Recurs. Control judiciar exercitat asupra încheierii prin care s-a dispus mentinerea masurii arestarii preventive a inculpatului.
Înlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi tara. Aceasta din urma masura trebuie sa fie proportionala cu scopul urmarit prin dispunerea masurii preventive. Aceasta conditie decurge din cea a necesitatii si presupune, în scopul garantarii libertatii de circulatie a persoanei si evitarii arbitrariului, existenta unei proportionalitati, a unui just echilibru, între restrictia libertatii de circulatie si scopul urmarit prin dispunerea masurii preventive (asigurarea bunei desfasurari a procesului penal, împiedicarea sustragerii învinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata, mentinerea ordinii publice si prevenirea faptelor penale).
Prin “tara” se întelege “teritoriul tarii”, potrivit sensului oferit acestei notiuni de art. 142 din Codul penal, adica întinderea de pamânt si apele cuprinse între frontiere, cu subsolul si spatiul aerian, precum si marea teritoriala cu solul, subsolul si spatiul aerian ale acesteia.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI, SECTIA I PENALA, Decizia penala nr. 55/12.01.2012)
Prin Încheierea de sedinta din Camera de Consiliu din data de 06.01.2012, Tribunalul Bucuresti Sectia I Penala, în baza art.3001 alin. 1 Cod procedura penala a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatului J.C.. În baza art.3001 alin.3 Cod procedura penala, a mentinut masura arestarii preventive a inculpatului J.C., fiul lui A. si E., nascut la data de 19.02.1950 în Bucuresti, domiciliat în municipiul R. V., str. O. nr. 28, judetul Teleorman, CNP 1., arestat în baza MAP 320/UP/13.12.2011, emis de Tribunalul Bucuresti Sectia I Penala, în dosarul nr. 76281 /3/2011. A fost mentinut termenul de fond la data de 25.01.2012. Încheierea este supusa recursului.
Pentru a dispune astfel instanta a retinut ca prin rechizitoriul nr. 310/P/2010, al Parchetului de pe lânga înalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie a fost trimis în judecata, în stare de arest preventiv inculpatul J.C., pentru savârsirea infractiunilor prev. de art. 254 alin. l si 2 Cod penal cu referire la art. 6 si 7 alin. l din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penalart.289 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.., retinându-se ca: în calitate de sef al Administratiei Finantelor Publice din municipiul Rosiorii de Vede, judetul Teleorman, functie ce presupune exercitarea unor atributii de control, în mod direct, în baza aceleiasi rezolutii infractionale si la diferite intervale de timp a pretins, a acceptat promisiunea si a primit bunuri necuvenite, astfel ca, la data de 06.07.2007 a primit de la SC J.I. SRL Rosiorii de Vede tâmplarie tip termopan, iar în perioada august – noiembrie 2007 a primit de la aceeasi societate diferite materiale de constructie (gresie, faianta, tevi, calorifere, etc.) ce au fost achitate de SC T.C. SA Rosiorii’ de Vede. De asemenea, la data de 14.08.2007, a primit o centrala termica marca Lamborghini Taura de la SC T. C. SA, iar în perioada iulie – august 2007, a beneficiat de materiale de constructie si manopera aferenta pentru edificarea unui monument funerar (cavou). Scopul urmarit de inculpat a fost acela de a-si exercita, în mod contrar normelor legale si fisei postului atributiile sale de serviciu, si anume sa elibereze, semnând în fals, 10 certificate de atestare fiscala, în perioada 2006-2008, prin care se mentiona în mod nereal faptul ca societatea mentionata nu figureaza ca având devite catre bugetul general consolidat al statului desi în realitate aceasta societate avea astfel de datorii la momentul eliberarii documentelor. Inculpatul J.C., a fost arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventiva nr. 320/13.12.2011 emis de Tribunalul Bucuresti Sectia I Penala, în dosarul nr. 76281/3/2011. Potrivit dispozitiilor art.3001 Cod procedura penala în cauzele în care inculpatul este trimis în judecata în stare de arest, instanta este datoare sa verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive, înainte de expirarea duratei arestarii preventive, iar potrivit art.3001alin.3 Cod procedura penala când instanta constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate dispune, prin încheiere motivata, mentinerea masurii arestarii preventive.
