3. Nelegala citare a unor părţi la judecata în primă instanţă. Motivul de apel referitor la judecarea cauzei în prima instanţă în lipsa unor părţi nelegal citate.
Drept procesual penal. Apelul.
Codul de procedură penală. Art.379 pct.2 lit. b Teza I.
Potrivit prevederilor legale procedurale (art.197 al.1 C.p.p.), necitarea unei părţi constituie o încălcare a legii sancţionată cu nulitatea relativă, putând fi invocată numai de persoana direct vătămată ca urmare a necitării nu şi de o altă persoană sau participant la procesul penal.
În atare situaţie procurorul nu poate susţine în calea de atac nelegalitatea citării unei alte părţi atâta timp cât acea parte nu a uzat de calea de atac respectivă.
În atare situaţie procurorul nu poate susţine în calea de atac nelegalitatea citării unei alte părţi atâta timp cât acea parte nu a uzat de calea de atac respectivă.
Curtea de Apel Bacău,- Secţia penală, cauze minori şi familie,
Decizia penală nr.5 din 19 ianuarie 2010.
Prin Sp nr. 182/P pronunţată de T.N. s-a dispus: condamnarea inculpatului P.I., fără antecedente penale, trimis în judecată penală, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă T.N., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. de art.174, art.175 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a şi c Cod penal, art. 76 alin. 2 Cod penal la pedeapsa de 10 (zece) ani, închisoare.
În temeiul art. 175 Cod penal raportat la art. 53 pct. 2 lit. a Cod penal s-a aplicat inculpatului P.I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II- a şi b Cod penal pe durata a 5 (cinci) ani şi în temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa a accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II- a şi b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului şi în temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei închisorii perioada reţinerii şi arestării preventive de la data de 25.11.2008 şi până la data de 26.10.2009.
S-a luat act că partea vătămată P.V. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 189 Cod procedură penală s-a dispus ca onorariul avocatului din oficiu în sumă de 200 lei să fie avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.
În temeiul art. 190 Cod procedură penală s-a dispus ca retribuţia interpretului C.N. în sumă de 347,25 lei, să fie plătită din fondurile Ministerului Justiţiei.
În temeiul art. 192 al. 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 2.000 lei, cheltuieli judiciare avansate în urmărirea penală şi în primă instanţă de fond.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a avut în vedere următoarea situaţie de fapt:
Starea de sănătate a inculpatului este afectată de o dizabilitate congenitală fiind surdo – mut. În această situaţie, inculpatul a fost nevoit să locuiască împreună cu mama sa, P.C., într-o garsonieră compusă dintr-o cameră, situată în P.N., cu condiţii de locuit la limita subzistenţei (f. 76, ds. inst.).
Potrivit declaraţiilor inculpatului, care nu au fost infirmate în cauză, mama sa consuma în mod frecvent băuturi alcoolice, ceea ce declanşa certuri repetate între el şi victimă, fără însă a se înregistra acte de violenţă.
În acelaşi timp, inculpatul presta diverse activităţi în municipiul P.N. la diverse instituţii de binefacere, pentru a-şi asigura existenţa.
În ziua de 24.11.2008, inculpatul a vândut diverse bunuri în oraş, a câştigat o sumă de bani şi a mers la un local public unde a consumat 4 pahare cu vin. Seara, s-a întors la domiciliul său unde a găsit-o pe mama sa, P.C., sub influenţa băuturilor alcoolice. Inculpatul, aflându-se şi el sub influenţa alcoolului, între el şi mama sa s-a iscat o ceartă. În aceste circumstanţe, inculpatul a mers în bucătărie, a luat un cuţit din inox de aprox. 20 cm., lungime, a revenit în camera unde se afla mama sa şi din spate i-a aplicat 2 lovituri în zona dr. a gâtului şi încă o lovitură în omoplatul drept.
Ca urmare a celor trei lovituri aplicate de inculpat, victima a căzut jos şi a început să sângereze abundent. Inculpatul sub primul impuls a fugit, însă în zona magazinului ,,O,, din P.N. a reuşit să oprească o maşină de patrulare a jandarmeriei şi a comunicat acestora prin semne că a comis o faptă de omor. În acest mod, au fost sesizate organele de poliţie, precum şi un echipaj de intervenţie SMURD. La sosirea ambulanţei, victima se afla în viaţă fiind transportată la Spitalul de unde, însă, a decedat.
Din concluziile raportului medico – legal de necropsie, rezultă că moartea victimei P.C. a fost violentă şi s-a datorat şocului hemoragic consecutiv unei plăgi tăiate cervicale cu secţionare elementelor anatomice ale gâtului (artera carotidă şi vena jugulară), cu hemoragie externă masivă.
În aceste condiţii, rezultă cu certitudine legătura de cauzalitate între loviturile de cuţit aplicate de inculpat mamei sale în ziua de 24.11.2008 l-a domiciliul lor, astfel cum sunt descrise anterior aceste lovituri, şi decesul victimei intervenit în noaptea de 24/25.11.2008.
