Plata drepturilor salariale reprezentând transele suplimentare care se acorda la 30 ani, respectiv 35 ani de activitate în învatamânt.
Conform dispozitiilor art. 50 (1)( 2)din Legea nr. 128/1997, personalul didactic din învatamântul preuniversitar beneficiaza de transele de vechime la salarizare stabilite de lege si de trei transe suplimentare care se acorda la 30, respectiv 35 si la peste 40 ani de activitate în învatamânt. Pentru fiecare din transele suplimentare de vechime se acorda o crestere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzator transei de vechime.
Sectia civila. SENTINTA CIVILA NR. 584/03.10.2008 (dosar nr. 1149/103/2008)
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 1149/103 din 20.05.2008, reclamanta A.E, cu domiciliul în Piatra Neamt, a chemat in judecata Scoala de Arte si Meserii Bodesti, jud. Neamt, Consiliul Local al comunei Bodesti, jud. Neamt si Inspectoratul Scolar Judetean, str. Locotenent Draghescu nr. 4A jud. Neamt, solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta acestia sa fie obligati la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea transelor suplimentare care se acorda la 30 de ani si respectiv la 35 de ani de activitate în învatamânt conf. art.50 al.(l) si (2) din Legea 128/1997, pe ultimii 3 ani actualizate în functie de rata inflatiei, precum si pe viitor si includerea acestor sume atât în bugetul unitatii scolare a carei salariata este, cât si în cel al Consiliului local. Reclamanta mai solicita sa se faca mentiunile corespunzatoare în carnetul de munca, în sensul înscrierii acestor transe suplimentare, corespunzatoare perioadei acordate.
În motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca potrivit dispozitiilor art. 50 al. l si 2 din legea 128/1997, personalul didactic preuniversitar beneficiaza de transele de salarizare stabilite de lege si de trei transe suplimentare care se acorda la 30, 35 si la peste 40 de ani de activitate în învatamânt si pentru fiecare din transele suplimentare de vechime se acorda o crestere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzator transei de vechime. Întrucât pârâtii nu au respectat aceste prevederi si nu i- au achitat drepturile salariale stabilite de aceste dispozitii legale, solicita admiterea actiunii astfel cum a fost formulata si obligarea pârâtilor la plata acestor drepturi.
În drept, reclamanta si-a întemeiat actiunea pe dispozitiile art. 112 Cod procedura civila, art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii, art. 67 din Legea 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca.
În dovedirea celor sustinute prin actiune, reclamanta a depus la dosar copii dupa actul de identitate, carnetul de munca, precum si adeverinta prin care se confirma vechimea sa în munca.
Pârâtul Inspectoratul Scolar Judetean Neamt, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca netemeinica si nelegala pentru urmatoarele motive:
Pe cale de exceptie a invocat lipsa calitatii sale procesuale pasive motivat de faptul ca între acesta si personalul salariat din învatamânt nu exista raporturi de munca. Calitatea de angajator o detine doar directorul unitatii de învatamânt cu personalitate juridica, asa cum este prevazut la art. 11 alin. 5 din Legea 128/1997 precum si in Regulamentul de organizare si functionare a unitatilor din învatamântul preuniversitar. Se mai arata ca ISJ Neamt nu este ordonator de credite pentru fondurile alocate cheltuielilor de personal din învatamânt din cadrul finantarii de baza, ci la nivel judetean, Consiliul Judetean are calitatea de ordonator de credite pentru fondurile aferente învatamântului. Pe fond, precizeaza ca ISJ Neamt nu are competente legale în a urmari cum se calculeaza si se platesc în sistem salariile, dar potrivit art. 50 alin. 1 si 2 din Legea 128/1997, reclamanta a primit coeficientul de 1/25, fiind inclus in salariul de baza.
In concluzie, a solicitat respingerea actiunii formulate. In drept, a invocat dispozitiile art. 115 – 118 cod procedura civila.
Pârâtii Scoala de Arte si Meserii Bodesti si Consiliul Local al comunei Bodesti nu au depus întâmpinare.
La termenul din data de 27 iunie 2008, instanta a pus în vedere pârâtei ISJ Neamt si Scoala de Arte si Meserii Bodesti, sa faca dovada platii drepturilor salariale pretinse de catre reclamanta prin actiune, precum si sa prezinte, în functie de componenta salariului, modul de calcul al acestor drepturi. Ca urmare a acestei solicitari, pârâta Scoala de Arte si Meserii Bodesti a depus la dosarul cauzei state de plata pe lunile februarie si aprilie 2008 , iar ISJ Neamt a detaliat modul de calcul al salariilor cadrelor didactice, facând mentiunea ca, din aceste înscrisuri ar reiesi modul de calcul al salariilor reclamantei cu acordarea transelor solicitate.
