Certificatul constatator al dreptului de proprietate asupra activelor rămase după radierea societăţii şi distribuite asociaţilor se eliberează de către registrul comerţului doar în situaţia în care dizolvarea societăţii se face pe cale voluntară, iar asociaţii au convenit prin votul unanim modalitatea de împărţire a bunurilor, în caz contrar fiind urmată procedura de lichidare a acestora.
Procedura de înscriere în cartea funciară este reglementată de art.28 şi urm. din Legea nr.7/1996, fiind o procedură administrativă obligatorie, doar împotriva refuzului înscrierii partea având dreptul de a se adresa instanţei de judecată, în condiţiile art.31 alin.3 din lege, respectiv prin formularea plângerii împotriva încheierii registratorului-şef.
Prin urmare, partea nu poate solicita direct instanţei, fără a se adresa în prealabil cu cerere de înscriere oficiului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară şi fără a exista un refuz de înscriere din partea acestuia, iar cererea făcută în faţa instanţei nu poate fi judecată decât în contradictoriu cu organul abilitat să facă înscrierea.
Prin urmare, partea nu poate solicita direct instanţei, fără a se adresa în prealabil cu cerere de înscriere oficiului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară şi fără a exista un refuz de înscriere din partea acestuia, iar cererea făcută în faţa instanţei nu poate fi judecată decât în contradictoriu cu organul abilitat să facă înscrierea.
Art. 235, art. 237 alin. 13 din Legea nr.31/1990
Art.28 şi urm. din Legea nr.7/1996
Prin cererea formulată la data de 04.12.2012 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa sub nr.975/118/2015, reclamanţii […] şi […] au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa să se constate că la data radierii SC […] SRL Mangalia, dispusă prin Sentinţa civilă nr.340/17.03.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosar civil nr.700/118/2014, în patrimoniul societăţii a rămas bunul imobil – teren în suprafaţă de 25224 mp, situat în extravilanul Municipiului Mangalia, judeţul Constanţa, parcela […], cu număr cadastral […] şi intabulat în Cartea Funciară nr. […] a localităţii Mangalia.
Au mai solicitat reclamanţii obligarea pârâtei să emită un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra bunului menţionat, în favoarea reclamanţilor şi să se dispună intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în favoarea reclamanţilor.
În motivarea acţiunii s-a arătat că prin Sentinţa civilă nr. 340/17.03.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul civil nr.700/118/2014 s-a dispus radierea SC […] SRL, ai cărei asociaţi erau reclamanţii, hotărârea fiind comunicată şi la ANAF şi ORC, iar la data de 17.06.2014 societatea a fost radiată, fapt ce rezultă din certificarea nr.14683/2014 emisă de ORC Constanţa.
Întrucât în patrimoniul societăţii a rămas un teren, a cărui situaţie juridică nu a fost lămurită, au susţinut reclamanţii că se impune admiterea acţiunii.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 237 al. 10 din Legea nr.31/1990.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
A fost încuviinţată reclamanţilor proba cu înscrisuri, instanţa solicitând, din oficiu, un extras de carte funciară pentru terenul ce face obiectul acţiunii.
Prin Sentinţa civilă nr.1988/17.09.2015 Tribunalul Constanţa a admis în parte acţiunea şi a constatat că, urmare radierii SC […] SRL dispusă prin Sentinţa civilă nr. 340/17.03.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul civil nr.700/118/2014, în patrimoniul societăţii a rămas bunul imobil constând în teren în suprafaţă de 25224 mp, situat în extravilanul Municipiului Mangalia, parcela […], cu număr cadastral […], intabulat în CF nr. […] a localităţii Mangalia.
A dispus obligarea pârâtului să emită un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra bunului imobil constând în teren în suprafaţă de 25.224 mp, situat în extravilanul Municipiului Mangalia, parcela […], cu număr cadastral […], intabulat în CF nr. […] a localităţii Mangalia, în favoarea reclamanţilor […] şi […], dispunând şi intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în favoarea reclamanţilor […] şi […] în cartea funciară a imobilului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că reclamanţii […] (11 părţi sociale) şi […] (9 părţi sociale) au deţinut calitatea de asociaţi ai SC […]SRL, astfel cum rezultă din certificatul constatator aflat la dosar.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. […]/09.12.2006 la BNP […], SC […] SRL a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în extravilanul localităţii Mangalia, judeţul Constanţa, în suprafaţă de 25224 mp, parcela […], cu număr cadastral […] şi intabulat în Cartea Funciară nr. […] a localităţii Mangalia.
Din extrasul de carte funciară nr. […]/22.06.2015 trimis la dosar de OCPI Constanţa – BCPI Mangalia a rezultat că dreptul de proprietate asupra imobilului terenului este intabulat şi la acest moment în favoarea SC […] SRL.
A constatat instanţa că SC […] SRL a fost radiată din Registrul comerţului prin Sentinţa civilă nr. 340/17.03.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul civil nr. 700/118/2014, astfel că se impune stabilirea regimului juridic al bunurilor care se aflau în patrimoniul societăţii.
