Prin rechizitoriul nr. X/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria O., din data de X a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul C. P., pentru săvârşirea infracţiunilor de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 337 Cod penal şi uz de fals, faptă prevăzută de art. 323 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.
În esenţă, prin actul de sesizare al instanţei s-a reţinut că la data de X, orele 01.30, fiind depistat în trafic de către poliţişti la volanul autoturismului marca P., cu nr. de înmatriculare X, care se deplasa pe B-dul. X, dinspre zona Nord spre zona Centru a mun. O., şi fiind condus la Spitalul Municipal O. pentru recoltarea de probe biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei, acesta a refuzat să se supună prelevării de mostre biologice.
Starea de fapt expusă a fost probată în cursul urmăririi penale cu următoarele mijloace de probă: procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante (filele 22-23 dosar), printer – ul alcooltest-ului nr. x din 09.06.2014 (fila 24 dosar), declaraţiile martorilor P. I. F. (filele 100 şi 102 dosar) şi C. E. M. (filele 105-106 dosar), V. V. (filele 96, 98), D. I. D. (filele 123-125) şi Z. M. (fila 111 dosar), copia registrului de primiri urgenţe a Spitalului municipal O. (filele 27-28), raportul de constatare criminalistică nr. 62750 din 16.01.2014 (filele 82-94 dosar), originalul adeverinţei nr. x din 10.06.2014 (fila 34 dosar), procesul verbal de verificare a registrului de consultaţii a dr. Z.M. întocmit de organele de cercetare penală (fila 26 dosar), copia registrului de consultaţii a medicului Z. M. (filele 61-66), procesele verbale de ridicarea în temeiul art. 183 Cod procedură penală a scriptelor de comparaţie de la inculpaţii C. P., D. G., şi martorii Z. M, D. I. D., D. C. C. şi C.E M. (filele 67-74 dosar), adresa nr. X din 05.08.2014 a IPJ M. – Serviciul de Resurse Umane (fila 148 dosar), adresa nr. X din 26.08.2014 a Primăriei I. (fila 146 dosar); declaraţiile suspectului/ inculpatului C. P. (filele 41, 42-45, 49-51), declaraţiile suspectei/inculpatei D. G. (filele 56-57, 59-60).
În faza de cercetare judecătorească a fost identificat inculpatul, s-a dat citire actului de sesizare, i s-a adus la cunoştinţă învinuirea, încadrarea juridică a acesteia, acesta declarând că recunoaşte fapta de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, aşa cum a fost reţinută în rechizitoriul nr. X/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria O., din data de X.
A fost audiat inculpatul, cu privire la învinuire, declaraţia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.
Analizând probatoriul administrat în faza de urmărire penală instanţa constată următoarele:
La data de X inculpatul C. P. a consumat băuturi alcoolice, după care a condus autoturismul marca X, cu număr de înmatriculare X, pe DJ 607 C, în localitatea I..
Fiind depistat de organele de poliţie acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul testului indicând o alcoolemie în aerul expirat de 0,53 mg/l.
La solicitarea organelor de poliţie privind deplasarea acestuia la Spitalul mun. O. în vederea prelevării mostrelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, acesta a declarat verbal că nu doreşte acest lucru.
Fiind condus la Spitalul mun. O., inculpatul a refuzat în prezenţa doctorului V.V. recoltarea de mostre biologice de sânge
La data de X inculpatul C. P s-a prezentat în faţa organelor de cercetare penală şi a depus ca probă la dosar adeverinţa medicală nr. X din Y ( fila 34 dosar) pretinzând că a fost emisă de medicul de familie Z.M., care atesta că este în evidenţe cu alergie la înţepătură, cu şoc de spasmofilie, cunoscând că este falsă.
În drept
Faptele inculpatului C. P. care în data de X a fost depistat de organele de poliţie, pe DJ X, în localitatea I., conducând autoturismul marca X, cu număr de înmatriculare X, având o alcoolemie în aerul expirat de 0,53 mg/l, refuzând prelevarea mostrelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei şi care în data de 10.06.2014 a prezentat în faţa organelor de urmărire penală adeverinţa medicală nr. X din 10.06.2014 pretins emisă de medicul de familie Z. M. în care se atesta că este în evidenţe cu alergie la înţepătură, cu şoc de spasmofilie, cunoscând că este falsă, cu scopul de a constitui mijloc de probă în prezenta cauză penală, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, faptă prevăzută şi sancţionată de dispoziţiile art. 337 Cod penal şi uz de fals, faptă prevăzută şi sancţionată de dispoziţiile art. 323 Cod penal.
Cum ambele fapte au fost săvârşite de inculpatul C. P.prin acţiuni distincte înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele, urmează a fi reţinute în încadrarea juridică dată faptelor şi dispoziţiile art. 38 alin. 1 Cod penal privind comiterea infracţiunilor în concurs real.
