Titlu de proprietate emis asupra unor parcele cadastrale ce se suprapun cu parcelele topografice existente în cartea funciară. Afectarea drepturilor tabulare a unor terţe persoane. Respingerea cererii cu privire la întabularea titlului de proprietate.


SECŢIA  I – A CIVILĂ

DREPT CIVIL. Titlu de proprietate emis asupra unor parcele cadastrale ce se suprapun cu parcelele topografice existente în cartea funciară. Afectarea drepturilor tabulare a unor terţe persoane. Respingerea cererii cu privire la întabularea titlului de proprietate.

Art. 27 alin. 2 din Ordinul nr. 634/ 2006

Art. 29 din Legea nr. 7/ 1996 – republicată

 

Potrivit schiţei de identificare şi a notelor tehnice, parcelele cuprinse în titlul de proprietate a cărui întabulare s-a solicitat, se suprapun cu parcelele aflate în coproprietatea unor terţe persoane iar semnatarul documentaţiei tehnice a concluzionat că cele două numere topografice urmează a fi radiate din coala de carte funciară.

În caz de suprapunere reală a terenurilor precum în speţă, sunt vizate drepturile unor terţe persoane întabulate în cartea funciară, drepturi tabulare ce nu pot fi afectate în cadrul procesului de faţă, o eventuală sistare a colii de carte funciară astfel cum s-a propus de către autorul schiţei de identificare şi a notei tehnice fiind de natură a aduce atingere respectivelor drepturi.

Recurentul dă o interpretare eronată prevederilor art. 27 alin. 2 din Ordinul 634/ 2006, pentru că respectivele dispoziţii îşi găsesc incidenţa atunci când soluţionarea se face pe cale amiabilă, prin documentaţii cadastrale, iar cealaltă ipoteză a normei înscrisă în textul precitat, se referă la soluţionarea de către instanţele de judecată, ca alternativă la calea amiabilă, însă nu în cadrul procesual de faţă, o atare concluzie fiind firească, consecinţă a faptului că în cadrul unei plângeri îndreptate împotriva încheierii de carte funciară se verifică doar dacă sunt întrunite cerinţele prevăzute pentru întabularea dreptului în favoarea persoanei solicitante din perspectiva îndeplinirii condiţiilor limitative prevăzute de art. 29 din Legea nr. 7/ 1996 – republicată. 

Decizia civilă nr. 738/2014 – R din 12. 06. 2014 a Curţii de Apel Oradea – Secţia a I-a civilă

Dosar nr. 391/ 266/ 2011

Prin Sentinţa civilă nr. 1780/12.12.2012 pronunţată de Judecătoria Negreşti Oaş în dosar nr. 391/266/2011, a fost respinsă plângerea formulată de petentul B. V., prin avocat, împotriva Încheierii de Carte Funciară nr. 2844/20.05.2010 emisă de Biroul de carte funciară şi publicitate imobiliară Negreşti-Oaş, în contradictoriu cu intimaţii D. A. a lui A., D. L. junior şi D. O.; fără cheltuieli de judecată.

În considerentele acestei hotărâri, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prezenta cauza a fost trimisă în rejudecare de către Tribunalul Satu Mare înregistrându-se sub dosar nr. de mai sus. Iniţial cererea petentului a fost înregistrată sub dosar nr. 1263/266/2010, iar Judecătoria Negreşti Oaş prin Sentinţa civilă nr. 828/28.09.2010 a respins ca neîntemeiată cererea petentului. În urma apelului declarat în cauză Tribunalul Satu Mare prin Decizia civilă nr. 229/Ap/20.12.2010 a casat cu trimitere în rejudecare prezenta cauză, îndrumând instanţa de fond să împrocesueze toţi proprietarii tabulari înscrişi în CF nr. 608 Remetea Oaş şi să suplimenteze probatoriul prin efectuarea unei documentaţii tehnice care să stabilească dacă există o suprapunere reală a imobilelor din litigiu.

