Prin plângerea înregistrată la data de 17.09.2010 pe rolul Judecătoriei Câmpina, sub nr. 5310/204/2010, contestatorul B. F. a solicitat anularea procesului verbal de contravenţie seria CC nr. ………, încheiat de către intimat.
În motivarea plângerii petentul arată că la data de …… a fost oprit de un agent de poliţie care i-a adus la cunoştinţă faptul că a depăşit viteza legală admisă pentru respectivul sector de drum cu 62 km/h.
Petentul arată că potrivit art. 3.1.1 lit. c din Normele de metrologie legală 021-2 din 2005, în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei egale sau mai mari de 100 km/h, eroarea maximă tolerată este de 4 % din valoarea contravenţională aplicată, astfel că nu a depăşit viteza cu 50 km/h.
Totodată, petentul mai arată că, dispozitivul de măsurare a vitezei prin care s-a constatat că a depăşit viteza cu 62 km/h nu este verificat metrologic, întrucât nu s-a făcut dovada în acest sens.
De asemenea, contestatorul mai arată că înregistrările efectuate cu aparatul de măsurare a vitezei de circulaţie a autovehiculelor trebuie să cuprindă toate datele de identificare a faptei respective, data şi ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, sensul de deplasare a autovehiculului şi faptul că a fost efectuată autotestarea, ceea ce nu s-a respectat, întrucât nu s-a făcut dovada în acest sens.
Petentul mai arată că, în cazul unor condiţii atmosferice de umiditate, ceaţă chiciură, radarele, în cazul în care nu sunt omologate şi verificate metrologic, pot înregistra dereglări funcţionale ce pot avea influenţă asupra exactităţii de măsurare.
De asemenea, petentul mai arată că, au fost încălcate dispoziţiile art. 181 alin 1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice care prevede că, în situaţia în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat şi verificat metrologic, poliţistul rutier încheie un proces verbal de constatare a contravenţiei potrivit modelului prevăzut în anexa 1D, după preluarea înregistrărilor şi stabilirea identităţii conducătorului de vehicul.
În drept au fost invocate prevederile OG 2/2001.
În dovedire au fost ataşate următoarele înscrisuri: copia procesului verbal seria CC nr. ……….. (f 6).
Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 15 lit. p din Legea nr. 146/1997, raportat la art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, şi de plata timbrului judiciar, conform art.1 alin.2 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995, aprobată prin Legea nr. 106/1995.
La data de 18.10.2010 intimatul a depus la dosar, prin serviciul registratură, următoarele înscrisuri: copie proces verbal seria CC nr. ……… ( f 13), planşă foto ( f 14), atestat nr. … al A.s. p ….. ( f 15), buletin de verificare metrologică nr. …… ( f 16), fişă operator radar ( f 17), adresă a Biroului Român de Metrologie Legală ( f 18), fişă de evidenţă auto ( f 19-20).
La data de 15.11.2010 intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea ca neîntemeiată a plângerii, deoarece procesul verbal a fost în mod legal şi temeinic întocmit iar sancţiunile în mod legal aplicate. Intimatul mai arată că, la cinemometrele de control rutier tip RADAR AUTOVISION autotestarea este activată automat la pornirea aparatului, iar aparatul nu poate să treacă în regim de măsurare fără să efectueze autotestarea.
De asemenea, intimatul mai arată că măsurătorile efectuate cu cinemometrul de control rutier tip RADAR AUTOVISION după verificarea metrologică a acestuia sunt legale şi asupra lor nu se poate interveni.
Totodată intimatul mai arată că, completarea formularului prevăzut în anexa 1 A şi nu a celui prevăzut în anexa 1 D din OUG 195/2002 nu atrage nulitatea procesului verbal întrucât sunt respectate condiţiile de fond şi de formă, iar petentului nu i s-a produs nici o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
În cauză, instanţa a încuviinţat şi administrat pentru părţi proba cu înscrisuri .
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin procesul verbal de contravenţie seria CC nr. …. s-a reţinut în sarcina petentului săvârşirea la data de …., orele 16:41, a faptei prevăzute şi sancţionate de art. 121 alin 1 din H.G. nr. 1.391/ 2006 şi art. 102 alin 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, constând în aceea că la data respectivă contestatorul a circulat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare …. cu viteza de 132 km/h pe DN 1 în localitatea Breaza, cartier Nistoreşti. Înregistrarea a fost efectuată cu aparatul radar seria ROM 181, montat pe autoturismul cu nr. de înmatriculare …… aflat în mişcare ( f 6).