Vinovăţia inculpatului rezultă din coroborarea probelor administrate în cauză, respectiv: procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante (filele 22-23 dosar), printer – ul alcooltest-ului nr. X din 09.06.2014 (fila 24 dosar), declaraţiile martorilor P. I. F. (filele 100 şi 102 dosar) şi C. E. M. (filele 105-106 dosar), V. V. (filele 96, 98), D. I. D. (filele 123-125) şi Z. M. (fila 111 dosar), copia registrului de primiri urgenţe a Spitalului municipal O. (filele 27-28), raportul de constatare criminalistică nr. X din Y (filele 82-94 dosar), originalul adeverinţei nr. X din Y (fila 34 dosar), procesul verbal de verificare a registrului de consultaţii a dr. Z. M. întocmit de organele de cercetare penală (fila 26 dosar), copia registrului de consultaţii a medicului Z. M. (filele 61-66), procesele verbale de ridicarea în temeiul art. 183 Cod procedură penală a scriptelor de comparaţie de la inculpaţii C. P., D. G., şi martorii Z. M., D.I. D., D. C. C. şi C. E. M. (filele 67-74 dosar), adresa nr. X din Y a IPJ M. – Serviciul de Resurse Umane (fila 148 dosar), adresa nr. X din Y a Primăriei I. (fila 146 dosar); declaraţiile suspectului/ inculpatului C. P. (filele 41, 42-45, 49-51), declaraţiile suspectei/inculpatei D. G. (filele 56-57, 59-60).
Instanţa reţine că inculpatul recunoaşte săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 337 cod penal declarând atât în faza de urmărire penală, cât şi la judecată, faptul că în timp ce conducea pe DJ X, autoturismul marca X, cu număr de înmatriculare X, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice după ce anterior consumase două sticle de bere cu alcool de 0,5 l fiecare, a fost depistat de organele de poliţie rutieră şi testat cu aparatul etilotest acesta indicând o alcoolemie în aerul expirat de 0,53 mg/l, după care a refuzat prelevarea mostrelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, deşi a fost condus la Spitalul mun. O. motivând că refuză prelevarea datorită problemelor medicale pe care le va arăta ulterior.
Cu privire la infracţiunea de uz de fals reţinută în sarcina inculpatului, instanţa constată că declaraţiile date de acesta sunt nesincere, nefiind susţinute de nici o probă.
Astfel potrivit declaraţiei iniţiale a inculpatului dată la X, în faza de urmărire penală, acesta susţine că în cursul lunii august 2014 a depus la Postul de Poliţie I. o adeverinţă medicală emisă la X de doctorul Z. M. în care se reţine că suferă de alergie la înţepătura de ac. A procedat în această manieră întrucât după ce i-a povestit prietenului său D.I. că este cercetat penal, iar acesta din urmă i-a recomandat, pentru a scăpa de probleme,să-şi scoată o adeverinţă medicală pe motiv că este alergic la înţepătura de ac.
În acest sens inculpatul s-a prezentat la Policlinica Sănătatea din X unde s-a întâlnit cu o asistentă tunsă scurt.
În cursul aceleaşi declaraţii inculpatul a revenit şi a declarat că adeverinţa i-a fost dată de prietenul său D. I. din X arătând că nu a cunoscut-o niciodată pe doctoriţa Z. M. şi nu a solicitat niciodată medicului său de familie din com. X să-i elibereze o adeverinţă privind alergia la înţepătura cu ac şi nici nu este înregistrat în evidenţele acestuia cu o astfel de afecţiune.
La data de X inculpatul C . P. a revenit în totalitate asupra declaraţiei dată anterior arătând că s-a deplasat în data de X împreună cu D. I. spre mun. C., iar pe drum i s-a făcut rău, motiv pentru care au oprit în localitatea P., unde au mers împreună la cabinetul medical.
La cabinetul medical, inculpatul a fost consultat de un medic femeie, care deşi nu i-a administrat nici un tratament, i-a înmânat o adeverinţă medicală pe care a semnat-o şi parafat-o precizând că nu cunoaşte care este motivul pentru care aceasta a consemnat în cuprinsul adeverinţei faptul că îi serveşte la poliţie.
La X inculpatul a declarat că deşi o cunoaşte pe numita D. G., soţia prietenului său D I., nu i-a solicitat acesteia eliberarea unei adeverinţe medicale şi drept urmare aceasta nu i-a eliberat vreo adeverinţă medicală..
La aceeaşi dată inculpatul a mai declarat că adeverinţa medicală i-a fost eliberată de o doctoriţă în vârstă de 40-45 ani care a încercat să-i facă o injecţie fiindcă se simţea rău, ocazie cu care a început să tremure, motiv pentru care i-a solicitat acesteia adeverinţa având în vedere problema cu alergia.
În toate celelalte declaraţii ulterioare ale inculpatului acesta îşi menţine această ultimă versiune declarând că nu avea cunoştinţă de faptul că adeverinţa medicală nr. X din Y depusă la dosarul penal era falsă.
Deşi martora D. G. –asistent medical la Policlinica X a declarat că nu a completat adeverinţa cu nr. X din Y şi nu a aplicat ştampila pe aceasta examinând raportul de constatare criminalistică nr. X din Y instanţa constată că scrisul de completare a rubricilor din cuprinsul adeverinţei medicale nr. X/Y prezintă elemente grafice generale şi individuale de asemănare cu scrisul model de comparat prelevat de la numita D. G., concluzionându-se că scrisul aparţine acesteia.
