Petentului, aducându-i-se o acuzatie în materie penala, trebuie sa i se prezinte cu acuratete fapta de care este acuzat, pentru a-si putea construi o aparare în consecinta. Prezentarea faptei implica în mod obligatoriu prezentarea chiar succinta a situatiei de fapt, dar mai ales prezentarea temeiului de drept încalcat de contravenient, neputându-se imagina savârsirea unei fapte ilicite fara existenta unui text de lege care prevede expres ca acea fapta este prohibita de lege.
Prin cererea introdusa pe rolul acestei instante la data de XXX si înregistrata sub nr. XXX, petentul XXX a formulat plângere contraventionala împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei seria XXX nr. XXX, încheiat de XXX.
În motivare, petentul a aratat ca a fost sanctionat cu amenda contraventionala în cuantum de 402 lei si 6 puncte de penalizare pentru nerespectarea dispozitiilor art. 101 alin. (1) pct. 18 din OUG nr. 195/2002. Petentul a precizat ca la data de XXX, ora XXX, circula pe ruta XXX, ocazie cu care a fost oprit în trafic de catre un echipaj de politie. La solicitarea politistului rutier, petentul a înmânat acestuia cartea de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare al autoutilitarei cu nr. de înmatriculare XXX. La acea data, petentul nu a pus la dispozitia agentului de politie rovinieta solicitata, întrucât aceasta de afla în mapa altui autoturism, proprietatea petentului.
Petentul a mentionat ca pentru aceasta autoutilitara avea rovinieta valabila emisa pentru perioada XXX.
În drept, petentul s-a întemeiat pe prevederile OUG nr. 195/2002.
În dovedire, petentul a depus procesul-verbal contestat si rovinieta pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare XXX.
Intimatul XXX, desi legal citat, nu a formulat întâmpinare sau vreo alta aparare si nu s-a prezentat la judecarea cauzei.
Analizând probele administrate în cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Prin procesul-verbal seria XXX nr. XXX din XXX, emis de XXX, petentul XXX a fost sanctionat contraventional cu amenda contraventionala de 402 lei pentru savârsirea contraventiei prevazute de art. 147 pct. 1 din HG nr. 1391/2006 si sanctionate de art. 101 alin. (1) pct. 18 din OUG nr. 195/2002. Petentului nu i s-au aplicat puncte de penalizare, asa cum acesta a sustinut, cele 6 puncte indicate în procesul-verbal fiind puncte-amenda, iar nu puncte de penalizare.
S-a retinut în acest proces-verbal ca, la data de XXX ora XXX, pe XXX, petentul a condus autoturismul marca XXX cu nr. de înmatriculare XXX în sat XXX, fara a avea asupra sa toate documentele legale, respectiv rovinieta.
În temeiul art. 147 pct. 1 din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, conducatorul de autovehicul sau de tramvai este obligat sa aiba asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare si, dupa caz, atestatul profesional, precum si celelalte documente prevazute de legislatia în vigoare.
De asemenea, în baza art. 101 alin. (1) pct. 18 din OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta în clasa a III-a de sanctiuni urmatoarele fapte savârsite de persoane fizice: 18. nerespectarea obligatiei conducatorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevazute la art. 35 alin. (2). Art. 35 alin. (2) prevede ca participantii la trafic sunt obligati ca, la cererea politistului rutier, sa înmâneze acestuia documentul de identitate sau, dupa caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum si alte documente prevazute de lege.
În ceea ce priveste legalitatea procesului-verbal seria CC nr. 9343810 din 01.10.2011, instanta retine ca, în temeiul art. 16 alin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde în mod obligatoriu: data si locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului în care a fost savârsita, precum si aratarea tuturor împrejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, în situatia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii în termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plângerea.
Fata de prevederile acestui articol, instanta retine ca temeiul juridic al sanctionarii contravenientului este o conditie de valabilitate a procesului-verbal de contraventie, lipsa temeiului de drept atragând nulitatea actului sanctionator. Fata de prevederile art. 17 din OG nr. 2/2001, instanta retine ca lipsa temeiului sanctionarii atrage o nulitate virtuala a actului sanctionator, asadar o nulitate conditionata de provocarea unei vatamari ce nu poate fi înlaturata altfel decât prin anularea procesului-verbal.
În speta, petentul a fost sanctionat, conform temeiurilor de drept invocate de agentul constatator, pentru ca nu avea asupra sa toate documentele prevazute de lege, fara a se indica acele prevederi legale care îi impun expres conducatorului auto sa aiba asupra sa rovinieta. Instanta constata ca indicarea actului normativ care prevede obligativitatea prezentarii rovinietei de catre conducatorii auto la controlul agentilor de politie nu este o simpla formalitate, mentiunea respectiva având rolul de a oferi petentului posibilitatea deplina de a-si construi o aparare efectiva, axata pe urmatoarele aspecte: daca fapta ce i se imputa este o fapta prevazuta de legea contraventionala si daca încadrarea juridica a faptei este corecta.
Desi agentul constatator a retinut situatia de fapt corect, asa cum petentul a si recunoscut prin plângerea sa, agentul constatator nu a indicat si vreun act normativ care sa prevada expres ca rovinieta este un document pe care conducatorii auto trebuie sa îl aiba asupra lor când circula pe drumurile publice. Este adevarat ca nicio persoana nu poate invoca în apararea sa propria necunoastere a legii, dar în materie contraventionala trebuie ca petentului sa i se asigure garantiile specifice de care orice persoana trebuie sa beneficieze în prezenta unei acuzatii în materie penala, materie careia acuzatia în materie contraventionala îi este circumscrisa, fata de criteriile indicate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Una dintre cele mai importante garantii este asigurarea dreptului la aparare al contravenientului, fiind de neconceput retinerea respectarii prezumtiei de nevinovatiei în caz de neasigurare a dreptului la aparare.
Or, asa cum s-a aratat si mai sus, petentului, aducându-i-se o acuzatie în materie penala, trebuie sa i se prezinte cu acuratete fapta de care este acuzat, pentru a-si putea construi o aparare în consecinta. Instanta evidentiaza, cu aceasta ocazie, ca prezentarea faptei implica în mod obligatoriu prezentarea chiar succinta a situatiei de fapt, dar mai ales prezentarea temeiului de drept încalcat de contravenient, neputându-se imagina savârsirea unei fapte ilicite fara existenta unui text de lege care prevede expres ca acea fapta este prohibita de lege.
Având în vedere aceste reguli de baza ale acuzatiei în materie contraventionala, instanta retine ca în sarcina petentului s-a retinut ca nu avea asupra sa rovinieta, ceea ce reprezinta, asa cum agentul constatator a aratat, încalcarea unei norme juridice care nu prevede expres ca petentul era obligat sa aiba asupra sa rovinieta.
În aceste conditii, instanta retine ca dreptul la aparare al petentului a fost încalcat în speta, prin neindicarea actului normativ care prevede obligatia pretins încalcata de acesta. Instanta apreciaza ca încalcarea dreptului la aparare reprezinta o atingere grava adusa garantiilor prevazute de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ce produce în mod evident o vatamare petentului, ce nu poate fi înlaturata altfel decât prin anularea procesului-verbal.
Pentru aceste motive, instanta retine ca procesul-verbal atacat este nelegal întocmit, urmând a fi anulat.