Analizând actele si lucrarile dosarului, tribunalul a constatat ca masura arestarii preventive a inculpatului a fost dispusa cu respectarea art.1491 Cod procedura penala , fiind îndeplinite conditiile prev. de art. 681 Cod procedura penala cu referire la art. 143 Cod procedura penala, rap. la art. 148 lit. f Cod procedura penala , motiv pentru care, constatat legalitatea si temeinicia acesteia. Tribunalul a retinut ca din datele existente în cauza sunt suficiente indicii temeinice din care sa rezulte presupunerea rezonabila ca inculpatul a savârsit faptele prevazute de legea penala pentru care este cercetat, relevante sub acest aspect fiind: sesizarea formulata de numitul D. M. L., declaratiile martorilor D.M.L., B.M., V.D., B. G., M.S., H.A.N., A.T., G.C.C., C.V., J. V., O. L., M.V., procesul-verbal de cercetare la fata locului, raportul de constatare întocmit de specialist DNA din 04.11.2011, supliment de constatare întocmit de specialist DNA din 10.11.2011, raport de constatare tehnico stiintifica nr.1566331 din 06.12.2011, certificate atestare fiscala în original, facturi fiscale, fisa postului J.C. din 2008, 2009, 2010, 2011, adresele Ministerului Finantelor din 20.12.2011 si 21.12.2011, contract de vânzare-cumparare din 19.07.2001, procese-verbale de constatare emise de Camera de Conturi Teleorman si dosar administrativ aferent controlului efectuat de aceasta institutie si declaratiile inculpatului. De asemenea, este neîndoielnica îndeplinirea conditiei privind cuantumul pedepsei infractiunilor prev. de art. 254 alin. l si 2 Cod penal cu referire la art. 6 si 7 alin.l din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penalart.289 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal si pedepsite cu închisoare de la 3 ani la 15 ani si interzicerea unor drepturi, respectiv de la 6 luni la 5 ani. Cât priveste conditia referitoare la existenta în cauza a probelor din care sa rezulte ca lasarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica, se constata ca si aceasta este îndeplinita. Astfel, avându-se în vedere natura si gravitatea infractiunilor retinute a fi fost savârsite de inculpat, gradul concret de pericol social ridicat, ce rezulta nu numai din limitele mari de pedeapsa stabilite de legiuitor ci si din modalitatea concreta de savârsire retinuta prin rechizitoriu, respectiv în forma continuata, pe o perioada semnificativa de timp, 2006-2008, functia ocupata de inculpat, respectiv sef al Administratiei Finantelor Publice din municipiul Rosiorii de Vede, împrejurari de natura sa genereze o stare de neîncredere si de insecuritate în rândul societatii civile cu privire la modul în care organele statului aplica legea si protejeaza ordinea sociala, Tribunalul a apreciat ca sunt incidente si în continuare disp. art. 148 lit. f Cod procedura penala . Prin prisma celor mai sus aratate, instanta de fond a constatat ca masura arestarii preventive a inculpatului se impune pentru o mai buna desfasurare a procesului penal, conform art. 136 al. 1 Cod procedura penala, astfel ca înlocuirea masurii arestarii preventive cu o alta masura preventiva mai putin restrictiva de libertate nu se impune la acest moment procesual.
Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat recurs, solicitând casarea si pe fond, revocarea masurii preventive, întrucât au încetat temeiurile care au determinat arestarea preventiva si nu exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate.
A mai aratat ca încheierea instantei de fond nu este motivata, si nu sunt îndeplinite dispozitiile art. 148 lit. f din Codul de procedura penala cu privire la pericolul concret pentru ordinea publica.
Analizând legalitatea si temeinica încheierii recurate, în raport de criticile aduse precum si conform art. 3856 alin. 3 Cod procedura penala, Curtea constata ca recursul este fondat în limitele ce vor fi aratate:
În adoptarea solutiei de mentinere a arestarii preventive a inculpatului, instanta a procedat la examinarea conditiilor prev. de art. 148 lit. f Cod procedura penala cu referire la prev. art. 143 Cod procedura penala si art. 681 Cod procedura penala.
S-a retinut corect ca în cauza sunt suficiente indicii temeinice din care rezulta presupunerea rezonabila ca inculpatul a savârsit faptele prevazute de legea penala , instanta facând referire concreta la probatoriile administrate si, de altfel, inculpatul, prin recursul sau nu a motivat în ce mod nu mai subzista conditie care trebuie îndeplinita pentru luarea si apoi mentinerea masurii arestarii preventive.
Sub acelasi aspect, nu se poate sustine ca încheierea este nemotivata, deoarece chiar o motivare succinta nu echivaleaza cu nemotivare.
În ceea ce priveste conditia referitoare la existenta în cauza a probelor din care sa rezulte ca lasarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica, Curtea constata ca în considerarea ca îndeplinita a acestei conditii, instanta a avut în vedere doar natura si gravitatea infractiunilor retinute a fi savârsite de inculpat.
În raport de art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 23 din Constitutie, precum si având în vedere jurisprudenta CEDO, pericolul social potential se apreciaza în raport cu comportamentul inculpatului, reactia opiniei publice si rezonanta faptelor comise, detentia unei persoane fiind acceptata numai pentru motive suficient de puternice.
În cauza, în raport de atitudinea inculpatului care a recunoscut faptele, a acoperit prejudiciul si la 15 decembrie 2011 a formulat cerere de suspendare din functia de Sef al Administratiei Finantelor Publice al Municipiului Rosiorii de Vede, nu rezulta capacitatea acestuia de a prejudicia derularea procesului penal si în lipsa unor date concrete din care sa rezulte posibila zadarnicire si alterare a adevarului de catre inculpat , nu se poate aprecia ca lasarea în libertate a acestuia ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica, nefiind îndeplinita conditia cumulativa prev. de art. 148 lit. f Cod procedura penala, care sa justifice mentinerea starii de arest.
Totusi în raport de îndeplinirea conditiilor relative la prev. art. 143 Cod procedura penala si în considerarea gravitatii faptelor, Curtea va înlocui masura arestarii preventive cu o masura preventiva mai putin restrictiva.
Asa fiind , Curtea, în temeiul art. 35815 pct. 2 lit. d Cod procedura penala , va admite recursul declarat în cauza, va casa partial încheierea si în fond va proceda conform celor aratate.
Va mentine celelalte dispozitii ale încheierii.
1
