Drept civil. Plângere contravenţională.
Art.31. din Ordonanţa de Guvern nr. 2/2001
Potrivit art.31. din Ordonanţa de Guvern nr. 2/200, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Instanţa a respins plângerea contravenţională formulată de petentă împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, ca neîntemeiată.
(JUDECĂTORIA CĂLĂRAŞI – SENTINŢA CIVILĂ NR. 837/28.02.2012)
Prin sentinţa civilă amintită instanţa a respins plângerea contravenţională formulată de petentă împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, ca neîntemeiată.
Pentru aceasta a avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 204/202/13.01.2012 petenta D.M a solicitat anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor întocmit de intimatul IPJ Călăraşi şi respectiv, anularea măsurii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe drumurile publice, precum şi exonerarea de plata amenzii.
În motivare petenta arată că în data de 12.01.2012 i-a fost dresat proces verbal de contravenţie, prin care a fost sancţionată cu suma de 280 lei, dispunându-se totodată şi măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, reţinându-se că nu ar fi acordat prioritate de trecere pietonilor aflaţi în traversarea străzii.
Apreciază că procesul verbal de contravenţie este supus sancţiunii nulităţii absolute, întrucât agentul constatator nu a indicat în mod concret şi corect locul săvârşirii faptei; că strada B. are o lungime de aprox 2 km, însă în procesul-verbal nu s-a indicat concret locul săvârşirii contravenţiei, ceea ce atrage nulitatea absolută a actului sancţionator; că nu este de acord cu cele consemnate de agentul constatator şi nu recunoaşte săvârşirea contravenţiilor reţinute în sarcina sa, pentru că nu a încălcat nicio normă de circulaţie.
Totodată petenta solicită ca agentul constatator să depună planşa fotografică care să ateste ştiinţific depăşirea vitezei legale, certificatul de omologare şi buletinul de verificare metrologică a aparatului radar, precum şi autorizaţia de operator radar, ordinul de deplasare şi graficul de patrulare.
În drept, OG 2/2001.
Plângerea este scutită de taxa de timbru conform disp. art.36 din O.G. 2/2001.
Intimatul a formulat întâmpinare, depusă în data de 06.02.2012, solicitând respingerea plângerii şi menţinerea procesului verbal ca legal şi temeinic întocmit.
În motivarea întâmpinării se arată că petenta a fost sancţionată contravenţional, întrucât nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajaţi în mod regulamentar în traversare prin loc marcat şi semnalizat corespunzător.
La întîmpinare a fost anexat CD – ul cu înregistrarea video în baza căruia a fost întocmit procesul verbal, buletin de verificare metrologică, graficul de patrulare din 12.01.2012 şi atestatul operatorului radar.
În drept, art. 115-118 C.proc.civilă.
Intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin.2 C.proc.civilă.
La cererea petentei a fost audiat martorul P.V. care a declarat că se afla cu autovehiculul pe banda de lângă trotuar şi a văzut că pietonii se aflau pe trotuar; că, la un moment dat a văzut că a oprit un autovehicul la trecerea pentru pietoni care era autovehiculul din faţa sa; că pietonii au început să traverseze după ce a trecut petenta, că petenta i-a povestit despre incident în aceeaşi zi.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, reţine următoarele:
Prin procesul verbal dresat la data de 2.01.2012 petenta D.M. a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 280 lei şi cu măsura complementară a reţinerii permisului de conducere pentru fapta de a fi condus fără a acorda prioritate de trecere unor pietoni angajaţi în travesare prin loc marcat şi semnalizat în mod corespunzător.
Prin acelaşi proces-verbal s-a dispus conform dovezii seria CD nr. 0858420/12.01.2012 şi măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Procesul-verbal a fost semnat de petentă cu menţiunea „Nu recunosc fapta.”
Verificând în conformitate cu dispoziţiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001(ordonanţa), legalitatea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa reţine că a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
In ce priveste nulitatea procesului verbal invocata de petentă pentru neconsemnarea locului săvârşirii faptei, instanta retine că situaţiile în care nerespectarea anumitor cerinţe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenţiei sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din OG nr. 2/2001.