Nu s-a putut stabili dacă semnătura a fost executată de numiţii C. P., D. G., Z M., D. I.-D., D. Co.-C. şi C.E.M., iar impresiunea de ştampilă depusă pe adeverinţă nu a fost aplicată cu ştampila care a creat impresiunile puse la dispoziţie.
Din declaraţia martorei Z. M. -medic reiese că nu îl cunoaşte pe inculpat, acesta nefiind pacientul său şi faptul că nu s-a prezentat niciodată la cabinetul său în vederea consultării. Martora mai susţine că nu a eliberat adeverinţa medicală nr. X, iar semnătura şi scrisul nu îi aparţin, deşi parafa coincide.
Deşi martorul D.I. D.susţine ultima versiune a inculpatului arătând a plecat împreună cu acesta la C. şi pe drum s-au oprit în localitatea P. întrucât inculpatului i s-a făcut rău şi au mers în acest sens la dispensar unde a fost consultat, acesta a precizat că nu a văzut ca inculpatul să aibă la ieşirea din cabinet vreo reţetă sau adeverinţă medicală.
În raport de întreg materialul probator administrat în cauză, cu privire la infracţiunea de uz de fals, instanţa şi-a format convingerea că inculpatul este vinovat de săvârşirea faptei, în sensul că acesta a cunoscut că adeverinţa medicală pe care a depus-o în dosarul penal, în vederea producerii consecinţelor juridice, era falsă
Convingerea instanţei are la bază pe de-o parte declaraţiile contradictorii date de inculpa,t care nu se coroborează cu nici o altă probă, precum şi faptul că modalitatea în care acesta explică împrejurarea în care a ajuns în posesia înscrisului este neverosimilă, ducând la concluzia că a fost produsa ” pro causa” cu ştiinţa acestuia, în vederea probării motivelor medicale invocate în faţa organelor de urmărire penală, fapt pe care îl recunoaşte parţial în primele declaraţii, ocazie cu care susţine că martorul D. I. i-a recomandat să-şi procure o adeverinţă medicală pentru a scăpa.
Probele mai sus menţionate susţin îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 396 alin. 2 din Cod de procedură penală – faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpat, urmând a se dispune condamnarea inculpatului.
Din fişa de cazier a inculpatului reiese că acesta nu are antecedente penale.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 337 Cod penal, instanţa va avea în vedere persoana inculpatului care nu are antecedente penale, atitudinea sinceră a acestuia pe tot parcursul procesului penal, valoarea alcoolemiei în aerul expirat de 0,53mg/l, împrejurările în care a fost comisă infracţiunea, reţinând că inculpatul nu a fost implicat într-un accident rutier, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, gradul de pericol social al faptei care este unul ridicat raportat la atitudinea inculpatului care fiind sub influenţa băuturilor alcoolice a condus autoturismul pe drumul public.
În raport de aceste criterii, instanţa va condamna inculpatul C. P. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice”.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 Cod penal, instanţa va avea în vedere persoana inculpatului care nu are antecedente penale, atitudinea nesinceră a acestuia pe tot parcursul procesului penal, manifestată prin încercarea de a deruta organele judiciare prin tot felul de versiuni neverosimile ale modalităţii în care a intrat în posesia înscrisului fals, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, gradul de pericol social al faptei care este unul ridicat raportat la atitudinea inculpatului care prin fapta sa a adus atingere relaţiilor sociale ce ocrotesc încrederea publică în autenticitatea înscrisurilor cu valoare probatorie.
În raport de aceste criterii, instanţa va condamna inculpatul C. P. la pedeapsa 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „uz de fals”.
Faţă de faptul că cele două infracţiuni au fost comise în concurs real, în temeiul art. 38 alin. 1 rap. la art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, urmează să aplice inculpatului C. P. pedeapsa cea mai grea, respectiv 1 an închisoare, la care se adaugă un spor de o lună închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă, stabilind în final pedeapsa de 1 an şi 1 lună închisoare
Având în vedere cuantum pedepsei aplicate, faptul că deşi inculpatul nu are antecedente penale, acesta şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de atitudinea acestuia parţial sinceră, faptul că acesta are un loc de muncă unde are o atitudine corespunzătoare, instanţa va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere stabilind termen de supraveghere 2 ani.
Pe durata termenului de supraveghere va obliga inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
-să se prezinte la Serviciul de Probaţiune M. la datele fixate de acesta
-să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa,
-să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile,
-să comunice schimbarea locului de muncă,
-să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. 2 Cod penal va impune inculpatului:
– să frecventeze unul din programele de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probaţiune M..
În baza art. 93 alin.3 C.p. va obliga inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, pe durata termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei X sau Primăriei mun. X, jud.Y, pe o perioadă de 60 de zile.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală va obliga pe inculpat la plata sumei de 670 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Hotărârea a rămas definitivă prin neexercitarea căii de atac.
