Prin rechizitoriul parchetului de pe lângă Judecătoria Zimnicea nr. 894P/2007 a fost trimisă în judecată inculpata V.A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 184 al.2 şi 4 Cod penal.
S-a reţinut că inculpata este posesoare permisului de conducere categoria B din anul 1997 iar, în după-amiază zilei de 27.07.2007, în jurul orelor 1650, a condus autoturismul marca „Dacia 1310”, cu nr. de înmatriculare TR-77-FGM, proprietatea martorului I.F. , pe DC 26, pe direcţia Smîrdioasa – sat Răreanca.
În autoturism s-au aflat proprietarul maşinii, care ocupa locul faţă-dreapta iar, pe bancheta din spate, soţia acestuia – I.G. şi fetiţa inculpatei, în vârstă de 5 ani.
S-a arătat că, pe raza comunei Frumoasa, jud. Teleorman, după ce a rulat circa 50 m de la indicatorul „ Trecere pentru pietoni” şi „Atenţie copii”, în zona şcolii generale, inculpata a observat pe partea dreaptă a direcţiei sale de deplasare, un autoturism ARO, cu nr. TR – 03 –DTL, staţionat la o distanţă de câţiva metri de intersecţia DC cu o altă uliţă laterală, din care coborau pe uşa din spate, mai multe persoane.
În aceste condiţii, conducătoare auto şi-a continuat deplasarea şi, fără a reduce viteza, s-a angajat în depăşirea autoturismului ARO iar, la momentul în care se afla pe contrasens, a văzut că, din partea sa dreaptă, prin faţa autoturismului staţionat, s-a angajat în traversare un pieton, fără să se asigure. Neavând timpul necesar executării unor manevre, întrucât pietonul şi-a continuat traversarea, inculpata nu a putut evita impactul, astfel încât acesta a fost lovit cu partea laterală dreaptă a maşinii şi apoi proiectat5 pe carosabil.
Urmare impactului, autoturismul a fost avariat pe partea laterală dreaptă iar victima, B.A.I. , în vârstă de 20 de ani, a fost transportat la Spitalul Judeţean Alexandria, unde i-au fost acordate primele îngrijiri medicale, ulterior fiind internat la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, pe perioada 27.07. – 07.08.2007, cu diagnosticul: „ accident (pieton) rutier; politraumatism; fractură ambe oase 1/3 medie gambă dreaptă; fractură 1/3 medie cu deplasare claviculă stânga”.
Conform concluziilor certificatului medico-legal nr. 765/c/1727 din 13.08.2007 emis de SML Teleorman, a rezultat că B.A.I. , a prezentat leziuni de violenţă produse prin lovire cu şi de corpuri dure, posibil în condiţiile unui accident de trafic rutier, ce a avut loc pe data de 27.07.2007 şi a necesitat 85 -90 zile de îngrijiri medicale.
S-a reţinut că accidentul de circulaţie produs în ziua de 27.07.2007 şi soldat cu vătămarea corporală a părţii vătămate B.A.I. este rezultatul unui concurs de culpe: pe de o parte culpa inculpatei care, deşi, a observat autoturismul ARO staţionat, precum şi persoanele care coborau din acesta, nu a redus viteza şi a circulat cu 58 km/h în zona de acţiune a indicatoarelor de avertizare: „ trecere pentru pietoni” şi „ atenţie copii”.
În aceste condiţii, se impunea ca inculpata să reducă viteza, întrucât putea să prevadă pericolul că una dintre persoanele care coborau din autoturismul staţionat să apară intempestiv în faţa maşinii sale şi, deşi nu a dispus de timpul necesar efectuării manevrei putea reduce consecinţele acestuia prin diminuarea vitezei la trecerea pentru pietoni.
S-a stabilit că inculpata a încălcat disp. art. 158 lit. l din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice.
Părţii vătămate care s-a angajat în traversarea străzii fără să se asigure că poate face acest lucru în siguranţă, atât pentru el, cât şi pentru ceilalţi participanţi la trafic, încălcând astfel prevederile art. 205 al.3 din acelaşi regulament.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 4.000 lei ( 3.000 lei despăgubiri materiale şi 1.000 lei daune morale).
În faza de urmărire penală s-au administrat probele: proces-verbal de sesizare, proces verbal de cercetare la faţa locului + planşă foto, declaraţii parte vătămată, declaraţii de martori, proces-verbal de verificare tehnică auto, fişa statistică a accidentului de circulaţie, certificat medico legal nr. 765/C/1727/13.08.2007, emis de SML Teleorman, raport de expertiză tehnică auto, declaraţii inculpată.
În faza de judecată, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 15.000 lei; Spitalul Clinic de urgenţă Bucureşti s-a constituit parte civilă cu suma de 3872,15 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părţii vătămate şi a solicitat şi dobânda legală de la pronunţarea sentinţei şi până la achitarea debitului; Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria s-a constituit parte civilă cu suma de 163,79 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare şi a solicitat penalităţi de întârziere ( dobânda), începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti şi până la achitarea debitului.
