Plângere împotriva încheierii de intabulare
pronunţată de Oficiul de Cadastru şi Publicitate.
Calitatea procesuală activă.
Art. 50 alin. 1 şi 2 din Legea nr.7/1996
(devenit art. 52 după modificarea adusă prin Legea nr. 247/2005)
Procedura de înscriere în Cartea funciară este o procedură necontencioasă, iar în măsura în care o terţă persoană pretinde încălcarea dreptului său de proprietate prin menţiunile nereale efectuate în Cartea Funciară, aceasta are la îndemână acţiunea în realizarea dreptului şi numai după soluţionarea acesteia va putea solicita modificarea menţiunilor din Cartea Funciară.
(Dec.civ nr. 1638/5.11.2008 – Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă) .
Prin cererea înregistrată sub nr. 2347/303/2006 la data de 23.02.2006 la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, reclamanta SC P a formulat plângere împotriva încheierii de intabulare nr. 25635/7.11.2005 pronunţată de O.C.P.I Sector 6, în dosarul nr.25635/7.11.2005, prin care s-a dispus intabularea dreptului de proprietate privind imobilul teren în suprafaţă de 203,29 m.p plus spaţiu comercial situat în sector 6 Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr.3200/4.05.2006, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi a respins plângerea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că potrivit art. 50 alin.1 din Legea 7/1996, încheierea prin care se soluţionează cererea, se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum şi celorlalte persoane interesate potrivit menţiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunţarea încheierii, iar aşa cum rezultă din copia cărţii funciare comunicată instanţei, reclamanta nu este menţionată în nici un fel în cuprinsul acesteia cu privire la vreun drept asupra imobilului.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel în termen legal apelanta petentă SC P, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a IV-a civilă sub nr. 2347/303/2006 la data de 27.06.2006.
Prin decizia civilă nr. 1683/27.10.2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a IV-a Civilă, s-a respins, ca nefondat apelul declarat de apelanta-reclamantă SC P împotriva sentinţei civile nr.3200/4.05.2006 pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 şi a fost obligată intimata la plata sumei de 950 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că apelanta a formulat plângere împotriva încheierii de intabulare nr.25635/7.11.2005, prin care O.C.P.I a intabulat în favoarea intimatei P. dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafaţă de 203 m.p plus spaţiul comercial situat în sector 6 Bucureşti, deşi susţine apelanta petentă SC P nu a făcut dovada că imobilul se afla în patrimoniul său la data înfiinţării societăţii comerciale potrivit art. 20 din Legea nr.15/1990.
Apelanta a criticat soluţia instanţei de fond arătând că aceasta a interpretat greşit dispoziţiile legale încălcând principiile constituţionale privind egalitatea în drepturi şi accesul liber în justiţie.
Potrivit art.50 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea şi celorlalte persoane interesate, potrivit menţiunilor din cartea funciară cu privire la imobilul în cauză.
Calitatea procesuală presupune justificarea dreptului sau a obligaţiei unei persoane de a participa , ca parte în proces.
Nu pot fi reţinute nici susţinerile acesteia că i s-ar fi încălcat drepturile constituţionale la egalitate şi acces liber la justiţie, întrucât legiuitorul a înţeles să acorde numai persoanelor care să justifice un interes, dreptul de a formula plângere, în caz contrar existând riscul unei instabilităţi a circuitului juridic civil.
Apelanta a avut deschisă acţiunea în revendicare aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC P SA, invocând dispoziţiile art.304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Se susţine că atât instanţa de fond cât şi cea de apel au considerat că recurenta nu poate formula plângere împotriva încheierii de intabulare întrucât nu se încadrează între persoanele interesate menţionate de art. 50 alin.2 din Legea nr.7/1996, devenit art.52 după modificarea adusă prin Legea nr.247/2005.
Această soluţie este nelegală, deoarece încheierea de intabulare este soluţionată prin procedura necontencioasă, astfel că legiuitorul nu putea mărgini posibilitatea de ataca a acesteia, decât în ce priveşte persoanele prevăzute la alin.1.
Se ajunge la încălcarea principiilor constituţionale privind egalitatea în drepturi şi accesul la justiţie cât şi dreptul celui care se consideră proprietar dar nu şi-a înscris încă titlul în Cartea Funciară.
Instanţa de apel susţine că recurenta nu a dovedit dreptul de proprietate, ori la dosarul cauzei au fost depuse înscrisurile care dovedesc această calitate şi care au fost ignorate de către instanţa de apel.
Din actele dosarului rezultă că recurenta a fost înfiinţată în baza Legii nr.15/1990 şi a preluat la data înfiinţării de la autoarea sa ICL A 6 o serie de active patrimoniale printre care şi cel în litigiu.
Ca atare, dovada dreptului de proprietate a fost realizată.
Pârâta SC P SA a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
De asemenea a depus un set de acte în dovedirea apărărilor formulate prin întâmpinare.
Examinând criticile formulate, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Potrivit art.50 alin.1 din Legea nr.7/1996, (art. 52 după modificare) încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea şi celorlalte persoane interesate potrivit menţiunilor din Cartea Funciară cu privire la imobilul în cauză.
Or, în condiţiile în care recurenta nu avea nici un drept înscris în cartea Funciară, aceasta nu are nici calitate de a formula plângere.
Susţinerile recurentei vizând încălcarea dreptului constituţional la egalitate şi accesul liber la justiţie, sunt neîntemeiate, deoarece procedura de înscriere în Cartea Funciară este o procedură necontencioasă, iar în măsura în care recurenta pretinde încălcarea dreptului său de proprietate prin menţiunile nereale efectuate în Cartea Funciară, are la îndemână acţiunea în realizarea dreptului şi numai după soluţionarea acesteia va putea solicita modificarea menţiunilor din Cartea Funciară.
Ca atare, accesul la justiţie nu este restricţionat, ci el se poate realiza dar pe altă căi decât cele dorite de recurentă.
Pentru considerentele expuse în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat.
