Category: <span>Civil</span>

Potrivit dispoziţiilor art. 1536 C. civ., „mandatul conceput în termeni generali cuprinde numai actele de administraţie, iar când e vorba de înstrăinare, ipotecare, sau de facerea unor acte ce trec peste administraţia ordinară, mandatul trebuie să fie special". Rezultă că cesionarea părţilor sociale în baza mandatului general, iar nu special, s-a făcut prin depăşirea limitelor mandatului,...

1. Fiindu-i aplicabile dispoziţiile ce reglementează contractul de mandat, reprezentarea judiciară convenţională, atunci când nu se realizează prin intermediul unui avocat, se constată printr-un act scris, care se numeşte şi în care se enumeră actele juridice ce urmează să îndeplinească mandatarul în numele man-dantului, precum şi puterile ce-i sunt conferite. Actele îndeplinite de mandatar cu...

1. Pentru ca un mandat să fie socotit „special" în sensul prevederilor art 1535 C. civ., este suficientă determinarea operaţiunilor juridice vizate de împuternicire, prin simpla referire la natura acestora, şi nu în mod necesar prin clauze detaliate privind modul de îndeplinire a mandatului. Mandatul este „general" când împuternicitul are sarcina de a se ocupa de...

în mod greşit s-a considerat că este lovit de nulitate contractul de ipotecă în condiţiile art. 1772 şi art 1536 C. civ., deoarece reprezentantul pârâtei nu a avut un mandat special autentic să o reprezinte pe aceasta la autentificarea contractului. Astfel, prevederile art. 1772 C. civ. au fost respectate, în sensul că ipoteca a fost...

1. Din menţiunile exprese ale art. 1545 C. civ. şi potrivit principiului res inter alios acta, neque nocere, neque prodesse potest, rezultă că mandatul nu produce efecte juridice faţă de terţe persoane, deoarece drepturile şi obligaţiile se nasc direct în beneficiul sau în sarcina mandantului. Faţă de cel reprezentat, contractul încheiat prin reprezentare produce efecte...

Deşi mandatul este, în principiu, un contract cu titlu gratuit, legea nu interzice ca mandatarul să fie remunerat, dacă există stipulaţie expresă în acest sens, conform prevederilor arL 1534 C. civ. Caracterul gratuit nu este, aşadar, de esenţa, ci doar de natura convenţiei de mandat. Printr-un înscris numit „procură", reclamanta a fost împuternicită să efectueze acte...

Potrivit dispoziţiilor art. 942 C. civ., contractul este acordul încheiat între două sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge între acestea un raport juridic, iar factorul esenţial al unui contract este acordul de voinţă al părţilor, voinţa lor juridică. Voinţa juridică se concretizează în două laturi esenţiale: consimţământul şi cauza sau scopul...

Convenţia intervenită între părţi are natura juridică a unui contract de întreţinere, iar nu a unui contract de rentă viageră, în condiţiile în care părţile au avut încă de la început reprezentarea obligaţiilor contractuale, cauza obligaţiei asumate fiind tocmai întreţinerea, chiar dacă s-au stabilit modalităţi diferite de executare, respectiv într-o primă fază - achitarea unei...

1. Novaţia obiectivă este o convenţie prin care părţile unui raport juridic obligaţional sting o obligaţie existentă şi o înlocuiesc cu o nouă obligaţie, în ceea ce priveşte obiectul acesteia. Prin convenţie autentificată, creditorul a renunţat la dreptul de întreţinere stabilit prin contractul de întreţinere, debitorul asu-mându-şi în schimb obligaţia de a-i achita lunar o sumă...

1. înţelesul noţiunii de întreţinere trebuie să fie cât mai cuprinzător, debitorul întreţinerii asigurând creditorului cele necesare unui trai decent, chiar dacă beneficiarul obligaţiei are suficiente mijloace materiale. 2. Creditorul are facultatea, dar nu şi obligaţia de a consimţi la transformarea în bani a obligaţiei de întreţinere. Faptul că întreţinătoarea are în îngrijire şi un descendent cu...