Tribunalul,analizând actele si lucrarile dosarului constata ca, trebuie sa se pronunte în cauza cu prioritate asupra exceptiilor invocate de pârâti,astfel cum obliga dispozitiile art.137 Cod Procedura Civila .
Fata de exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a ISJ Neamt, instanta a constatat ca este nefondata, motivat de faptul ca, potrivit prevederilor art. 17 alin. 7 si ale art. 166 din Legea învatamântului nr.84/1995, învatamântul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare, Ministerului Educatiei si Cercetarii, inspectoratele scolare fiind organe descentralizate de specialitate, cu atributii de administrare a procesului educational, respectiv cu atributii în repartizarea cadrelor didactice, încheierea si modificarea contractelor de munca ale acestora, inclusiv în salarizarea lor, modificarea salariilor cadrelor didactice neputându-se realiza decât cu aprobarea inspectoratelor scolare. Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului ca organ de specialitate are raspunderea de a elabora si de a aplica politica educationala, are drept de initiativa si de executie în domeniul politicii financiare si a resurselor umane din sfera educatiei si colaboreaza cu alte ministere în dezvoltarea învatamântului.
În realizarea acestor atributii sunt organizate si functioneaza Inspectoratele scolare ca organe descentralizate de specialitate, subordonate Ministerului Educatiei Cercetarii si Tineretului ce raspund inclusiv de modul de organizare si de functionare a retelei de învatamânt preuniversitar, asigurând aplicarea legislatiei în coordonarea si desfasurarea procesului de învatamânt si coordonând încadrarea unitatilor de învatamânt cu personalul didactic necesar, in conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic.
Inspectoratele scolare judetene prin compartimentele de contabilitate si informatizare, centralizeaza situatiile privind executia bugetara pe institutii de învatamânt si transmit Consiliului National al Finantarii învatamântului Preuniversitar de Stat situatia trimestriala/anuala privind executia bugetara din institutiile de învatamânt preuniversitar de stat.
Astfel de atributii în domeniul resurselor umane si salarizarii personalului în baza executiei bugetare unitatilor învatamântului preuniversitar de stat au fost prevazute în sarcina inspectoratelor scolare prin Normele metodologice din 30.11.2004 privind finantarea si administrarea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat.
Ca atare rezulta ca obligatiile din speta în cauza revin pârâtului ISJ Neamt si pe cale de consecinta, exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive va fi respinsa ca nefondata.
Pe fondul cauzei, tribunalul, analizând actele depuse la dosarul cauzei, sustinerile partilor precum si textele legale în materie, a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Conform dispozitiilor art.50 alin. 1 si 2 din Legea 128/1997, personalul didactic din învatamântul preuniversitar beneficiaza de transele de vechime la salarizare stabilite de lege si de trei transe suplimentare, care se acorda la 30, 35 si la peste 40 de ani de activitate in învatamânt. Pentru fiecare din transele suplimentare de vechime se acorda o crestere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzator transei anterioare de vechime.
Reclamanta a îndeplinit conditia legala pentru acordarea transelor suplimentare ce se acorda la împlinirea a 30 de ani si respectiv 35 de ani de activitate însa nu au primit aceste transe, pârâtii nefacând nici o dovada în acest sens.
Astfel din fisele de salarii depuse de Scoala de Arte si Meserii Bodesti (filele 66-67) nu rezulta ca în modalitatea de calcul a drepturilor salariale, au fost avute în vedere si transele suplimentare prevazute de actul normativ mai sus aratat.
În acest sens trebuie subliniat ca desi s-a solicitat în mod expres celor doua pârâte (I.S.J. Neamt si Scoala de Arte si Meserii Bodesti) sa expliciteze pe larg si în concret cum s-au acordat aceste cresteri ale coeficientului de ierarhizare corespunzator transelor suplimentare de vechime, pârâtele s-au limitat la depunerea unor state de plata din al caror cuprins nu rezulta ca s-ar fi aplicat respectivele cresteri salariale, aratând totodata ca respectivele cresteri salariale sunt incluse direct în salariul de baza.
