Ordin de protectie respins


Data publicare portal: 05.03.2015

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. 12761/311/2014 reclamantul DFL a formulat cerere privind emiterea ordinului de protectie împotriva pârâtului DM, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună evacuarea temporară a pârâtului din locuinţă, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de el, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu reclamantul, precum si obligarea acestuia la plata cheltuielilor  de judecata

În motivarea cererii reclamantul a arătat că este fiul paratului si locuieste împreuna cu acesta si cu mama sa, D P, inca de la naştere, la adresa din Slatina.

Reclamantul menţionează faptul, ca in prezent, atât el si mama sa, cat si paratul, locuiesc in acelaşi imobil, situat in Slatina, jud. Olt, întrucât, pe de o parte, datorita problemelor financiare, iar pe de alta parte datorita violentei verbale, fizice si psihologice a paratului nu a putut sa locuiască in alt imobil.

Susţine reclamantul că pârâtul reprezintă un real pericol pentru viaţa sa, având în vedere actele şi faptele de violenţă (fizica, verbală, psihologică, economică) pe care le-a exercitat, în mod repetat, asupra sa, inca din copilărie. Afirmă că încă de la început, pe tot parcursul dezvoltării sale, pârâtul l-a agresat verbal, psihic şi fizic, mai ales pe fondul consumului în exces de alcool, aceste aspecte determinându-l sa formuleze mai multe plângeri la Politie, precum si prezenta acţiune.

Reclamantul menţionează faptul ca si după împlinirea vârstei de 18 ani, comportamentul paratului nu s-a schimbat, ci dimpotrivă acesta a început tot mai des sa vina acasă in stare de ebrietate si chiar sa îl ameninţe cu moartea, cu faptul ca nu îi va mai da acceptul pentru a i se elibera cartea de identitate la imobilul mai sus menţionat si unde locuieste dintotdeauna (paratul fiind titularul dreptului de proprietate asupra acestui imobil), cunoscând foarte bine faptul ca nu are posibilitatea materiala de a se muta in alt imobil, îl da afara din casa, fiind nevoit sa stea pe străzi pana când paratul pleacă din imobil, îl agresează fizic, verbal si psihologic, stare care continua si in prezent săvârşind tot mai des, asupra sa, acte de violenta fizica, verbala si psihologica.

Reclamantul învederează faptul că toate agresiuniile s-au petrecut în prezenţa mamei sale, aceasta trăind o stare de permanentă frică faţă de parat, acesta agresându-o şi pe ea.

Ultima agresare fizică s-a consumat in luna iulie a anului 2014, când, s-a adresat Politiei Slatina, asa cum rezulta din adresa Politiei Municipiului Slatina.

Reclamantul consideră actele de violenţă exercitate de pârât, în mod repetat, cu atât mai grave cu cât acestea au avut loc inca din copilărie, acest comportament agresiv punandu-si amprenta asupra sanatati sale fizice si psihice.

Mai arată faptul că trăieste permanent o stare de teamă pentru viaţa sa şi a mamei sale amândoi având si o stare de sănătate precara, asa cum rezulta din certificatul de incadrare in grad de handicap, Referatul medical eliberat de SJ U Slatina, precum si din Scrisoarea medicala eliberata pe numele mamei sale, de SJU Slatina, stare de sănătate precara apăruta din cauza agresiunilor verbale, psihologice si fizice a paratului, fiind nevoit de nenumărate ori să fugă şi să se ascundă din calea acestuia.

Susţine reclamantul că în conformitate cu prevederile art. 2 din Legea 217/2003 modificat prin Legea 25/2012, violenţa în familie reprezintă orice acţiune intenţionată manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie, în speţă, pârâtul, care este tatăl său, împotriva altui membru al aceleiaşi familii, respectiv el si mama sa, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale sau psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte.

De asemenea, arată faptul ca, in prezent, paratul se poarta tot mai violent, fiind evident ca daca aceasta situaţie se prelungeşte, viata si sănătatea mea sunt puse in pericol.

In drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr.217/2003.

In sustinere reclamantul a depus la dosar înscrisuri.

Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru conform art. 27 indice 2 alin. 2 din Legea nr. 217/2003.

Desi legal citat, intimatul nu a depus intampinare.

În cursul cercetării judecătoresti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi proba testimonială, sens în care a fost audiaţi martorii A G si I E, propuşi de reclamant.