A reţinut instanţa de fond că, potrivit dispoziţiilor art.235 alin.3 din Legea nr. 31/1990, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor are loc la data radierii societăţii din registrul comerţului, iar potrivit prevederilor art. 237 al.10 din acelaşi act normativ, bunurile rămase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comerţului în condiţiile alin. 8 şi 9 revin acţionarilor.
În raport de dispoziţiile legale menţionate, instanţa de fond a apreciat întemeiată acţiunea formulată, constatând că, urmare radierii SC […] SRL dispusă prin sentinţa civilă nr. 340/17.03.2014 pronunţată în dosarul civil nr.700/118/2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa, în patrimoniul societăţii a rămas bunul imobil constând în teren în suprafaţă de 25.224 mp, situat în extravilanul Municipiului Mangalia, parcela […], cu număr cadastral […], intabulat în CF nr. […] a localităţii Mangalia.
Urmare admiterii capătului de cerere principal, instanţa a dispus şi obligarea pârâtei să emită un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra bunului imobil constând în teren în suprafaţă de 25.224 mp, situat în extravilanul Municipiului Mangalia, parcela […], cu număr cadastral […], intabulat în CF nr. […] a localităţii Mangalia, în favoarea reclamanţilor […] şi […].
Totodată, în raport de dispoziţiile art. 24 alin.3 din Legea nr.7/1996, potrivit cărora „Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moştenitor, încheiate de un notar public în funcţie în România, a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă sau pe baza unui act emis de autorităţile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil”, s-a dispus şi intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în favoarea reclamanţilor […] şi […] în cartea funciară a imobilului, la momentul rămânerii definitive a sentinţei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Oficiul Registrului Comerţului (ORC) de pe lângă Tribunalul Constanţa, care a criticat soluţia instanţei de fond ca fiind nelegală şi netemeinică.
Susţine apelantul că hotărârea apelată este parţial nelegală şi netemeinică, în sensul că instanţa de fond nu a luat în considerare caracterul strict administrativ al emiterii certificatului constatator al dreptului de proprietate prevăzut de art.235 alin.4 din Legea nr.31/1990, republicată, cu modificările ulterioare, denumit de lege certificat, care se poate obţine doar în urma derulării procedurii prevăzute de lege la art.235 şi se aplică doar procedurilor de dizolvare/lichidare voluntară, procedură în cadrul căreia se depun inclusiv înscrisurile doveditoare ale bunurilor mobile sau imobile din patrimoniul societăţii, alături de dovezile de îndeplinire şi parcurgere a procedurii legale din punct de vedere al opozabilităţii faţă de terţi.
În speţă, susţine apelantul, dizolvarea societăţii SC […] SRL s-a produs pe cale judiciară, ca urmare a dizolvării, în baza art.237 lit.b din Legea nr.31/1990 republicată cu modificări.
Apelanta apreciază că acestei situaţii de fapt îi corespunde înscrierea dreptului de proprietate al intimaţilor reclamanţi în cartea funciară a imobilelor respective în temeiul strict al hotărârii judecătoreşti rămase definitive în conformitate cu prevederile art.24 alin.3 din Legea nr.7/1996, fără a mai fi necesară emiterea certificatului constatator prevăzut de art.235 alin.4 din legea societăţilor comerciale.
În concluzie, solicită admiterea apelului cu consecinţa modificării în parte a sentinţei apelate, în sensul eliminării din cuprinsul acesteia a obligaţiei apelatului de a emite certificatul constatator al dreptului de proprietate asupra imobilelor aflate în patrimoniul SC […] SRL.
Prin întâmpinare intimaţii reclamanţi […] şi […] au solicitat respingerea apelului ca nefundat, cu consecinţa menţinerii ca temeinică şi legală a sentinţei apelate, apreciind că în mod corect instanţa de fond a dispus obligarea apelantului să emită certificatul constatator al dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea lor, în vederea înregistrării dreptului de proprietate în evidenţele Cărţii funciare.
Prin precizările depuse la solicitarea instanţei de apel la data de 29.02.2016, intimaţii reclamanţi au învederat instanţei că deţin terenul în discuţie în coproprietate, în cotele de 55% – […] şi 45 % – […], astfel cum rezultă din declaraţia autentificată la data de 19.02.2016, dată în faţa notarului […] din Lourmarin, Franţa.
În ceea ce priveşte calitatea procesuală a ORC Constanţa cu privire la capătul de cerere privind intabularea dreptului de proprietate, consideră intimaţii reclamanţi că acesta nu are calitate procesuală în referire la acest capăt de cerere.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate de apelant, precum şi în raport de dispoziţiile legale incidente şi de probele administrate în apel, Curtea constată că apelul este fondat.