În masura în care s-a sustinut acordarea acestei majorari a coeficientului de ierarhizare, pârâtele ar fi trebuit sa depuna eventual spre comparatie fisele de calcul al salariului pentru un cadru didactic cu 29 ani vechime în învatamânt si pentru un cadru didactic (cu aceeasi functie, încadrare si grad didactic) dar cu peste 30 de ani, respectiv peste 35 ani vechime în învatamânt, functie de care sa se poata verifica în mod efectiv daca acesteia din urma i s-a aplicat în realitate pretinsa majorare a coeficientului de ierarhizare reflectat printr-un venit salarial mai mare, la conditii de functie si grad didactic identice.
Sustinerea conform careia cresterea salariala corespunzatoare celor trei transe suplimentare de vechime în munca ar fi inclusa de legiuitor direct în salariul de baza este total nefondata si nu poate fi primita întrucât coeficientii de ierarhizare prevazuti în Anexa 2 sunt coeficienti de baza functie de care se determina salariul si asupra acestora se aplica majorarea prevazuta de art. 50 alin.1 si 2 din Legea 128/1997 republicata, majorare ce are în vedere „transele suplimentare de vechime”, chiar notiune de suplimentar folosita de legiuitor conducând la ideea unui drept ce vine sa se adauge în plus la dreptul de baza.
În plus, desi pârâtele au sustinut ca s-au platit drepturile salariale majorate pretinse de reclamanta pentru perioada 20.05.2005 la zi, acestea nu au depus statele de plata decât pentru lunile februarie si aprilie 2008 (filele 66 – 67 dosar), facând totodata precizari doar asupra pretinsul mod corect de calcul al salariului pentru anul 2008 (conform relatiilor comunicate prin adresa nr. 9848/22.09.2008 – filele 61-63 dosar) fara a face vreo referire la drepturile salariale cuvenite anterior acestei perioade, respectiv pentru intervalul mai 2005 – dec. 2007.
Modul mai mult sumar în care pârâtele au înteles sa faca dovada acordarii acestei pretinse majorari salariale cuvenite reclamantei, prin depunerea statelor de plata mai sus mentionate (din care nu rezulta o asemenea împrejurare), îndreptateste tribunalul sa concluzioneze în sensul nedovedirii situatiei pretinse de cele doua pârâte carora le revenea, de altfel si sarcina probei, în conformitate cu dispozitiile art. 287 Codul muncii (sarcina probei vizeaza în acest caz în mod direct angajatorul Scoala de Arte si Meserii Bodesti, care nu si-a formulat aparari în cauza).
De mentionat ca drepturile salariale pretinse de reclamanta prin prezenta actiune nu se confunda si nu au nicio legatura cu indexarile succesive acordate prin diferite acte normative personalului din sectorul bugetar.
Un alt argument care vine sa sustina neaplicarea majorarii coeficientului de ierarhizare cuvenita reclamantei si deci neacordarea drepturilor salariale aferente acestei majorari este reprezentat de faptul ca nici pâna în prezent nu au fost elaborate normele metodologice care sa precizeze modul de aplicare concreta a dispozitiilor legale în cauza, acesta fiind în realitate si motivul pentru care nici pârâtul Inspectoratul Scolar Neamt si nici pârâta Scoala de Arte si Meserii Bodesti, nu au fost în masura sa prezinte în concret modalitatea în care ar fi aplicat cresterea salariala în discutie.
Pe de alta parte, neelaborarea unor norme metodologice nu poate constitui un eventual argument în favoarea pârâtilor, întrucât legea prevede în mod clar si neconditionat acordarea transelor suplimentare de vechime, iar legea trebuie respectata întocmai, fara a se astepta elaborare unor eventuale instructiuni.
În consecinta, apreciind ca reclamanta este pe deplin îndreptatita la acordare acestor majorari corespunzator transelor suplimentare de vechime prevazute de art. 50 alin 1 si 2 din Legea 128/1997 si ca pârâtele nu au facut dovada acordarii respectivei majorari, tribunalul a admis actiunea, astfel cum a fost formulata, iar pârâtii au fost obligati la plata drepturilor banesti cuvenite cu titlul mai sus aratat, în cuantum actualizat cu indicele de inflatie la momentul platii efective
Aceste drepturi au fost calculate începând cu data de 20.05.2005, în raport cu dispozitiile art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva.
Totodata pârâtii au fost obligati sa plateasca drepturile salariale reprezentând transele suplimentare si pe viitor si sa efectueze mentiunile corespunzatoare în carnetul de munca al reclamantei, conform prevederilor art. 6 din Decretul 92/1976.
