judecătorul delegat la termenele stabilite, iar elementele arătate, credem, pot constitui garanţii suficiente inculpaţii nu se vor sustrage urmăririi penale. Urmează ca printre măsurile dispuse de către judecătorul delegat, în realizarea eficienţei dispoziţiilor art. 145 alin.11 Cod procedură penală, să se regăsească şi interdicţia pentru fiecare din cei patru inculpaţi, de a nu lua legătură cu ceilalţi coinculpaţi, precum şi aceea de a nu desfăşura activităţi comerciale, în condiţiile în care ei9 sunt cercetaţi pentru fapte penale comise tocmai în acest domeniu de activitate.
Aşadar, 1). se va dispune luarea faţă de inculpatul XX(fiul lui Ioan şi Virginia, născut la data de 27 februarie 1981 în oraşul Sângiorgiu de Pădure, jud. Mureş, domiciliat în Sovata str. Florilor, bl.B sc.1 et.II, ap.5, jud. Mureş, CNP 1810227266897) a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, prevăzută de art. 136 alin.1 lit. c Cod procedură penală, pe o durată de 29 zile, începând cu data de 30 octombrie 2009 şi până la data de 27 noiembrie 2009 inclusiv.
În baza art. 1451 Cod procedură penală, raportat la art. 145 alin.11 Cod procedură penală, pe durata măsurii preventive a obligări de a nu părăsi ţara, inculpatul XXva respecta următoarele obligaţii:
În baza art. 1451 Cod procedură penală, raportat la art. 145 alin.11 Cod procedură penală, pe durata măsurii preventive a obligări de a nu părăsi ţara, inculpatul XXva respecta următoarele obligaţii:
În baza art. 1451 Cod procedură penală, raportat la art. 145 alin.11 Cod procedură penală, pe durata măsurii preventive a obligări de a nu părăsi ţara, inculpatul XXva respecta următoarele obligaţii:
În baza art. 1451 Cod procedură penală, raportat la art. 145 alin.11 Cod procedură penală, pe durata măsurii preventive a obligări de a nu părăsi ţara, inculpatul XXva respecta următoarele obligaţii:
-să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
-să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
-să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
-să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
-să se prezinte la Poliţia oraşului Sovata (organ de poliţie desemnat cu supravegherea), conform programului de supraveghere ce va fi întocmit de această instituţie sau ori de câte ori este chemat;
-să se prezinte la Poliţia oraşului Sovata (organ de poliţie desemnat cu supravegherea), conform programului de supraveghere ce va fi întocmit de această instituţie sau ori de câte ori este chemat;
-să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea judecătorului;
-să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea judecătorului;
-să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea judecătorului;
-să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea judecătorului;
-să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme;
-să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme;
-să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme;
-să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme;
– să nu se apropie de coinculpaţii XX, FERENCZ
JOZSEF şi XX, precum şi de coinculpaţii XX, XX-JOZSEF, XX, XX, XXşi să nu comunice cu aceştia, direct sau indirect;
– să nu desfăşoare nici o activitate comercială.
– să nu desfăşoare nici o activitate comercială.
– să nu desfăşoare nici o activitate comercială.
– să nu desfăşoare nici o activitate comercială.
Se va desemna Poliţia oraşului Sovata, jud. Mureş ca organ de supraveghere a executării obligaţiilor stabilite, iar în baza art. 145 alin. 22 Cod procedură penală, se va atrage atenţia inculpatului XXcă, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii dispuse sau a obligaţiilor care îi revin, se va lua faţă de el măsura arestării preventive.
Se va desemna Poliţia oraşului Sovata, jud. Mureş ca organ de supraveghere a executării obligaţiilor stabilite, iar în baza art. 145 alin. 22 Cod procedură penală, se va atrage atenţia inculpatului XXcă, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii dispuse sau a obligaţiilor care îi revin, se va lua faţă de el măsura arestării preventive.