Astfel, prin sentinţa civilă nr.340/17.03.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr.700/118/2014 s-a dispus radierea SC […] SRL Mangalia, în condiţiile art. 237 alin. 8 şi 9 din Legea nr. 31/1990, hotărârea fiind rămasă definitivă prin neexercitarea căii de atac a apelului.
Potrivit art. 237 alin. 13 din Legea nr.31/1990, „Bunurile rămase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comerţului, în condiţiile alin. (8) – (10), le revin acţionarilor/asociaţilor.”
De asemenea, art.235 din aceeaşi lege prevede că în societăţile în nume colectiv, în comandită simplă şi în cele cu răspundere limitată, asociaţii pot hotărî, odată cu dizolvarea, cu cvorumul şi majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, şi modul de lichidare a societăţii, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului societăţii şi când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii; prin votul unanim al asociaţilor se poate hotărî şi asupra modului în care activele rămase după plata creditorilor vor fi împărţite între asociaţi, în lipsa acordului unanim privind împărţirea bunurilor, va fi urmată procedura lichidării prevăzută de prezenta lege; transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor are loc la data radierii societăţii din registrul comerţului; registrul va elibera fiecărui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, în baza căruia asociatul poate proceda la înscrierea bunurilor imobile în cartea funciară.
Din dispoziţiile citate rezultă că certificatul constatator al dreptului de proprietate asupra activelor rămase după radierea societăţii şi distribuite asociaţilor se eliberează de către registrul comerţului doar în situaţia în care dizolvarea societăţii se face pe cale voluntară, iar asociaţii au convenit prin votul unanim modalitatea de împărţire a bunurilor, în caz contrar fiind urmată procedura de lichidare a acestora.
Curtea consideră că eliberarea certificatului constatator reprezintă o procedură administrativă, necontencioasă, care exclude intervenţia instanţei de judecată, iar actul astfel emis are rolul de a constata transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul societăţii radiate în patrimoniul asociaţilor, fiind actul în baza căruia se poate proceda la înscrierea dreptului în cartea funciară.
Prin urmare, atâta timp cât societatea nu a fost dizolvată în mod voluntar, ci dizolvarea s-a dispus pe cale judecătorească, la fel şi radierea societăţii din registrul comerţului, iar asociaţii au înţeles să învestească instanţa cu o cerere de constatare a transmiterii dreptului de proprietate, este evident că Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa nu este ţinut să elibereze certificatul constatator prevăzut de art. 235 alin.4 din Legea nr.31/1990, o astfel de acţiune fiind lipsită de finalitate în condiţiile în care scopul ei este doar acela de a dubla efectele hotărârii judecătoreşti prin care se constată transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului de la societate la asociaţi, iar înscrierea în cartea funciară poate fi cerută în baza acestei hotărâri judecătoreşti, conform art.24 alin.3 din Legea nr.7/1996.
Mai mult, se observă că, deşi a constatat transmiterea dreptului de proprietate către asociaţi, instanţa de fond nu a stabilit cotele de coproprietate, acestea fiind precizate abia în faţa instanţei de apel prin depunerea declaraţiei autentificate la data de 19.02.2016, declaraţie dată în faţa notarului […] din Lourmarin, Franţa.
În egală măsură, se constată că instanţa a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra bunului în favoarea reclamanţilor, cererea fiind judecată în contradictoriu cu ORC de pe lângă Tribunalul Constanţa, pârât care nu justifică legitimare procesuală pasivă pentru acest capăt de cerere.
Curtea reţine că procedura de înscriere în cartea funciară este reglementată de art.28 şi urm. din Legea nr.7/1996, fiind o procedură administrativă obligatorie, doar împotriva refuzului înscrierii partea având dreptul de a se adresa instanţei de judecată, în condiţiile art.31 alin.3 din lege, respectiv prin formularea plângerii împotriva încheierii registratorului-şef.
Faţă de cele reţinute şi având în vedere disp. art.480 alin.6 Cod procedură civilă, urmează a admite apelul şi, anulând sentinţa civilă nr.1988/2015 a Tribunalului Constanţa, instanţa va reţine procesul spre rejudecare.
În temeiul art. 237 alin. 13 din Legea nr.31/1990, instanţa va admite în parte acţiunea şi va constata că, urmare a radierii SC […] SRL, dispusă prin sentinţa civilă nr.340/17.03.3014 pronunţată în dosarul civil nr. 700/118/2014 al Tribunalului Constanţa, în patrimoniul societăţii a rămas bunul imobil constând în teren în suprafaţă de 25224 mp situat în extravilanul municipiului Mangalia, parcela […], cu nr. cadastral […] intabulat în CF nr.[…] a localităţii Mangalia, bun ce revine asociaţilor, în următoarele cote: 55% asociatului […] şi 45% asociatului […].
Pentru motivele arătate mai sus, se va respinge ca nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la emiterea certificatului constatator şi se va admite excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului ORC de pe lângă Tribunalul Constanţa pentru capătul de cerere privind intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului, cu consecinţa respingerii acestui capăt de cerere ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