Prin acest text de lege se prevede că “lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal”, specificându-se că numai în astfel de situaţii “nulitatea se constată şi din oficiu”.
În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenţiei se ia în considerare şi din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerinţelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenţiei să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act ( Decizia în interesul legii nr. 22/2007 publicată în M. O. nr. 833/5.12.2007).
Faţă de cele de mai sus, instanţa constată că petenta nu a indicat vreo vătămare şi nici nu a făcut dovada vreunei vătămări în urma neregulilor pretinse care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal. În plus, la descrierea faptei în procesului verbal agentul menţionează locul unde era localizată trecerea de pietoni şi anume pe strada B. din municipiul Călăraşi, iar înregistrarea video arată clar locaţia ca şi existenţa marcajului pietonal.
Instanţa constată că procesul-verbal de contravenţie este un mijloc de probă care conţine constatările personale ale agentului constatator, care nu face dovada vinovăţiei petentei, ci doar a situaţiei de fapt ce a dus la încheierea sa, în mod analog unui proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante. Agentul constatator a reţinut faptul că petenta nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajaţi în mod regulamentar în traversare prin loc marcat si semnalizat, în mod corespunzător.
Instanţa reţine că persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 – art. 36 din O.G. nr. 2/2001), în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfăşurare a evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional (cauza Anghel vs. România – Hotărârea din 04.10.2007).
Având în vedere aceste principii, instanţa constată că prezentul proces-verbal conţine constatări personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Dat fiind că este vorba despre o contravenţie constatată pe loc de agentul constatator, care a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanţei, instanţa apreciază că fapta constatată personal de agentul constatator, dar şi probată cu înregistrarea video, este suficientă pentru a da naştere unei prezumţii simple, în sensul că situaţia de fapt şi împrejurările reţinute corespund adevărului.
Prin urmare, simpla negare a petentei, în sensul că fapta reţinută în sarcina sa nu corespunde adevărului, nu este suficientă, atât timp cât, nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumţia simplă de fapt născută împotriva sa.
Instanţa reţine totodată că legiuitorul a instituit această dispoziţie, cu sancţiunea de rigoare, tocmai pentru asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor, precum şi a proprietăţii publice sau private.
Nu este de neglijat nici faptul că martorul propus de petentă, deşi declară că se afla pe banda de lângă trotuar, totuşi din înregistrarea video depusă de intimat la dosar, rezultă în mod clar că martorul a torsionat realitatea, de fapt, lângă banda de lângă trotuar se afla autoturismul CL-95-TCH, iar în spatele acestui autovehicul, nu se afla martorul cu autoturismul CL-15-PET, aşa cum acesta a declarat în faţa instanţei, ci autovehiculul poliţiei rutiere. Mai mult, deşi martorul declară că a fost în trafic şi a văzut că pietonii au început să treacă după ce a trecut petenta, totuşi în finalul depoziţiei declară că petenta i-a povestit despre incident în aceiaşi zi.
Ca atare, depoziţia acestui martor în raport cu înregistrarea video nu poate răsturna proba de veridicitate de care se bucură procesul-verbal de contravenţie.
În cauză, instanţa apreciază că petenta nu a făcut proba contrară. Dimpotrivă, din înregistrarea video administrată ca probă în cauză, se poate observa la momentul 13,05 în data de 12.01.2012, că doi pietoni – copii, s-au angajat în traversare, cel mai bun indiciu fiind acela că autovehiculul care se afla pe banda de lângă trotuar a oprit în apropierea trecerii de pietoni, iar aceştia au început să treacă, însă petenta deşi ştia că există o trecere pentru pietoni, iar autovehiculul de pe banda de lângă trotuar a oprit pentru a da prioritate de trecere pietonilor, totuşi aceasta pur şi simplu a trecut prin faţa lor, ignorând total regulile de circulaţie.
Faţă de aceste considerente, instanţa apreciază legal şi temeinic întocmit procesul verbal de contravenţie şi instanţa a respins ca neîntemeiată plângerea contravenţională.
Sentinţa civilă este irevocabilă la data pronunţării, 28.02.2012.
1
1
