Plângere contravenţională. Procedură viciată de comunicare a procesului verbal. Prescripţia executării sancţiunii amenzii.


Plângere contravenţională. Procedură viciată de comunicare a procesului verbal. Prescripţia executării sancţiunii amenzii.

– O.G. nr.2/2001.

JUDECĂTORIA OLTENIŢA – SENTINŢA CIVILĂ NR.2285 DIN 29.10.2012

Prin  plângerea înregistrată la această instanţă la data de 30.03.2012, sub nr. /269/2012 petentul CZ a solicitat în contradictoriu cu intimatul IPJ Călăraşi  anularea  procesului verbal de constatare a contraventie seria CP nr.XXX incheiat la data de 14.10.2011 in localitatea Manastirea, Judetul Calarasi de agentul constatator ND din cadrul IPJ Calarasi -Serviciul Rutier , prin care in baza  art.8 alin 1 pct 15 din OG 37/2007 , a fost sanctionat cu amenda in cuantum de 4.000 lei , iar  in subsidiar  inlocuirea sanctiunii amenzii cu sanctiunea avertisment.

In motivarea plângerii, petentul arată că in data de 14.03.2012 sotia  sa a fost anuntata telefonic de un reprezentant de la Primaria Oltenita sa meargă  la primarie pentru ca are  o amenda de plata.

Aceasta a formulat o cerere inregistrata sub nr.5338/14.03.2012, prin care a solicitat copii de pe procesul verbal de contraventie , procesul verbal de afisat si somatia de plata. In aceeasi data de 14.03.2012, i-au fost inmanate sotiei  sale procesul verbal de contraventie, somatia de plata si procesul de afisaj aceasta semnand de primirea documentelor prin adresa nr.5338/14.03.2012.

Impotriva somatiei de plata si a titlului executor nr.43204/18.01.2012 a formulat contestatie la Judecatoria Oltenita.

Avand in vedere ca acest proces verbal de contraentie reprezinta titlul executoriu, iar instanta competenta pentru judecarea plangerii impotriva acestuia este Judecatoria Oltenita a fost nevoit sa  se  adreseze acestei instante. Mai arată că nu  a gasit afisat procesul verbal  pe usa locuintei destinatarului nici pe usa principala a imobilului si nici pe poarta de acces a imobilului.

Mentionează  ca usa de la scara de bloc in care locuieste este prevazuta cu interfon, imediat in scara blocului exista casuta postala pentru fiecare locatar , inclusiv pentru petent  insa nu am gasit acest proces verbal comunicat sau afisat asa cum se arata in procesul verbal de  afisare.

A luat cunoastina de somatia de plata,  de procesul verbal de contraventie prin intermediul sotiei sale in data de 14.03.2012, el  fiind plecat din tara. Prin procesul verbal enuntat, incheiat la data de 14.10.2010, ora 18,00 a fost sanctionat cu amenda in cuantum de 4.000 lei, retinandu-se in seama sa ca in data de 14.10.2010 ora 18,00 a condus autoutilitara cu nr.xx fara a utiliza diagrama tahograf.

Mentionează  ca in data respectiva a condus din Localitatea Oltenita pana in Localitatea Manastirea autovehiculul retinut in procesul verbal transportand balast unei persoane din Localitatea Manastirea, insa legea nu prevede obligativitatea folosirii diagramei tahograf pe distante mai scurte de 50 km iar distanta dintre Oltenita si Manastirea este de aproximativ 30 km, acesta obiectiune fiind relatată si agentului constatator ca a refuzat sa o mentioneze in procesul verbal.

Procesul verbal este lovit de nulitate avand in vedere incalcarea disp. prevazute de art. 16 alin 7 din OG 2/2001 in sensul ca agentul constatator nu i-a adus la cunostinta dreptul de a formula obiectiunii cu privire la cele consemnate in procesul verbal, respectiv situatia de fapt.

Autovehiculul apartine SC D SRL , iar petentul  nu este angajatul societatii. In aceea seara a efectuat acel transport ocazional la rugamintea soferului titular al masinii care avea o problema de sanatate. Procesul verbal este lovit de nulitate, avand in vedere gresita incadrare in drept a faptei retinute de agentul constatator. Cu privire la sarcina probei invederează faptul ca s-a extins aplicabilitatea prezumtiei de nevinovatie din materia penala in materia contraventionala in lumina jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Conform art.6 paragrafele 1,2 si 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, astfel cum au fost interpretate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauzele Ozturk contra Germaniei (21.02.1984), Angel contra Olanda (8.06.1976) si Lauco contra Slovacia (02.09.1988), direct si prioritar aplicabile fata de dreptul intern de catre judecatorul national in cauza unor neconcordante intre dispozitiile acestora si cele din dreptul european, reglementarile legale calificate drept conventii in dreptul intern se incadreaza in domeniul penal al art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale cata vreme savarsirea faptelor incriminate de astfel de dispozitii atrage pentru autorul lor o pedeapsa care se urmareste a fi intimidanta si care de obicei consta in amenda, iar astfel de dispozitii se adreseaza tuturor persoanelor aflate in acea situatie, iar nu unui grup restrans de destinatari.