S-a procedat la audierea inculpatei, la administrarea probei testimoniale – fiind audiaţi martorii I.G., N.I. , I.I.F., C.M. , C.I. şi N.N., la administrarea probei cu înscrisuri.
S-a dispus emiterea unei adrese la primăria comunei Frumoasa pentru a comunica instanţei care erau marcajele existente la locul producerii accidentului, precum şi pe o distanţă de 50 m înainte şi după acest loc, în ziua de 27.07.2007.
În cauză s-a dispus şi completarea raportului de expertiză tehnică, în sensul de a se stabili care era distanţa de la locul situării celor două indicatoare şi locul producerii accidentului precum şi, dacă faţă de această distanţă, locul producerii accidentului mai era sub incidenţa celor două indicatoare la momentul accidentului precum şi, dacă faţă de această distanţă, locul producerii accidentului, mai era sub incidenţa celor două indicatoare la momentul accidentului; dacă, în raport de avariile existente la autovehicul, de locul unde a fost aruncată victima, inculpata a păstrat distanţa legală faţă de autovehiculul depăşit în momentul depăşirii; dacă, având în vedere menţiunile din procesul verbal de verificare a stării tehnice a autovehiculului condus de inculpată, există o legătură de cauzalitate între aceste deficienţe şi producerea accidentului.
Audiată fiind, inculpata a declarat că circula cu o viteză „ în jur de 40 km/h”, că nu a văzut nici o altă persoană care să se fi aflat în jurul autoturismului ARO şi că nu a văzut ce s-a întâmplat în momentul impactului.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că situaţi de fapt expusă în rechizitoriu şi descrisă mai sus a fost corect reţinută, mai puţin precizarea de la fila 3 primul paragraf al rechizitoriului, potrivit cărui „ traversarea s-a făcut ( de către partea vătămată) printr-un loc marcat ca fiind trecere pentru pietoni”.
Din conţinutul adresei nr. 358/18 februarie 2008 a Primăriei comunei Frumoasa, jud. Teleorman, coroborată şi cu declaraţia părţii vătămate ( fila 21), precum şi cu depoziţiile martorilor I.G. ( fila 50), N.I. ( fila 52), I.I.F.( fila 53), C.M. ( fila 54) şi C.I. ( fila 60), reiese că nici în locul unde a avut loc impactul şi nici pe o distanţă de 50 m. înainte sau după acest loc nu existau marcaje pentru trecere pentru pietoni, drumul fiind în lucru.
Instanţa apreciază că aspectele menţionate în rechizitoriu referitor la reglementările legale încălcate de inculpată şi de partea vătămată sunt inexacte, deoarece organele de urmărire penală fac trimitere la disp. art. 158 lit.l şi ale art. 205 al.3 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice, ce nu au legătură cu cauza, deoarece acestea se referă la „ zona rezidenţială şi pietonală” iar art. 205 al.3 nu există.
În schimb, instanţa reţine că, potrivit Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice, indicatorul „ COPII” este de avertizare iar indicatorul „ TRECERE PENTRU PIETONI” este indicator pentru informare.
Conform dispoziţiilor art. 66 (4) din acelaşi regulament, indicatoarele de avertizare se instalează înaintea locului periculos, la o distanţă de maximum 50 m în localităţi iar, conform disp. art. 123 lit. h din acelaşi act normativ, conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în afara localităţilor, în zona de acţiune a indicatorului de avertizare „ COPII, în intervalul orar 700 – 2200.
Din concluziile raportului de expertiză tehnică efectuată în cursul urmăririi penale ( filele 64 – 70), reiese că inculpata a circulat cu o viteză de 58 km/h la momentul producerii accidentului.
Conform suplimentului raportului de expertiză tehnică, dispus a se efectua în cursul judecăţii ( filele 94 – 96), reiese că accidentul de circulaţie s-a produs la o distanţă de 36,5 m faţă de indicatoarele „ TRECERE PIETONI” şi „COPII”.
Or, fiind în zona de acţiune ( 50 m) a indicatorului de avertizare „ COPII”, în intervalul orar 700 – 2200 aşa cum prevede art. 66 (4) din regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, inculpata era obligată, conform disp. art. 123 lit. h din acelaşi act normativ, în calitate de conducător de vehicul să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localitate ( comun Frumoasa, jud. Teleorman – locul producerii accidentului).
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte traversarea drumului public de către pietoni, art. 72(3) din OUG 195/2002, prevede că aceasta se face perpendicular pe ax acestuia, numai prin locurile special amenajate şi semnalizate corespunzător iar, în lipsa acestora, în localităţi, pe la colţul străzii, numai după ce s-au asigurat că o pot face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.
Din materialul probator administrat, instanţa reţine că partea vătămată s-a angajat în traversarea drumului public prin faţa autovehiculului ARO staţionat, care limita câmpul vizual autovehiculelor ce se apropiau din spate, şi fără să se asigure.