Sub aspectul laturii subiective, în baza concluziile raportului de expertiză medico – legală psihiatrică nr. A1/395/22009 30.01.2009, se reţine că inculpatul nu prezintă tulburări de natură a-i afecta capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, având discernământul păstrat pentru fapta de omor care se reţine în sarcina sa (f. 28- 30, ds. u.p.).
În drept, fapta comisă de inculpat de a aplica 3 lovituri de cuţit victimei P.C., în ziua de 24.11.2009 care au cauzat decesul acesteia, constituie infracţiunea de omor calificat, prev. de art.174, art.175 lit. c Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei care s-a aplicat inculpatului, în cadrul criteriilor generale prev. de art. 72 Cod penal, s-au avut în vedere următoarele elemente cu privire la faptă: contextul împrejurărilor anterioare legate de locuirea inculpatului împreună cu mama sa într-o garsonieră compusă dintr-o singură cameră, cu condiţii de trai la limita subzistenţei; starea victimei din momentul comiterii faptei, aflată sub influenţa consumului de alcool, astfel cum rezultă şi din raportul de constatare medico – legală necropsie, care atestă o alcoolemie de 1,40 gr%o; starea inculpatului aflat de asemenea sub influenţa consumului de alcool, astfel că aceste precedente au fost de natură să potenţeze starea conflictuală între părţi, în momentele respective; gradul de pericol social concret ridicat al faptei; comportarea inculpatului în momentele imediat următoare comiterii faptei, acesta fiind cel care a reuşit să oprească un echipaj al jandarmeriei şi să se facă înţeles prin semne, pentru a sesiza el însuşi comiterea faptei; forma de vinovăţie sub forma intenţiei indirecte, pentru că deşi inculpatul a avut reprezentarea faptului că loveşte într-o zonă vitală a trupului victimei şi a putut prevedea decesul victimei, nu a urmărit acest rezultat, dar l-a acceptat.
De asemenea, cu privire la persoana inculpatului: situaţia particulară a acestuia afectat de o dizabiliate congenitală fiind surdo – mut, care ar fi impus încă anterior supunerea persoanei sale unui sistem de supraveghere realizat de persoane abilitate şi specializate (referatul de evaluare, f. 78, ds. inst.), lipsa oricăror antecedente penale şi conduita procesuală corectă a acestuia de conştientizare şi de regret faţă de fapta pe care a comis-o.
Toate aceste elemente, au conduc instanţa la aplicarea unei pedepse orientată spre minimul special prevăzut în textul sancţionator al art. 175 Cod penal care prevede limite de pedeapsă între 15 şi 25 de ani, închisoare.
În acelaşi timp, potrivit declaraţiei martorului C.D. ( f. 57) se reţine comportamentul anterior al inculpatului, care s-a implicat activ în cadrul asociaţiei surdo – muţilor, ajutând la menţinerea ordinii în sediu, la asigurarea comunicării cu alţi membri care aveau probleme mai mari de handicap, inculpatul fiind cunoscut cu o conduită serioasă fără probleme conflictuale în comunitate sau în familie.
Aceleaşi concluzii privind imaginea favorabilă a inculpatului în comunitatea din care a făcut parte, disponibilitatea sa pentru a presta activităţi lucrative şi a-şi câştiga astfel existenţa, a rezultat şi din referatul de evaluare. Ansamblul acestor elemente favorabile privind persoana inculpatului au îndreptăţit instanţa să reţină în favoarea acestuia circumstanţe atenuante personale, în condiţiile art. 74 lit. a şi c Cod penal, art. 76 alin. 2 Cod penal, reducând pedeapsa aplicată inculpatului sub minimul special de 15 ani, închisoare în limita permisă de dispoziţiile art. 76 alin. 2 Cod penal.
Această modalitate de individualizare are în vedere şi posibilităţile de reintegrare socială a inculpatului, reţinând şi necesitatea unui program specializat care să aibă în vedere gestionarea momentelor izolate de furie ale inculpatului, apărute exclusiv în contextul consumului ocazional de alcool, cu efect imediat de scădere a autocontrolului şi simţului critic.
În temeiul art. 175 Cod penal raportat la art. 53 pct. 2 lit. a Cod penal, s-a aplicat inculpatului P.I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a şi b Cod penal pe durata a 5 (cinci) ani, şi în temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II- a şi b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală, s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului, reţinând că împrejurările care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, la prelungirea acesteia şi, respectiv, la menţinerea acestei măsuri în judecata în primă instanţă, impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, şi în temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei închisorii perioada reţinerii şi arestării preventive de la data de 25.11.2008 şi până la data de 26.10.2009.
S-a luat act că partea vătămată P.V., fiul victimei care a suportat cheltuielile de înmormântare, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 189 Cod procedură penală, s-a dispus ca onorariul avocatului din oficiu în sumă de 200 lei să fie avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.
În temeiul art. 190 Cod procedură penală, s-a dispus ca retribuţia interpretului C.N. în sumă de 347,25 lei, să fie plătită din fondurile Ministerului Justiţiei. Acest onorariu a fost stabilit prin contabilizarea unui număr de 11 ore, prestate în urmărirea penală şi cercetarea judecătorească, conform cererii anexate la dosar de către interpretul autorizat, care se raportează la o indemnizaţie în sumă 23,15 lei de /oră.