Drept consecinta, prezumtia de nevinovatie prevazuta de art.6 alin 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, este aplicabila si in cazul faptelor sanctionate contraventional in dreptul intern si atrage rasturnarea sarcinii probei in litigiile contraventionale.

In aceste conditii, persoana sanctionata contraventional nu trebuie sa faca proba nevinovatiei sale, ci autoritatea din care face parte agentul constatator are obligatia de a proba existenta faptei, identitatea persoanei care a savarsit-o si vinovatia acesteia.

Procesul verbal de constatarea contraventiei nu cuprinde mentiunile expres prevazute de art. 16 alin 1 din OG 2/2001 respectiv ; aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.

In subsidiar solicită  inlocuirea sanctiunii  amenzii contraventionale  in cuantum de 4.000 lei cu sanctiunea avertisment.

Conform disp art.21 alin 3 din OG 2/2001, sanctiunea se aplica in limitele stabilite de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul verbal.

Fata de  aceste motive,  solicită  anularea  procesului  verbal de contraventie, iar in subsidiar inlocuirea amenzii cu sanctiunea avertisment.

In temeiul art.242 alin 2 , a solicitat  judecarea cauzei in lipsa.

 In drept art . a invocat 31 din OG 2/2001.

A ataşat  plângerii  copia procesului verbal de contravenţie , copia somaţiei  emisă de Primăria mun. Olteniţa – Serviciul Impozite şi Taxe locale în  procedura de executare silită,  procesul verbal de îndeplinire a procedurii de afişare din 11.11.2011 şi adresa nr. 5338/14.03.2012 a Primăriei Olteniţa – Serviciul Impozite şi Taxe Locale către petent.

Intimatul  IPJ Călăraşi a formulat întâmpinare,  prin care a invocat  excepţia tardivităţii introducerii plângerii contravenţionale  raportat la data  afişării procesului verbal de contravenţie şi, în consecinţă, respingerea plângerii.

In cauză, au fost administrate probele cu înscrisuri şi cea testimonială cu  martorii SV , DM  şi DD, propuşi de  petent.

Din examinarea materialului probator , instanţa reţine că prin procesul verbal de contravenţie  seria CP nr. XXX/14 octombrie 2011  emis de IPJ Călăraşi – Serviciul Rutier, petentul CZ  a fost sanctionat  cu amendă  în sumă de 4000 lei,  pentru contravenţia prev. de art. 8 alin. 1 pct. 15,  rap. la art. 9 alin. 1 lit. b din OG 37/2007 constând în aceea că  în ziua de 14 octombrie 2011,  ora 17,30  pe DN 31 – Mânăstirea,  a condus autoutilitara marca Renault  cu nr. XXX  destinată transportului rutier public de mărfuri, (masa maximă admisă  7500 kg. )  dotată cu aparat tahograf , fără a utiliza diagrama tahograf.

La rubrica „alte mentiuni” s-a consemnat  „ conducătorul auto  a refuzat semnarea prezentului proces verbal,  în prezenţa martorului asistent „.

In raport de dispoz. art. 137 C.pr.civilă,  instanţa se va pronunţa în primul rând asupra excepţiilor cu care a fost investită.

Se constată că excepţia  tardivităţii introducerii plângerii contravenţionale invocată de intimatul IPJ Călăraşi, nu este întemeiată.

Din continutul procesului verbal de contravenţie,  rezultă că  acest act nu i-a fost comunicat petentului  la data  întocmirii actului. Din procesul verbal  de îndeplinire a procedurii de afişare,  din 11.11.2011 (fila 7)  emis de agentul constatator  rezultă că  la data respectivă,  reprezentantul  IPJ Călăraşi s-a deplasat la domiciliul petentului din Olteniţa,  str. Tineretului nr. , bl., sc. , apt. , jud. Călăraşi,  pentru a i se înmâna copia  procesul verbal de contravenţie  şi întrucât  nici o persoană din cele mentionate în acest act procedural nu a fost găsită (destinatar, reprezentant , soţ,  rudă cu destinatarul, persoană care locuieşte cu destinatarul, portar) s-a afişat actul  pe uşa locuinţei destinatarului,  uşa principală a imobilului, poarta de acces a imobilului (încercuindu-se  aşadar  situaţia prev. la lit. d din procesul verbal mentionat.). S-a consemnat că de faţă la îndeplinirea procedurii a fost martorul asistent DD .

Prin declaraţia dată în faţa instanţe de  martorul DD, (vecin cu petentul CZ )  instanţa reţine  că acesta a fost de acord  să semneze  procesul verbal de comunicare către petent  a unei contravenţii auto (aşa cum i s-a solicitat de către  cei doi poliţişti)  fără însă ca petentul să fie de faţă  sau  să  primească comunicarea  actului procedural.  Martorul a semnat  cele două înscrisuri prezentate de poliţişti la parterul  blocului 119  în care locuieşte  (şi în care locuieşte şi petentul  ) dar nu a asistat  la afişarea  procesului verbal de contravenţie nici la parterul blocului  şi nici  la uşa locuinţei petentului  situată la etajul doi al blocului.