Faţă de această situaţie, instanţa concluzionează că atât inculpata cât şi partea vătămată au încălcat dispoziţiile textelor legale privind circulaţia pe drumurile publice şi enumerate mai sus.
În drept, fapta inculpatei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 184 al.2 şi 4 Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată, conform dispoziţiilor art. 72 Cod penal, instanţa va avea în vedere gradul de pericol social concret al infracţiunii săvârşite, persoana inculpatei, care nu are antecedente penale, modalitatea în care fapta a fost comisă, la aceasta concurând şi culpa părţii vătămate.
Faţă de această situaţie, instanţa, prin sentinţa penală nr.103 din 24.06.2008, a dispus aplicarea unei pedepse la minimul special prevăzut de textul legal, respectiv pedeapsa de 6 luni închisoare şi , considerând că scopul pedepsei aplicate poate fi atins chiar fără executarea acesteia, motiv pentru care, în baza art. 81 Cod penal, a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 Cod penal.
Instanţa a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor prevăzute de art. 83 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În ce priveşte acţiunea civilă, instanţa a reţinut că partea vătămată, B. A. I., s-a constituit parte civilă, în faza de judecată, cu suma de 15.000 lei reprezentând daune materiale şi morale.
Din depoziţiile martorilor C.I. ( filele 60-61 şi N.N. ( fila 62), reiese că s-au efectuat cheltuieli de către familia părţii vătămate în cuantum de 5.000 lei, ce au constat în hrană corespunzătoare, medicamente atât pe perioada spitalizării cât şi după externare, cheltuieli ale însoţitorului în spital al părţii vătămate, precum şi cheltuieli de transport ( 10 drumuri) ale părţii vătămate la spital, la Bucureşti.
Art. 14 alin.5 Cod proc. penală dă posibilitatea persoanei vătămate de a se constitui parte civilă şi pentru prejudiciul de ordin moral.
Din aceleaşi depoziţii de martori, coroborate şi cu actele medicale, instanţa a reţinut că partea vătămată a fost supusă la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti la 5 intervenţii chirurgicale şi, conform susţinerilor martorilor C.I. şi N.N., urmează să fie supusă şi altor intervenţii chirurgicale pentru scoaterea tijelor şi broşelor.
De asemenea instanţa a mai reţinut, din aceleaşi declaraţii de martori, că partea vătămată, urmare a accidentului de circulaţie, a cărei victimă a fost, nu mai poate efectua aceleaşi activităţi pe care le făcea până acum, deoarece i se umflă piciorul.
Faţă de aceste probatorii, instanţa a apreciat că accidentarea părţii vătămate i-a produs acesteia o suferinţă de ordin fizic, şi a considerat că, un cuantum de 1.000 lei al daunelor morale, astfel cum a fost solicitat, nu este exagerat.
Pe de altă parte, instanţa a constatat că atât inculpata cât şi partea vătămată au avut o culpă în producerea accidentului de circulaţie, pentru considerentele expuse mai sus, culpe pe care instanţa le apreciază ca fiind egale ( 50% fiecare).
Faţă de această situaţie, în baza art. 14 şi art. 346 Cod procedură penală, coroborat cu art. 998 – 999 C. civ., instanţa a admis în parte pretenţiile părţii civile B.A.I şi a obligat inculpata la plata sumei de 7.500 lei cu titlu de despăgubiri ( daune materiale şi morale).
Cum producerea pagubei în patrimoniul unităţilor sanitare este consecinţa culpei comune a inculpatei şi a persoanei vătămate, operează principiul de drept civil al răspunderii în raport de întinderea propriei culpe.
Cum Spitalul Clinic de urgenţă Bucureşti s-a constituit parte civilă cu suma de 3.872,15 lei, iar Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria cu suma de 163,79 lei, în baza art. 14 şi art. 346 C. proc. penală, coroborat cu art.998 C.civ. şi disp. Legii 95/2006 ( modificată şi completată) privind reforma în domeniul sănătăţii, instanţa a obligat atât inculpata cât şi partea vătămată la plata sumei de câte 1936,075 lei fiecare, în favoarea Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti şi la câte 81,895 lei fiecare în favoarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Alexandria, cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii ( când creanţa devine certă, lichidă şi exigibilă) şi până la achitarea efectivă.
Potrivit dispoziţiilor art. 191 (1) cod proc. penală, a obligat inculpata la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat – 325 lei, din care 150 lei în cursul urmăririi penale şi 175 lei în cursul judecăţii.
În baza art. 193 ( 2) Cod proc. penală, care dispune că instanţa poate obliga pe inculpat la plata totală sau parţială a cheltuielilor de judecată, când acţiunea civilă este admisă numai în parte, a obligat inculpata să plătească suma de 400 lei, reprezentând onorariu avocat, părţii civile B.A.I.