 În rejudecare instanţa de fond a respectat îndrumarul deciziei de casare, reţinând următoarele:

După împrocesuarea proprietarilor tabulari înscrişi în CF nr. 608 Remetea Oaş, la termenul din şedinţa publică din 07 .09.2011 se prezintă pârâtul D. O. care a învederat instanţei că este fratele pârâtului D. L., iar faţă de acţiunea promovată de reclamant se opune arătând că reclamantul locuieşte în casa tatălui său cu mama sa nefiind căsătorit cu aceasta.

Prin nota tehnică întocmită în cauză de ing. topograf K. Z.A. (fila 45– 47 dosar fond) se constată că parcelele de teren cu nr. cadastrale 280, 281, 282 înscrise în Titlul de proprietate nr. 31-99022 eliberat pe numele petentului în baza Legii nr. 18/1991 se suprapun integral cu parcelele de teren cu nr. cadastrale 38, 39 înscrise în CF nr. 608 Remetea Oaş, carte funciară ce a fost deschisă în baza Decretului nr. 115/1938, în care figurează coproprietari părţile din prezentul proces.

Faţă de cele ce preced instanţa de fond a constatat că în mod corect serviciul BCPI Negreşti Oaş prin Încheierea nr. 2844/2010, a respins cererea petentului de atribuire a unui nr. cadastral nou pentru suprafaţa de 2864 mp, format din nr. cadastral 281 – arabil, nr. 282 – livadă şi nr. 280 – curţi, construcţii şi înscrierea acestora într-o nouă coală de carte funciară a unităţii administrativ teritoriale a comunei Oraşu Nou, deoarece există suprapuneri a terenurilor din litigiu şi, de asemenea, există mai multe acte juridice pentru acelaşi amplasament, fiind necesară sistarea colii de carte funciară nr. 608 Remetea Oaş pentru înfiinţarea unei noi coli de carte funciară în baza Legii nr. 18/1991. Acest lucru nu se poate realiza fără a le fi afectat dreptul de proprietate ce aparţine pârâţilor.

În această situaţie este necesar să existe o înţelegere amiabilă între petent şi ceilalţi coproprietari din CF 608 Remetea Oaş aşa cum se prevede în Ordinul 634/2006 invocat de Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Negreşti Oaş şi în lipsa unor declaraţii autentice din partea acestora nu se poate intabula titlul petentului.

Aşa fiind, instanţa de fond în baza art. 50 din Legea nr. 7/1996  a respins ca nefondată plângerea petentului.

Împotriva sentinţei civile nr. 1780/2012, reclamantul B. E., prin avocat, a formulat recurs – recalificat ca fiind apel în temeiul art. 84 raportat la art. 282 Cod de procedură civilă, prin Încheierea din 27 mai 2013 – solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii şi să se dispună intabularea Titlului de proprietate nr. 31-99020 eliberat în baza Legii nr. 18/1991.

Prin decizia civilă nr. 242/Ap din data de 25.11.2013, pronunţată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr. 391/266/2011, s-a respins apelul civil declarat de apelantul-petent B. W., cu dom. procedural ales la sediul Soc. civ. av. HMCA în Satu Mare, împotriva Sentinţei civile nr.1780/2012 pronunţată de Judecătoria Negreşti Oaş, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi D. L. JR. dom. în xxxxxxxxxxxxxxx, DOHI dom. în xxxxxxxxxxxxxxxxxxx, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a avut în vedere următoarele considerente:

Terenul cuprins în titlul de proprietate al cărui intabulare se solicită se suprapune integral peste terenul înscris în CF 608 Remetea Oaş sub nr.top. 38, 39, deşi în această carte funciară figurează ca şi coproprietari în cotă de 4/8 părţi, alături de petentul apelant, intimaţii D. L., D. O. (Încheierea din 1994 la B7, B8).

În consecinţă, în mod corect judecătoria a menţinut soluţia biroului de carte funciară de a respinge cererea de înscriere a titlului de proprietate atât timp cât aceasta implică sistarea colii funciare vechi şi deci atingerea dreptului de proprietate al intimaţilor.