De asemenea s-a reţinut în sarcina sa săvârşirea faptei prevăzute şi sancţionate de art. 101 alin 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002, constând în aceea că la data respectivă contestatorul nu a avut asupra sa permisul de conducere.
Pentru faptele reţinute a fost aplicată sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum de 900 lei ( 540 lei + 360 lei) şi s-a luat măsura tehnico-administrativă a reţinerii permisului de conducere .
Instanţa reţine că plângerea a fost formulată în termenul legal prevăzut de art.31 alin.1 din O.G. 2/2001.
Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, cu verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, instanţa constată următoarele:
Sub aspectul legalităţii procesului-verbal, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 16 şi art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute, anume numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită şi data comiterii acesteia, semnătura agentului constatator.
În ceea ce priveşte fondul cauzei, instanţa va analiza în cele ce urmează temeinicia procesului verbal contestat prin raportare la contravenţia prevăzută de art. 102 alin 3 lit e din OUG nr. 195/2002.
Potrivit prevederilor art. 102 alin 3 lit e teza finală din OUG nr. 195/2002, depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul se constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 121 alin 2 din Hotărârea nr. 1.391 din 4 octombrie 2006, poliţiştii rutieri constată cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii.
De asemenea, potrivit art. 109 alin 2 din OUG nr. 195/2002 constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
Astfel, procesul verbal de contravenţie nu a fost întocmit de un agent al statului pe baza propriilor constatări, ci are la bază mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic. În acest caz, sarcina probei revine organului constatator care trebuie să dovedească, prin intermediul mijloacelor tehnice din dotarea sa, săvârşirea contravenţiei şi, aşa cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 14-18 din dosar, intimata a depus înscrisurile care au stat la baza întocmirii procesului verbal.
În ceea pe priveşte motivul de netemeinicie invocat de petent în sensul că potrivit art. 3.1.1. c din NML 021-05, pentru măsurarea vitezei egale sau mai mari de 100 km/h, eroarea maximă tolerată este de 4 % din valoarea contravenţională aplicată, astfel că nu a depăşit viteza cu 50 km/h, instanţa îl apreciază ca neîntemeiat.
Astfel, instanţa reţine că măsurătorile efectuate cu cinemometrul de control rutier, după verificarea metrologică a acestuia sunt legale, astfel că nu se adaugă şi nu se scade nicio eroare, prin urmare, în speţa de faţă nu există niciun motiv pentru a se putea conchide că aparatul radar s-ar fi aflat în situaţia susţinută de petent. În aceste condiţii, nu ne aflăm în prezenţa unui dubiu care are un caracter rezonabil, această calitate fiind esenţială pentru a putea fi aplicat principiul in dubio pro reo. .
În ceea ce priveşte susţinerea petentului în sensul că dispozitivul de măsurare a vitezei prin care s-a constatat că a depăşit viteza cu 62 km/h nu este verificat metrologic, întrucât nu s-a făcut dovada în acest sens, instanţa reţine că intimata a făcut dovada faptului că aparatul radar este verificat metrologic, depunând la dosar buletinul de verificare metrologică nr. ……. ( f 16) .
În ceea ce priveşte motivul de netemeinicie invocat de contestator care arată că înregistrările efectuate cu aparatul de măsurare a vitezei de circulaţie a autovehiculelor trebuie să cuprindă toate datele de identificare a faptei respective, data şi ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, sensul de deplasare a autovehiculului şi faptul că a fost efectuată autotestarea, ceea ce nu s-a respectat, întrucât nu s-a făcut dovada în acest sens, instanţa reţine că, potrivit Normei de Metodologie Legală NML 021-05, Biroul de Metrologie Legală nu procedează la eliberarea buletinelor de verificare metrologică decât dacă aparatele radar respectă dispoziţiile art. 3.2.6
Or, odată emis buletinul de verificare metrologică (f 16) rezultă că această funcţie, care se activează automat, este perfect operaţională. Mai mult, dacă ar fi fost depistate defecţiuni sau dereglări funcţionale, acestea ar fi fost semnalate, şi în consecinţă funcţionarea cinemometrului blocată, lucru care nu s-a întâmplat, atâta timp cât intimatul a depus la dosarul cauzei planşa foto aflată la fila 14.
În ceea ce priveşte susţinerea petentului care arată că, în cazul unor condiţii atmosferice de umiditate, ceaţă chiciură, radarele în cazul în care nu sunt omologate şi verificate metrologic, pot înregistra dereglări funcţionale ce pot avea influenţă asupra exactităţii de măsurare, instanţa reţine că petentul nu a făcut dovada celor afirmate ( condiţiile meteo invocate), iar pe de altă parte reţine că, intimata a făcut dovada faptului că aparatul radar este omologat şi verificat metrologic, depunând înscrisurile aflate la filele 16, 18 din dosar.