Contractul de întreţinere, deşi frecvent întâlnit în practică, nu are o reglementare legislativă proprie, nici în Codul civil, nici în vreo lege specială; acesta face parte din categoria contractelor nenumite şi este guvernat de regulile generale aplicabile în materie de contracte. în temeiul principiului libertăţii contractuale, părţile pot, pe parcursul executării contractului, să convină asupra transformării,...

Refuzul nejustificat al reclamantei cu privire la întreţinerea prestată, dovedit prin probele administrate în cauză, nu o îndreptăţesc pe aceasta să solicite cu succes rezoluţiunea convenţiei de întreţinere, în aceste condiţii, apreciind că executarea contractului nu a fost posibilă din cauza conduitei culpabile a întreţinutei, instanţa de fond a dispus în mod legal transformarea acestei...

Potrivit prevederilor art 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuirea se poate cere în situaţia în care, după pronunţarea hotărârii definitive a cărei retractare se solicită, s-a descoperit un înscris doveditor reţinut de partea potrivnică sau care nu a putut fi înfăţişat dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor. Chiar dacă un atare înscris poate...

1. Sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art 1020-1021 C. civ. reprezintă o cauză de desfiinţare a unui contract sinalagmatic, cu efect retroactiv, la cererea uneia dintre părţi, ca urmare a neexecutării obligaţiei celeilalte părţi din cauze imputabile acesteia. Printr-o declaraţie autentificată, întreţinuta a arătat în mod expres că renunţă la obligaţia de întreţinere instituită prin contract, cu...

Contractul de întreţinere este un contract încheiat în considerarea persoanelor care se obligă, ceea ce face ca numai acestea să poată reclama neexecutarea obligaţiilor asumate. Neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere, care se stinge ia moartea beneficiarului întreţinerii, nu poate fi invocată de moştenitori, în patrimoniul cărora nu se poate transmite, pe calea succesiunii, o creanţă stinsă....

Caracterul personal al creanţei de întreţinere nu influenţează caracterul patrimonial al acţiunii în rezoluţiunea contractului pentru neexecutare. Sancţiunea rezoluţiunii, chiar dacă se referă la o prestaţie personală, are caracter patrimonial, pentru că ea este de natură să stabilească echilibrul patrimonial al părţilor contractante, în consecinţă, acţiunea în rezoluţiunea contractului de întreţinere poate fi intentată şi...

De regulă, obligaţia de întreţinere cu mai mulţi debitori este indivizibilă, însă, în cauză, din probele administrate, a rezultat cu certitudine că scopul transmiterii imobilului în cote-părţi fiecărui fiu, iar nu în indiviziune, este dorinţa creditorilor ca fiecare din debitori să presteze distinct obligaţia de întreţinere, situaţie în care nu mai funcţionează principiul indivizibilităţii, rezoluţiunea...

Din probele administrate - răspunsurile părţilor la interogatoriu, declaraţiile martorilor audiaţi, înscrisurile depuse la dosar - s-a concluzionat în mod corect că pârâţii debitori şi-au îndeplinit corespunzător obligaţiile de întreţinere asumate prin contractul încheiat cu reclamanta creditoare până în preajma introducerii acţiunii, în contextul în care aceasta le-a refuzat serviciile din momentul în care s-a...

Dacă din probele administrate rezultă că raporturile dintre părţi au decurs în condiţii normale pănă în momentul în care reclamanta creditoare a devenit ostilă pârâtelor debitoare din alte motive decât modul în care acestea îşi executau obligaţiile asumate prin contractul de întreţinere (generate de interesul manifestat faţă de reclamantă de către curatorul desemnat de primar...

Rezoluţiunea contractului de întreţinere se poate dispune, în temeiul prevederilor art. 1020 şi art 1021 C. civ., în caz de neexecutare culpabilă a obligaţiei de întreţinere, în situaţia în care creditorul nu optează pentru a cere executarea întocmai a contractului. Nu se poate dispune rezoluţiunea dacă prin probele administrate se evidenţiază că neexecutarea este determinată de...