Prin s.c. nr 1094 din data de 05.02.2015 pronuntata de Judecatoria Slatina în dosarul nr. 12761/311/2014 s-a respins ca neîntemeiată cererea având ca obiect ,,emitere ordin de protecţie’’ formulată de reclamantul D F L in contradictoriu cu pârâtul D M.

 Suma de 400 lei, compusă din suma de 200 lei, ce reprezintă onorariul avocatului N M C, desemnat din oficiu pentru reclamantul D F L şi suma de 200 lei, ce reprezintă onorariul avocatului B L N, desemnat din oficiu pentru pârâtul D M, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei, către Baroul de Avocaţi Olt.

A fost obligat reclamantul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunta astfel Judecatoria Slatina a reţinut următoarele:

Coroborând depoziţiile martorilor audiaţi în cauză, reclamantul locuieşte în prezent în apartamentul părinţilor săi, situat în Slatina, în timp ce pârâtul şi mama reclamantului s-au mutat de peste  5 ani de zile în com. Stoeneşti.

Martorii au precizat că pârâtul este o persoană liniştită, fără viciul alcoolului, iar martora I E L – vecina reclamantului, a subliniat faptul că în apartamentul în care locuieşte reclamantul este linişte.

Sunt incidente următoarele dispoziţii legale:

În raport de situaţia de fapt de mai sus, instanţa reţine că potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 ,,in sensul prezentei legi, ,,violenţa în familie’’ reprezintă orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate’’, violenta putand fi verbala, psihologica, fizica, sexuala, economica, sociala, spirituala, conform art. 2 indice 1 din acelasi act normativ.

Potrivit art. 2 indice 2 din acelasi act normativ ,,in sensul prezentei legi, prin membru de familie se înţelege:

a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude;

b) soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie;

c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc;

d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt sau în drept drepturile faţă de persoana copilului;

e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală sau handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale’’.

Potrivit art. 26 alin. 1 din actul normativ mai sus mentionat : ,, Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri – obligaţii sau interdicţii:

a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic;

f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora’’.

Raportat la declaratiile martorilor, coroborat cu înscrisurile de la dosar, referitoare la starea de sănătate a reclamantului, instanta constată că nu este dovedit în speţă că pârâtul este o persoană violentă, care ar fi exercitat vreo acţiune sau inacţiune intenţionată, manifestată fizic sau verbal  împotriva reclamantului, care să îi provoace acestuia un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, emoţionale ori psihologice.

Instanţa reţine că Ordinul de protecţie, dat fiind natura sa restrictivă de drepturi, nu poate fi luat doar în baza unor indicii, ci în baza unor probe solide de existenţă a unor acte de violenţă fizică, psihologică sau de altă natură,  insă, raportat la probatoriul administrat in cauză se constată că pârâtul este o persoană liniştită, ce nu a provocat niciodată scandal în familie.

In consecinţă, instanta apreciază că reclamantul nu poate fi beneficiarul unui ordin de protectie prin restrictionarea libertatii de a circula a pârâtului, intre acestea trebuind a fi un just echilibru, iar restrictionarea unui drept  fundamental trebuie sa fie absolut necesară si judicios argumentată.

 Mai mult, in cauza, temerile reclamantului nu sunt suficiente pentru a dovedi pretinsa violenta verbala si fizica a pârâtului, care să conduca la limitarea dreptului de a circula sau comunica.

Potrivit art. 26 alin. 1 din actul normativ mai sus mentionat ,,Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei”, ori reclamantul nu a dovedit că viata, integritatea fizica sau psihica, respectiv libertatea i-a fost pusă  in pericol prin acte de violenta, de orice natura, de către pârât.

Pentru considerentele de fapt şi de drept arătate mai sus, instanta urmează a respinge cererea având ca obiect ,,emitere ordin de protecţie’’, formulată de reclamantul D F L, in contradictoriu cu pârâtul D M.

Suma de 400 lei, compusă din suma de 200 lei, ce reprezintă onorariul avocatului N M C, desemnat din oficiu pentru reclamantul D F L şi suma de 200 lei, ce reprezintă onorariul avocatului B L N, desemnat din oficiu pentru pârâtul D M, se va avansa din fondurile M J, către B de A Olt.

Reţinând culpa procesuală a reclamantului, instanţa îl va obliga plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.