2). De asemenea, se va dispune şi faţă de inculpatul XX(fiul lui Adalbert şi Ana, născut la data de 9 martie 1975, în Sovata, jud. Mureş, cu acelaşi domiciliu, str. Bradului nr. 16, jud. Mureş, avînd CNP 1750309264257) luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, prevăzută de art. 136 alin.1 lit.c Cod procedură penală, pe o durată de 29 zile, începând cu data de 30 octombrie 2009 şi până la data de 27 noiembrie 2009 inclusiv.
-să nu se apropie de coinculpaţii XX, XXşi XX precum şi de coinculpaţii XX, XX-JOZSEF, XX, XX, XXşi să nu comunice cu aceştia, direct sau indirect;
-să nu se apropie de coinculpaţii XX, XXşi XX precum şi de coinculpaţii XX, XX-JOZSEF, XX, XX, XXşi să nu comunice cu aceştia, direct sau indirect;
3). Se va dispune luarea şi faţă de inculpatul XX(zis „Piticul” – fiul lui Alexandru şi Rozalia-Magdolna, născut în 1977, iulie, 08 în Odorheiu-Secuiesc, jud. Harghita, xx) a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, prevăzută de art. 136 alin.1 lit.c Cod procedură penală, pe o durată de 29 zile, începând cu data de 30 octombrie 2009 şi până la data de 27 noiembrie 2009 inclusiv.
-să se prezinte la Poliţia com. Praid (organ de poliţie desemnat cu supravegherea), conform programului de supraveghere ce va fi întocmit de această instituţie sau ori de câte ori este chemat;
-să nu se apropie de coinculpaţii XX, XXşi XXprecum şi de coinculpaţii XX, XX-JOZSEF, XX, XX, XXşi să nu comunice cu aceştia, direct sau indirect;
Se va desemna Poliţia com. Praid, jud. Harghita, ca organ de supraveghere a executării obligaţiilor stabilite, iar în baza art. 145 alin. 22 Cod procedură penală, se va atrage atenţia inculpatului XXcă, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii dispuse sau a obligaţiilor care îi revin, se va lua faţă de el măsura arestării preventive.
4). Se va dispune luarea faţă de inculpatul XX (zis „Ioţo” – fiul lui Peter şi Elisabeta, născut la data de 1 aprilie 1979, în oraşul Gheorgheni, jud. Harghita, cu acelaşi domiciliu, xx) a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, prevăzută de art. 136 alin.1 lit.c Cod procedură penală, pe o durată de 29 zile, începând cu data de 30 octombrie 2009 şi până la data de 27 noiembrie 2009 inclusiv.
-să se prezinte la Poliţia oraşului Gheorgheni (organ de poliţie desemnat cu supravegherea), conform programului de supraveghere ce va fi întocmit de această instituţie sau ori de câte ori este chemat;
Se va desemna Poliţia oraşului Gheorgheni, jud. Harghita, ca organ de supraveghere a executării obligaţiilor stabilite, iar în baza art. 145 alin. 22 Cod procedură penală, se va atrage atenţia inculpatului XXcă, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii dispuse sau a obligaţiilor care îi revin, se va lua faţă de el măsura arestării preventive.
Având în vedere soluţia ce urmează a fi pronunţată în cauză, urmează a fi respinse cererile formulate de apărătorul inculpaţilor XXşi XX, de apărătorul inculpatului XXşi de apărătorul inculpatului xx având ca obiect luarea măsurii procesual preventive a obligării inculpaţilor de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
În baza art.192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, urmînd ca suma de 100 lei reprezentând contravaloarea onorariului avocaţial din oficiu, desemnat în favoarea inculpatului XX, se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei, repartizate Tribunalului Mureş, în favoarea Baroului de Avocaţi Mureş.
De asemenea, se va avansa cu titlu de cheltuieli judiciare şi onorariul dl traducător xx care a asigurat traducerea pentru inculpatul Xx.