În ceea ce priveşte motivul de netemeinicie invocat de contestator care arată că au fost încălcate dispoziţiile art. 181 alin 1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice întrucât poliţistul rutier trebuia să încheie un proces verbal de constatare a contravenţiei potrivit modelului prevăzut în anexa 1D, instanţa îl apreciază ca fiind neîntemeiat, întrucât, aşa cum a indicat şi petentul, anexa 1D este doar un model.
Aşadar, indiferent de formularul pe care este întocmit, important este ca procesul verbal să cuprindă datele esenţiale care apar în modelul din Anexa 1D, ceea ce s-a realizat în cauză, astfel cum rezultă din compararea procesului verbal ce face obiectul cauzei cu modelul 1D din actul normativ.
Nerespectarea strictă a dispoziţiilor textului de lege anterior citat, ar putea atrage nulitatea procesului verbal însă doar în condiţiile art. 105 alin. 2 C. Proc. Civ., adică numai dacă s-ar fi făcut dovada unei vătămări care să nu fi putut fi înlăturată decât prin anularea actului.
Or, în prezenta cauză petentul nu a făcut dovada unei vătămări cauzată prin necompletarea procesului verbal pe formularul model 1D, astfel că anularea procesului verbal nu ar fi justificată.
Potrivit pct. 3.5.1. din NML 021-05/23.11.2005 astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 187 / 14 iulie 2009 înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele: data şi ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidenţă numărul de înmatriculare al acestuia.
Analizând planşa foto aflată la dosarul cauzei ( f 14), instanţa constată faptul că aceasta cuprinde data şi ora la care a fost efectuată măsurarea, respectiv …. ora 16:41:47, valoarea vitezei măsurate, respectiv 132 km/h, precum şi imaginea autovehiculului care evidenţiază numărul de înmatriculare al acestuia, respectiv …..
Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional (cauza Anghel v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenţie se bucură de o prezumţie relativă de veridicitate şi autenticitate, care este permisă de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanţa a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura contestatorului dreptul la un proces echitabil, însă susţinerile acestuia cum că nu ar fi săvârşit fapta ce i se impută nu fost dovedite, neexistând vreo probă la dosar care să poată fi coroborată cu declaraţia petentului.
Analizând planşa foto ( f 14), atestatul nr. … al A.s. p ….. ( f 15), buletinul de verificare metrologică nr. …. ( f 16), fişa operatorului radar ( f 17) precum şi adresa Biroului Român de Metrologie Legală ( f 18), instanţa constată că la data de …., orele 16:41, autoturismul cu nr. de înmatriculare …. rula cu o viteză de 132 km/h, viteză înregistrată de aparatul radar seria ROM 181, montat pe autoturismul cu nr. de înmatriculare ….., aparat omologat şi verificat metrologic la data de 03.02.2010 şi instrumentat de către un operator radar atestat, în speţă A.s. p …….
Deşi petentul nu contestă sancţiunea contravenţională a avertismentului aplicată deoarece nu avea asupra sa permisul de conducere, având în vedere faptul că acesta solicită anularea întregului proces verbal, instanţa va analiza temeinicia procesului verbal şi prin raportare la contravenţia prevăzută de art. 101 alin 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002.
În ceea ce priveşte nerespectarea obligaţiei conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2) din OUG nr. 195/2002 ( permisul de conducere făcând parte din aceste documente), instanţa reţine că procesul verbal de contravenţie a fost întocmit de un agent al statului pe baza propriilor constatări, astfel că procesul verbal beneficiază de o prezumţie relativă de legalitate şi veridicitate, ce poate fi răsturnată.
Prin urmare, nu este necesară administrarea unor probe suplimentare în dovedirea vinovăţiei petentului de către organul constatator, ci revine contestatorului obligaţia de a proba o altă situaţie de fapt decât cea constatată personal de agentul statului.
În acest sens, instanţa reţine că în plângerea adresată instanţei, petentul nu a contestat faptul că nu avea asupra sa permisul de conducere, acesta nepropunând probe de natură a răsturna prezumţia de legalitate şi veridicitate de care se bucură procesul verbal de contravenţie.
Astfel fiind, instanţa constată că procesul verbal contestat este legal şi temeinic întocmit, fiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 1 din OUG nr. 2/2001
Date fiind considerentele expuse mai sus, văzând şi prevederile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanţa urmează respinge plângerea ca neîntemeiată şi a menţine procesul verbal de contravenţie ca temeinic şi legal
