SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL.
Materie : RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. ACŢIUNE INTRODUSĂ ÎMPOTRIVA UNEI PERSOANE FĂRĂ CALITATE PROCESUALĂ PASIVĂ.
-art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004;
-art.62 din Legea nr.215/2001;
-art.23 din Legea nr.215/2001;
-art.79 alin.3 din O.G. nr.35/2002.
Decizia nr.1751/CA/06.10.2011 a Curţii de Apel Oradea – Secţia a II – a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a P. M. S. M. a fost soluţionată corect de către prima instanţă , având în vedere că din prevederile art.1 alin.1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ rezultă că ,în litigiile izvorând din raporturi juridice de drept administrativ, are calitate procesuală pasivă emitentul actului a cărei legalitate este contestată , în speţă C. L. al M. S. M.
Dispoziţiile art. 62 din Legea nr. 215/20001,invocate de către recurent , se referă la reprezentarea în justiţie unităţii administrativ teritoriale de către primar şi nu la calitatea procesuală pasivă a autorităţii deliberative, ori dreptul de a reprezenta în justiţie o unitate administrativ teritorială nu trebuie confundată cu calitatea procesuală pasivă pe care o are emitentul actului administrativ a cărui anulare se cere.
Dispoziţiile art. 62 din Legea nr. 215/20001,invocate de către recurent , se referă la reprezentarea în justiţie unităţii administrativ teritoriale de către primar şi nu la calitatea procesuală pasivă a autorităţii deliberative, ori dreptul de a reprezenta în justiţie o unitate administrativ teritorială nu trebuie confundată cu calitatea procesuală pasivă pe care o are emitentul actului administrativ a cărui anulare se cere.
Astfel, potrivit art.23 din Legea nr.215/2001 „(1) Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Astfel, potrivit art.23 din Legea nr.215/2001 „(1) Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune, oraşe si municipii, în condiţiile legii”.
(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune, oraşe si municipii, în condiţiile legii”.
Aşadar , potrivit acestor dispoziţii, consiliul local este un organ al unităţii administrativ teritoriale , ca şi primarul şi are aceeaşi legitimitate cu acesta.
Aşadar , potrivit acestor dispoziţii, consiliul local este un organ al unităţii administrativ teritoriale , ca şi primarul şi are aceeaşi legitimitate cu acesta.
În acest sens , trebuie avute în vedere şi dispoziţiile art.79/3 din OG nr.35/2002 care prevăd că „ (1)Apărarea intereselor consiliului local în faţa instanţelor de judecată se face de persoanele angajate, potrivit art. 79^1, dacă acestea au pregătirea profesională corespunzătoare, sau de un apărător ales, în măsura în care asistenţa juridică nu poate fi asigurată altfel. Cheltuielile se suporta din bugetul local.
În acest sens , trebuie avute în vedere şi dispoziţiile art.79/3 din OG nr.35/2002 care prevăd că „ (1)Apărarea intereselor consiliului local în faţa instanţelor de judecată se face de persoanele angajate, potrivit art. 79^1, dacă acestea au pregătirea profesională corespunzătoare, sau de un apărător ales, în măsura în care asistenţa juridică nu poate fi asigurată altfel. Cheltuielile se suporta din bugetul local.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) împuternicirea se semnează de preşedintele de şedinţă”.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) împuternicirea se semnează de preşedintele de şedinţă”.
Prin sentinţa nr.2113/CA/9.12.2010 Tribunalul Satu Mare a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului P. M. S. M., a respins acţiunea formulată de reclamantul S. A. împotriva pârâtului P. M. S. M. ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele :
Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între pârât şi persoana obligată în raportul juridic dedus judecăţii sau persoana faţă de care se urmăreşte să se stabilească un drept.
Într-adevăr, aşa cum a susţinut reclamantul, conform dispoziţiilor art. 62 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie.
Însă, pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 36 alin. 6 lit. a pct. 14 din Legea nr. 215/2001, în exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. 2 lit. d, respectiv atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni, consiliul local asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz. De asemenea, aşa cum rezultă din art. 45 din acelaşi act normativ, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate.
Prin dispoziţiile legale sus menţionate, consiliului local i se recunoaşte capacitatea administrativă de a adopta hotărâri. În consecinţă, în opinia tribunalului, consiliul local are şi calitatea de a sta în justiţie în cauzele al căror obiect se referă la actele pe care le adoptă. Cu alte cuvine, în materie de contencios administrativ, calitatea procesuală derivă din capacitatea administrativă de a emite acte administrative cu caracter individual sau normativ.
În acelaşi sens, conform art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. Astfel, în materie de contencios administrativ, este recunoscută de lege calitate procesuală oricărei autorităţi publice emitente a unui act administrativ unilateral.
Cum HCL nr. 260/2009 a cărei anulare se solicită a fost emisă de C. L. al M. S. M. rezultă că, în temeiul dispoziţiilor sus amintite, acesta avea calitatea de a participa la judecată în calitate de pârât, ca emitent al actului administrativ unilateral a cărui nulitate se solicită.