Contrar celor susţinute prin motivele de apel nu este posibilă reglementarea situaţiei părţilor de către instanţa judecătorească pe calea plângerii împotriva încheierii de carte funciară.

În temeiul art. 296 Cod de procedură civilă, instanţa a respins apelul ca nefondat.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, petentul B. W., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii din apel şi trimiterea cauzei în rejudecare, iar în subsidiar, casarea hotărârii şi reţinerea spre judecare a cauzei şi admiterea plângerii petentului, în sensul intabulării Titlului de proprietate, cu nr.31-99022.

Prin motivele de recurs, recurentul a formulat următoarele critici:

– hotărârea instanţei de apel reprezintă un refuz de rezolvare a unei situaţii juridice conflictuale în desconsiderarea dispoziţiilor art.27 alon.2 din Ordinul nr.634/2006 care obliga instanţa de judecată la rezolvarea problemelor de această natură, în situaţia în care părţile pe cale amiabilă nu o pot rezolva;

– decizia atacată este lipsită de vreo motivare care să o susţină sau prin care să fie combătute sau tratate apărările recurentului în desconsiderarea art.261 pct.5 Cod procedură civilă, ceea ce face aproape imposibilă motivarea recursului în vederea exercitării clare a căii de atac, prin combaterea hotărârii din apel;

– singura motivare a hotărârii o reprezintă chiar ipoteza susţinută de recurent că, terenul cuprins în titlul de proprietate şi al cărui întabulare se solicită, se suprapune integral peste terenul înscris în CF 608 Remete Oaş, sub nr.top.38, 39, precum direct concluzia că, „contrar celor susţinute prin motivele de apel nu este posibilă reglementarea situaţiei părţilor de către instanţa judecătorească pe calea plângerii împotriva încheierii de carte funciară”;

– aceste două aspecte nu reprezintă în sine motivarea hotărârii judecătoreşti, care lasă nedezlegate aspectele invocate de recurent, respectiv faptul că instanţa de fond la rândul său a refuzat întabularea titlului de proprietate al acestuia, fără vreo acoperire legală, a interpretat în mod greşit dispoziţiile art. 27 lit. b) din Ordinul nr. 634/2006 care prevede cazurile de rezolvare a unei situaţii de suprapunere virtuală a terenurilor;

– judecătorul fondului a apreciat greşit ca aplicabile dispoziţiile art.27 alin.1 lit. b), deoarece, aşa cum reiese din documentaţia topografică depusă de inginerul K. Z. în speţă este vorba de o suprapunere reală şi nu virtuală, deşi numai în calculator sau pe hărţi, ci şi la faţa locului, rezolvarea unei astfel de situaţii fiind reglementată de art.27 alin.2 din acelaşi act normativ;

– din lecturarea acestor norme legale, reiese nu doar faptul că instanţa de judecată este chemată a rezolva situaţia în cazul lipsei unei înţelegeri amiabile, dar şi faptul că posibilitatea lăsată la îndemâna părţilor este plângerea împotriva încheierii de CF, pentru că modalitatea de exercitare a căii de atac împotriva unei încheieri de carte funciară, este plângerea;

– raportat la desconsiderarea dispoziţiilor art.261 Cod procedură civilă, dar şi la lipsa efectivă a judecăţii care nu se regăseşte în motivare, consideră că se impune casarea cu trimitere în rejudecare, în caz contrar, dacă se va judeca pe fond cauza, solicită a se dispune în sensul întabulării în CF a titlului de proprietate.

În drept, s-au invocat art.58 şi 89 din Legea nr.7/1996, art.302 şi următoarele Cod procedură civilă.

Intimaţii, deşi legal citaţi, nu s-au prezentat şi nici nu şi-au comunicat poziţia în cauză.