Din descrierea  făcută de martor, a situaţiei în care a acceptat şi a semnat procesul verbal de afişare,  rezultă în mod cert  că petentului nu i s-a comunicat  procesul verbal de contravenţie,  întrucât în prezenţa acestui martor nu s-a procedat la afişarea procesului verbal de contravenţie , nici pe uşa locuinţei destinatarului şi nici pe uşa principală a imobilului. De altfel,  agentul procedural  nu a subliniat  şi deci nu a arătat  în procesul verbal de comunicare, locul unde s-a afişat  procesul verbal de contravenţie, respectiv  unul din locurile mentionate la lit. d , din procesul verbal  de afişare, rezumându-se numai să încercuiască această literă  care însă se referă la 3 situaţii şi anume : afişare pe uşa locuinţei destinatarului , afişare pe uşa principală a imobilului  , afişare pe poarta de acces a imobilului. In  situaţia mentionată,  există un puternic dubiu care profită petentului.

In aceste condiţii instanţa reţine că  petentul nu a primit  din partea agentului constatator comunicarea procesului  verbal de contravenţie în vreuna din modalităţile prev. de art. 25  din OG 2/2001  privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată prin Lg. 180/2002 cu modificările şi completările ulterioare.

Din declaraţia martorei  SV  (fostă funcţionară în cadrul Primăriei Olteniţa )  rezultă că  în virtutea atribuţiilor de serviciu, la data de 14.03.2012,  a intenţionat să comunice somaţia de plată privind amenda în sumă de 4000 lei la domiciliul petentului CZ şi întrucât nu l-a găsit acasă, a sunat-o pe soţia acestuia CF care s-a prezentat personal şi a ridicat somaţia de la Primăria Olteniţa.

Conform adresei 5338/14.03.2012 a Primăriei Olteniţa – Serviciul Impozite şi Taxe Locale i s-a comunicat petentului în urma cererii înregistrată cu acelaşi număr şi dată copia procesului verbal de contravenţie seria CP nr. 0043331/14 octombrie 2011 şi procesul verbal de afişaj aferent.

Conform datei de pe plicul poştal (fila 11) petentul a expediat plângerea la Judecătoria Olteniţa la data de 29.03.2012.

Faţă de considerentele expuse,  instanţa reţine  că petentul a primit comunicarea procesului verbal de contravenţie la  data de  14.03.2012  şi a introdus plângerea la Judecătoria Olteniţa  cu expediţie poştală la  29.03.2012,  încadrându-se  în termenul legal de 15 zile de formulare a plângerii contravenţionale, prev. de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001 , ştiut fiind că potrivit art. 101 alin. 1 C.pr.civilă, termenele se înţeleg pe zile libere,  neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul, iar potrivit art. 104 din acelaşi cod,  actele de procedură trimise prin poştă instanţelor judecătoreşti,  se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poştal înainte de împlinirea lui.

Instanţa constată  întemeiată excepţia prescripţiei  executării sanctiunii amenzii contravenţionale  invocată de petent.

Conf. art. 25 alin. 1 şi 2 din OG 2/2001,  comunicarea procesului verbal de contravenţie  se face  contravenientului de către organul care a aplicat sanctiunea  în termen de cel mult o lună  de la data aplicării acesteia,  iar conform  art. 14  din OG 2/2001 ,  executarea sanctiunii amenzii contravenţionale se prescrie  dacă procesul verbal de constatare a contravenţiei  nu a fost comunicat contravenientului  în termen de o lună de la data aplicării acestuia.

Conform considerentelor expuse mai sus, instanţa reţine că petentului nu i s-a comunicat procesul verbal  de contravenţie de către agentul constatator în termenul legal de o lună  mentionat de dispoz.  legale invocate anterior,  motiv pentru care  instanţa va admite excepţia prescripţiei executării sanctiunii amenzii contravenţionale invocată de petent şi, în consecinţă, va admite plângerea contravenţională , constatând prescrisă executarea amenzii contravenţionale.

In ce priveşte celelalte apărări formulate de petent, instanţa constată  că nu sunt întemeiate  . Nu s-a dovedit  cazul de nulitate  prin încălcarea dispoz. art. 16 alin. 7 din OG 2/2001 întrucât petentul nu a făcut dovada  că agentul constatator  nu i-a adus la cunoştinţă  că are dreptul de a formula obiectiuni  cu privire la cele consemnate în procesul verbal sau că  ar fi formulat  obiectiuni  care însă nu au fost consemnate în conţinutul procesului verbal de contravenţie.

Pe fondul cauzei instanţa constată  că  apărările formulate de petent nu sunt întemeiate,  fapta contravenţională  fiind corect reţinută şi încadrată în limitele legale sanctionatoare, prin procesul verbal de contravenţie.