Cauta in aceasta categorie:

Comodat fără termen. Imobil cu destinaţia de lo­cuinţă. Cerere de evacuare mai înainte de a se fi îndestulat trebuinta comodatarului ce s-a avut în vedere la încheierea contractului. Dreptul la domiciliu prevăzut de art. 8 din Convenţia europeană a drept

Potrivit dispoziţiilor art. 1572 C. civ., atunci când contractul nu s-a încheiat pentru un anumit termen, comodantul nu poate cere restituirea bunului dat spre folosinţă înainte de a se fi îndestulat trebuinţa comodatarului ce s-a avut în vedere la încheierea con­tractului. în consecinţă, acţiunea în evacuare nu poate fi admisă cât timp nu s-a atins...

Citeste mai mult...

Lipsa termenului de restituire. Condiţie pur potestativă. Nulitate

Conform art 1572 C. civ., comodantul nu poate cere restituirea lucrului înainte de împlinirea termenului stipulat sau, dacă nu s-a prevăzut un termen, înainte de a se fi îndestulat trebuinţa comodatarului ce s-a avut în vedere la încheierea contractului. Convenţia de comodat prin care comodantul a împrumutat comodatarilor mai multe bunuri de mobilier, până când aceştia...

Citeste mai mult...

Distincţia comodatului faţă de locaţiune

De esenţa contractului de comodat este caracterul său gratuit (art. 1561 C. civ.). Faţă de clauza contractuală „noi, părţile, eva­luăm folosinţa apartamentului la suma de 12.000.000 lei", con­venţia părţilor nu este una de comodat, întrucât folosinţa nu a fost transmisăcu titlu gratuit, ci una de locaţiune, pentru validitatea căreia nu se cere stabilirea chiriei numai...

Citeste mai mult...

Invocarea nulităţii absolute pentru lipsa cauzei. Aprecierea probelor. Forţa obligatorie a contractului

Potrivit dispoziţiilor art. 966 C. civ., obligaţia fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită nu poate avea niciun efect, sancţiunea operantă fiind nulitatea absolută. Existenţa cauzei este prezumată până la dovada contrarie, conform dispoziţiile art 967 alin. (2) C. civ. înţeleasă, în esenţă, ca fiind scopul imediat al încheierii unei convenţii, în contractul...

Citeste mai mult...

Simulaţie a împrumutului sub forma unei convenţii de vânzare-cumpărare. Cauză ilicită

Părţile în litigiu au încheiat în realitate un contract de împru­mut, iar nu unul de vânzare-cumpărare, operaţiunea juridică fiind determinată de manoperele dolosive exercitate de procuratorul reclamantului, care, în mod frecvent, încheiase asemenea acte cu diverse persoane aflate în dificultate financiară. Convenţia părţilor se bazează pe o cauză ilicită, dovedindu-se că vânzătorii împrumutaţi au încheiat-o determinaţi...

Citeste mai mult...

împrumut cu clauză penală. Vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare. Nulitate absolută. Dovada cauzei actului juridic

1. Din probele administrate rezultă că încheierea contractului de vânzare-cumpărare a fost stabilită de împrumutător ca o garan­ţie a restituirii împrumutului, astfel încât actul juridic încheiat are semnificaţia unui pact de răscumpărare, interzis prin dispoziţiile art 4 din Legea nr. 61/1931 şi care, alături de clauza penală,...

Citeste mai mult...

Novaţia convenţiei de împrumut Condiţii. Obligaţie imperfectă. Prescripţia dreptului material la acţiune

Sunt îndeplinite condiţiile unei novaţii obiective dacă debitorul încheie o convenţie prin care recunoaşte debitul, pentru care s-a împlinit termenul de prescripţie al dreptului material la acţiune şi se obligă să îl achite, parţial, în rate lunare, efectuând deja două plăţi. Faţă de intervenţia novaţiei, debitorul nu se mai poate pre­vala de prescripţia dreptului material...

Citeste mai mult...

Moneda în care se face plata. Principiul nominalis­mului

împrumutătorul nu poate invoca nerestituirea sumelor împru­mutate, pe motiv că plata nu s-a făcut în dolari SUA, deoarece principiul nominalismului monetar înscris în art 1578 C. civ. are doar valoare supletivă, iar împrumutătorul, care a consimţit la pri­mirea echivalentului în lei a sumei împrumutate, a înţeles să accepte schimbarea condiţiilor de restituire a împrumutului. C.A. laşi,...

Citeste mai mult...

Dobândă. Inexistenţa unei clauze exprese

Clauzele unui contract trebuie să fie clare, exprese şi să expri­me intenţia părţilor de a se obliga, orice clauză neclară urmând a fi interpretată în favoarea celui care se obligă, respectiv a debito­rului. Din cuprinsul convenţiei nu rezultă că părţile au determinat în mod expres şi plata unei dobânzi, astfel încât intimatei să i se...