Examinând hotărârea recurată, prin prisma motivelor de recurs cât şi din oficiu, instanţa a reţinut următoarele:

Criticile  aduse hotărârilor atacate nu pot  fi acceptate, în speţă fiind  făcută o corectă aplicare a  dispoziţiilor legale incidente în cauză.

În primul rând  este de reţinut că, din perspectiva prevederilor  art. 27 alin. 2 din ordinul nr. 634/2006 emis de directorul General al  Agenţiei Naţionale  de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Biroul de Cadastru şi  Publicitate Imobiliară a procedat legal prin respingerea cererii cu privire la întabularea titlului de proprietate nr. 31 – 99022 şi a construcţiilor casă de locuit şi anexă gospodărească.

Titlul de proprietate  anterior  menţionat, eliberat  pe numele recurentului reclamant la data de  11.11.1994, vizează trei parcele topografice (nr. 281, 282 şi 280) amplasate în intravilanul localităţii Remetea – Oaş, în suprafaţă totală de 3.066 mp.

Potrivit  schiţei de  identificare şi a notei tehnice înregistrate sub nr. 2844/20 mai 2010, parcelele anterior menţionate se suprapun cu nr. top. 38 şi nr. top 39, ambele înscrise  în CF  nr. 608, semnatarul actelor, ing. K. Z.A., menţionând că suprafeţele celor două numere topografice urmează a fi radiate din coala de carte funciară indicată. Aceeaşi concluzie apare inserată şi în nota tehnică  întocmită la data de  23. 01. 2012, urmare  măsurătorilor în teren şi a realizării documentaţiei tehnice topografice.

Coala de carte funciară nr. 608 Remetea Oaş cu nr. top. 38 şi 39, care în natură reprezintă grădină în intravilan, casă şi curte, în suprafaţă de 232 mp, respectiv  475 mp, evidenţiază prin înscrierile efectuate  sub  B2, B6, B7 şi B8, că terenul şi casa aparţine  în coproprietate numiţilor  D. A. a lui A., B. V., D. L. şi D. O.

Dată fiind situaţia expusă, rezultă cu puterea evidenţei că înscrierea titlului de proprietate aflat în litigiu nu era cu putinţă, corect procedând Oficiul de cadastru prin pronunţarea încheierii de respingere atacate în instanţă.

Recurentul dă o interpretare eronată prevederilor  art. 27 alin. 2 din Ordinul nr. 634/2006 pentru că respectivele dispoziţii îşi găsesc incidenţa atunci când soluţionarea se face pe cale amiabilă, prin documentaţii cadastrale, ceea ce nu  este cazul în speţă.

Cealaltă ipoteză a normei înscrisă în textul precitat  se referă la  soluţionarea de către instanţele de judecată, ca alternativă la calea amiabilă, însă nu în cadrul procesual de faţă, o atare concluzie fiind firească, consecinţă a faptului că în cadrul unei plângeri îndreptate împotriva încheierii de carte funciară se verifică doar dacă sunt întrunite cerinţele prevăzute de lege pentru întabularea dreptului în favoarea  persoanei solicitante, din perspectiva îndeplinirii condiţiilor limitative prevăzute de art. 29 din Legea nr. 7/1996 – republicată. Or, în caz de suprapunere reală a terenurilor, precum în speţă, sunt vizate drepturile unor terţe persoane întabulate în cartea funciară, drepturi tabulare ce nu pot fi afectate în cadrul procesual de faţă, o eventuală sistare a colii funciare – astfel cum s-a propus de către  autorul schiţei de identificare şi a notei tehnice – fiind de natură a aduce atingere respectivelor drepturi.

Nici critica privind încălcarea prevederilor art. 261 pct. 5 din Codul de procedură civilă nu poate fi primită, hotărârea instanţei de apel cuprinzând temeiurile care  au format  convingerea instanţei, judicios aceasta conchizând că nu este posibilă reglementarea situaţiei părţilor pe calea plângerii împotriva încheierii de carte funciară. 

Faţă de  considerentele ce preced, instanţa, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, a respins ca nefondat recursul, decizia fiind menţinută în totul.