Category: <span>Noul Cod Civil</span>

Art. 1647 Restituirea prestaţiilor de către incapabili (1) Persoana care nu are capacitate de exerciţiu deplină nu este ţinută la restituirea prestaţiilor decât în limita folosului realizat, apreciat la data cererii de restituire. Sarcina probei acestei îmbogăţiri incumbă celui care solicită restituirea. (2) Ea poate fi ţinută la restituirea integrală atunci când, cu intenţie sau din culpă...

Art. 1646 Cheltuielile restituirii (1) Cheltuielile restituirii sunt suportate de părţi proporţional cu valoarea prestaţiilor care se restituie. (2) Cheltuielile restituirii se suportă integral de cel care este de rea-credinţă ori din a cărui culpă contractul a fost desfiinţat....

Art. 1645 Restituirea fructelor şi a contravalorii folosinţei bunului (1) Dacă a fost de bună-credinţă, cel obligat la restituire dobândeşte fructele produse de bunul supus restituirii şi suportă cheltuielile angajate cu producerea lor. El nu datorează nicio indemnizaţie pentru folosinţa bunului, cu excepţia cazului în care această folosinţă a fost obiectul principal al prestaţiei şi a...

Art. 1644 Cheltuielile privitoare la bun Dreptul la rambursarea cheltuielilor făcute cu bunul ce face obiectul restituirii este supus regulilor prevăzute în materia accesiunii pentru posesorul de bună-credinţă sau, dacă cel obligat la restituire este de rea-credinţă ori cauza restituirii îi este imputabilă, regulilor prevăzute în materia accesiunii pentru posesorul de rea-credinţă....

Art. 1643 Pierderea parţială (1) Dacă bunul ce face obiectul restituirii a suferit o pierdere parţială, cum este o deteriorare sau o altă scădere de valoare, cel obligat la restituire este ţinut să îl indemnizeze pe creditor, cu excepţia cazului în care pierderea rezultă din folosinţa normală a bunului sau dintr-o împrejurare neimputabilă debitorului. (2) Atunci când...

Art. 1642 Pieirea fortuită a bunului Dacă bunul supus restituirii a pierit fortuit, debitorul obligaţiei de restituire este liberat de această obligaţie, însă el trebuie să cedeze creditorului, după caz, fie indemnizaţia încasată pentru această pieire, fie, atunci când nu a încasat-o încă, dreptul de a primi această indemnizaţie. Dacă debitorul este de rea-credinţă ori obligaţia...

Art. 1641 Pieirea sau înstrăinarea bunului În cazul pieirii totale sau înstrăinării bunului supus restituirii, debitorul obligaţiei de restituire este ţinut să plătească valoarea bunului, considerată fie la momentul primirii sale, fie la acela al pierderii ori al înstrăinării, în funcţie de cea mai mică dintre aceste valori. Dacă debitorul este de rea-credinţă ori obligaţia de...

Art. 1640 Restituirea prin echivalent (1) Dacă restituirea nu poate avea loc în natură din cauza imposibilităţii sau a unui impediment serios ori dacă restituirea priveşte prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se face prin echivalent. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), valoarea prestaţiilor se apreciază la momentul în care debitorul a primit ceea ce trebuie...

Art. 1639 Restituirea în natură Restituirea prestaţiilor se face în natură, prin înapoierea bunului primit....

Art. 1638 Restituirea pentru cauză ilicită Prestaţia primită sau executată în temeiul unei cauze ilicite sau imorale rămâne întotdeauna supusă restituirii....

Art. 1637 Formele restituirii (1) Restituirea se face în natură sau prin echivalent. (2) Restituirea prestaţiilor are loc chiar dacă, potrivit legii, nu sunt datorate daune-interese....

Art. 1636 Persoana îndreptăţită la restituire Dreptul de restituire aparţine celui care a efectuat prestaţia supusă restituirii sau, după caz, unei alte persoane îndreptăţite, potrivit legii....

Art. 1635 Cauzele restituirii (1) Restituirea prestaţiilor are loc ori de câte ori cineva este ţinut, în virtutea legii, să înapoieze bunurile primite fără drept ori din eroare sau în temeiul unui act juridic desfiinţat ulterior cu efect retroactiv ori ale cărui obligaţii au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de forţă majoră, a...

Art. 1633 Fideiusiunea (1) Remiterea de datorie făcută debitorului principal liberează pe fideiusor, ca şi pe oricare alte persoane ţinute pentru el. (2) Remiterea de datorie consimţită în favoarea fideiusorului nu liberează pe debitorul principal. (3) Dacă remiterea de datorie este convenită cu unul dintre fideiusori, ceilalţi rămân obligaţi să garanteze pentru tot, cu includerea părţii garantate de...

Art. 1632 Garanţii Renunţarea expresă la un privilegiu sau la o ipotecă făcută de creditor nu prezumă remiterea de datorie în privinţa creanţei garantate....

Art. 1631 Dovada Dovada remiterii de datorie se face în condiţiile Art. 1499....

Art. 1630 Feluri (1) Remiterea de datorie poate fi expresă sau tacită. (2) Ea poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, potrivit naturii actului prin care aceasta se realizează....

Art. 1629 Noţiune (1) Remiterea de datorie are loc atunci când creditorul îl liberează pe debitor de obligaţia sa. (2) Remiterea de datorie este totală, dacă nu se stipulează contrariul....

Art. 1628 Desfiinţarea confuziunii Dispariţia cauzei care a determinat confuziunea face să renască obligaţia cu efect retroactiv....

Art. 1627 Efectele confuziunii faţă de terţi Confuziunea nu aduce atingere drepturilor dobândite anterior de terţi în legătură cu creanţa stinsă pe această cale....