Pentru toate aceste motive, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârât şi a respins acţiunea formulată ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul arătând în dezvoltarea motivelor de recurs că în sentinţa sus menţionata nu s-a specificat clar că este vorba de anularea unui act administrativ normativ, respectiv anularea HCL 260/21-l2-2009 împreuna cu 3 pagini de Anexa privind „Aprobarea indexării serviciului de salubritate pe raza municipiului S. M.” şi nu de anularea unui act administrativ individual. Susţinerea din Sentinţa civila nr. 2113/CA că C. L. ar avea calitatea de a participa la judecata în calitate de pârât este falsă, în Secţiunea a-2-a a Legii215/200l „Atribuţiile C. L.”atr.36 şi art. 37 nu se face referire la faptul ca C. L. poate să se reprezinte in justiţie. Conform dispoziţiei art. 62 alin. 1 din Legea 215/2001 „Primarul reprezintă unitatea administrative-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice romane sau străine, precum şi injustiţie”. Pe de alta parte prin cererea înregistrata sub nr.5554 în 10-02-2010 arată că a solicitat C. L. anularea HCL 260/21.l2.2009 dar a primit răspuns de la primărie sub nr. 10477/16-03-2010, semnata de d-ul primar şi nu de preşedintele de şedinţa pe luna respectiva a C. L.
Susţine în continuare anularea HCL 260/21.12.2009 cu Anexa pe baza faptului că „ Contractul de concesiune al salubrităţii” nr 462/29.12.2005 la Cap.9 art. 18 alin.2 (la care face referire de altfel şi HCL 260/21-12-2009) se spune :„Actualizarea tarifelor va fi făcută anual până la sfârşitul anului calendaristic, pentru anul următor, in funcţie de nivelul mediu al indicatorului ratei inflaţiei sau deflaţiei pe ultimele 12 luni, prevăzută în Buletinul Statistic de Preţuri” şi nu prin luarea în considerare a nivelului mediu al preturilor de consum pentru apă, canal, salubritate sau de indicele pe ramura, pârâtul bazându-se pe adresa 194/15-10-2009 de la D. J. de S. S. M., indexând tarifele de deszăpezire cu 141,93% . Indicele mediu al preturilor de consum al populaţiei pe perioada respectivă era de 118,28% conform adresei nr 150/26.04.2010 de la D. J. de S. S. M. Nicăieri, nici în HCL 260/21.l2.2009, nici în „Proiectul de hotărâre”, nici în „Expunerea de motive “, nici în „ Raportul de specialitate”, nu se face referire la art. 11 alin.5 din „Contractul de concesiune al salubrităţii “nr 462/29.12.2005, ci la Cap. 9 art. 18 alin.2 mai sus menţionat.
In HCL 260 şi în „Proiectul de hotărâre” se face referire la „Aprobarea indexării tarifelor serviciului de salubrizare”, când de fapt este vorba de aprobarea tarifelor de deszăpezire retroactiv pe perioada ,, noiembrie 2006-august 2009″ adică 34 de luni cu 141,93%, pag. a-3-a a Anexei, cu toate că indicele mediu al preturilor de consum al populaţiei pe anii 2007-2008-2009 a fost de 118,28%(adresa 150/26-04-2010 de la DJS-
Conform art. 15 alin. 2 din Constituţie „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile”. Conform principiului din dreptul civil referitor la aplicarea legilor civile în timp, principiul neretroactivităţii legii civile noi ,o lege civilă se aplică numai situaţiilor născute sub imperiul ei, neputându-se aplica faptelor sau actelor juridice născute anterior, deci pag. a-3-a a Anexei la HCL 260 încălcând acest principiu.
Arată că prin cererea înregistrată sub nr.5554710.02.2010 a solicitat C. L. anularea HCL 260/21.12.2009, dar răspunsul cu nr. de înregistrare nr. 10477/16-03-2010 l-a primit de la primăria S. M. sub semnătura d-lui primar. Ca o obligaţie a C. L. este să depună un exemplar din HCL – urile adoptate la Prefectură, acest lucru nu înseamnă că a fost supus controlului de legalitate, 1a dosar neexistând dovada controlului. La luarea HCL 260/21.12.2009 nu avea avizul ANRSC – ului cum prevede legea .
Examinând sentinţa recurată , prin prisma motivelor de recurs , cât şi din oficiu , având în vedere actele şi lucrările dosarului s-a constatat că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a P. M. S. M. a fost soluţionată corect de către prima instanţă , având în vedere că din prevederile art.1 alin.1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ rezultă că ,în litigiile izvorând din raporturi juridice de drept administrativ, are calitate procesuală pasivă emitentul actului a cărei legalitate este contestată , în speţă C. L. al M. S. M.
Având în vedere cele reţinute mai sus, recursul a fost respins ca nefondat, în baza art. 312 alin1 Cod procedură civilă .
S-a constatat că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