Citeste mai mult...

Restituirea împrumutului. Ipotecă. Garanţi necomer­cianţi. Inaplicabilitatea prezumţiei de solidaritate

Pentru garantarea împrumutului acordat s-a încheiat în speţă un contract de ipotecă, în care este înscrisă clauza renunţării la beneficiul de discuţiune şi diviziune, dar această clauză nu are ca efect răspunderea solidară a pârâţilor garanţi şi nici angajarea unei fidejusiuni. Părţile nu au încheiat un contract de fidejusiune, pârâţii per­soane fizice fiind garanţi ipotecari, iar nu...

Citeste mai mult...

Obligaţia de restituire. Plată făcută terţului

în virtutea principiului forţei obligatorii a contractelor, con­sacrat prin dispoziţiile art. 969 C. civ., pârâta împrumutată avea obligaţia de a respecta clauzele contractuale stipulate, executând prestaţia asumată, la termenul stabilit, iar conform principiului relativităţii efectelor actelor juridice, stabilit de prevederile art. 973 C. civ., îndeplinirea obligaţiei se face faţă de partea cocontractantă, plata făcută unui...

Citeste mai mult...

Admisibilitatea probei cu martori în contra a ceea ce cuprinde actul autentic. Acordul părţilor în sensul derogării de la regulă, conform art. 1191 alin. (3) C. civ.

Deşi dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depăşeşte suma de 250 lei nu se poate face decât prin act auten­tic sau prin act sub semnătură privată, iar dovada cu martori nu se va primi în contra a ceea ce cuprinde actul, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 1191 alin. (1) şi (2)...

Citeste mai mult...

început de dovadă scrisă. Cumul între dobândă şi indexarea cu indicele de inflaţie

1. înscrisul constatator al împrumutului este scris în întregime de către împrumutat şi semnat de acesta şi chiar dacă suma este scrisă doar în cifre, acest înscris reprezintă un început de dovadă scrisă care poate fi completat cu martori, iar proba testimonială administrată a demonstrat că reclamantul i-a dat pârâtei o sumă de bani. în mod...

Citeste mai mult...

Contracte de asistenţă juridică încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995. Caracter de titlu executoriu, învestire cu formulă executorie

în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 30 alin. (3) teza I din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, au caracter de titlu executoriu şi contractele de asistenţă juridică încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995, dar pot fi puse în...

Citeste mai mult...

Convenţie de asistenţă juridică. Onorariu achitat integral. Neexecutarea parţială a obligaţiilor de către avocat. Angajarea răspunderii contractuale

Clientul a încheiat cu pârâtul avocat un contract de asistenţă juridică, prin care acesta din urmă s-a obligat la redactare, reprezentare la instanţă, parchet şi I.M.L pentru dosarul reclamantului având ca obiect punere sub interdicţie; avocatul şi-a îndeplinit doar parţial obligaţiile asumate, întrucât a redactat şi depus cererea de chemare în judecată, semnând şi înscrisurile...

Citeste mai mult...

Parte cu reşedinţa sau domiciliul în străinătate. Reprezentare. întinderea mandatului. Data certă a procurii. Nedepunerea la dosar a originalului împuternicirii avocaţiale. Atestare făcută de avocat

1. Procura dată pentru „constatarea dreptului de proprietate asupra terenului" este valabilă şi pentru exercitarea unei acţiuni de grăniţuire, care reprezintă doar o modalitate de apărare a acestui drept de proprietate. 2. în ceea ce priveşte lipsa datei de pe împuternicirea avocaţială şi de pe contractul de asistenţă juridică, se constată că, potrivit dispoziţiilor art. 1182...

Citeste mai mult...

Liceu militar. Reprezentarea în instanţă a structurilor Ministerului Apărării Naţionale. Exercitarea drepturilor procedurale prin mandatar. Omisiunea indicării calităţii de reprezentant. Efecte. Imposibilitatea ratificării

1. Conform prevederilor art 3 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, structurile ministerului care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiţie de organele de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării. Prin urmare, recurentul-pârât Colegiul Liceal M.V. poate fi reprezentat în justiţie de organele de specialitate...

Citeste mai mult...

Recurs exercitat de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice. Calitatea de reprezentant a ministrului. Nemenţionarea numelui persoanei care a semnat recursul. Lipsa dovezii transmiterii dreptului de reprezentare

Conform prevederilor art 46 alin. (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, ministrul reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie. Instanţa a pus în vedere reprezentantului pârâtului Statul Român, prin , că recursul acestuia...

Citeste mai mult...