În temeiul art. 192 al. 2 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 2.000 lei, cheltuieli judiciare avansate în urmărirea penală şi în primă instanţă de fond.
Împotriva acestei hotărâri au declarat Parchetul de pe lângă T.N. şi inculpatul P.I..
Procurorul prin motivele de apel expuse în scris la dosarul cauzei a înţeles să critice decizia apelată sub următoarele aspecte:
1. – Astfel, condamnând inculpatul care şi-a omorât mama cu trei lovituri de cuţit, la pedeapsa de numai 10 ani închisoare, prima instanţă a pronunţat o hotărâre netemeinica, făcând o insuficientă apreciere si evaluare a gravităţii infracţiunii de omor calificat, fapta cu un grad de pericol social extrem de ridicat şi sever pedepsita de lege (închisoare de la 15 la 20 de ani). Coborârea pedepsei sub minimul prevăzut de lege pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat nu asigură proporţionalitatea sancţiunii în raport de gravitatea faptei comise si de periculozitatea infractorului si nici îndeplinirea scopului de prevenţie specială şi de prevenţie generală.
2. – Sentinţa penală criticată este nelegală, întrucât prima instanţă a omis să introducă si să citeze în cauză, în calitate de parte civilă, Serviciul judeţean de ambulanta şi Spitalul de urgenţă.
După cum se poate observa din rechizitoriul Parchetului de pe lângă T.N., cu nr. 398/P/14.04.2009, victima P.C. a fost transportata la data de 24.11.2008 de către un echipaj SMURD, cu ambulanta, la Spitalul judeţean de urgenta, unde a decedat în noaptea de 24/25.11.2008, ocazie cu care au fost efectuate cheltuieli cu transportul si cu acordarea primului ajutor.
Prima instanţă trebuia să lămurească sub toate aspectele, cauza, inclusiv sub aspectul laturii civile, potrivit disp. art. 346 C. pr. penala.
3. – Un alt motiv de nelegalitate a sentinţei penale criticate vizează omisiunea primei instanţe de a se pronunţa cu privire la confiscarea speciala a cuţitului, corp delict, folosit la săvârşirea infracţiunii, în temeiul disp. art. 118 lit.”b” Cod penal, obligaţie ce revenea instanţei potrivit disp. art. 357 al.2 C. pr. penala.
În considerarea motivelor de apel expuse, procurorul a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la T.N..
Inculpatul prin apărătorul său a criticat hotărârea atacată numai în ceea ce priveşte individualizare judiciară a pedepsei principale aplicate de către instanţa de fond, pe care o apreciază excesivă având în vedere împrejurările de comitere, şi aspectele ce caracterizează pozitiv persoana sa, cum ar fi lipsa antecedentelor penale, atitudinea de recunoaştere adoptată în faţa organelor judiciare şi starea permanentă de handicap fizic de care suferă.
În consecinţă inculpatul a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi aplicarea unei pedepse mai mici.
Curtea examinând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate cat si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, a constatat că doar apelul procurorului este întemeiat, însă sub un alt aspect decât cele invocate.
Curtea a constatat că prima instanţă, în urma analizei probelor administrate în cauză, a reţinut o situaţie de fapt corespunzătoare adevărului şi a stabilit o încadrare juridică corectă a faptei supuse judecăţii.
De asemenea prima instanţă a apreciat corect temeinicia probelor în acuzare administrate în cauză, pronunţând legal si temeinic o soluţie de condamnare a inculpatului pentru fapta ce a făcut obiectul acuzaţiei în prezentul proces penal.
Starea de fapt reţinută de instanţa de fond este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul cercetării judecătoreşti şi în faza de urmărire penală. În mod judicios, Tribunalul Neamţ a constatat că probele administrate în cursul procesului penal relevă cu certitudine faptul că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de omor calificat reţinută în sarcina sa.
În ceea ce priveşte motivul de apel expus de procuror referitor la neintroducerea în cauză şi necitarea părţilor civile Serviciul judeţean de ambulanţă şi Spitalul de urgenţă, Curtea nu a putut reţine această critică.
Este adevărat că părţile civile susmenţionate au fost prejudiciate ca urmare a săvârşirii faptei de către inculpat, asigurând transportul victimei la unitatea de spital, respectiv asistenţa medicală a acesteia. Având în vedere această situaţie prima instanţă trebuia să introducă în cauză cele două părţi şi să dispună citarea acestora pentru a participa la proces în calitate de părţi vătămate sau părţi civile, în situaţia existenţei unor acţiuni civile promovate de către acestea.
Potrivit prevederilor legale procedurale (art.197 al.1 C.p.p.), necitarea unei părţi constituie o încălcare a legii sancţionată cu nulitatea relativă, putând fi invocată numai de persoana direct vătămată ca urmare a necitării nu şi de o altă persoană sau participant la procesul penal.
