20. Procedura de citare a societăţii aflate în proces de reorganizare judiciară. Efectivitatea dreptului la apărare. Dreptul la un recurs efectiv şi la un proces echitabil.
Drept procesual civil. Litigiu de muncă.
Art. 85 alin.2 pct.5, art. 31, 51 Constituţie;
art. 6 alin. 1, art. 13 C.E.D.O.
1. Lichidatorul societăţii aflate în reorganizare judiciară, reprezentat prin consilierul juridic pe care el însuşi l-a desemnat acoperă cerinţele dispoziţiilor art.87 alin.2 pct.5 Cod pr. civilă;
2. Refuzul societăţii de a elibera salariatului o adeverinţă a sporurilor de care a beneficiat pe timpul derulării raporturilor de muncă, adeverinţă în formă scrisă, astfel cum acesta a solicitat-o, reprezintă o încălcare a dreptului la petiţionare şi informare, prev. de art.31,51 din Constituţie, precum şi a art.6 al.1, art.13 C.E.D.O., referitor la dreptul la un recurs efectiv la instanţele naţionale şi un proces echitabil
Curtea de Apel Bacău – Secţia civilă, minori şi familie,
conflicte de muncă şi asigurări sociale
Decizia civilă nr. 1555 din 14 decembrie 2009
Prin sentinţa civilă nr. 934/2009, pronunţată în dosarul nr. 6813/110/2007 al Tribunalului Bacău a fost admisă în parte acţiunea civilă având ca obiect „Obligaţia de a face”, formulată de reclamantul R.V. în contradictoriu cu pârâta SC S.SA.
A fost obligată societatea pârâtă să elibereze reclamantului o adeverinţă cuprinzând menţiuni referitoare la plata sporului de condiţii grele şi vătămătoare pentru perioada aprilie 1992- aprilie 1998, spor de periculozitate pentru perioada iunie 1993 – mai 1994, spor de radioactivitate pentru perioadele februarie 1991-august 1992, octombrie 1992- aprilie 1993, iunie 1993- mai 1994, precum şi la plata sporului pentru duminicile lucrate pentru perioadele ianuarie 1993-aprilie 1993, iulie 1993- decembrie 1993, mai 1994- iunie 1995, august 1995- iulie 1996, septembrie 1996-septembrie 1997, decembrie 1997- ianuarie 1998, aprilie 1998 – august 1998, octombrie 1998- iulie 1999, septembrie 1999- septembrie 2000, noiembrie 2000- iulie 2001, octombrie 2001- decembrie 2001.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu expert).
În motivarea sentinţei, instanţa de fond a arătat că:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Bacău sub nr. 9075 din 10.08. 2007 reclamantul R.V., în contradictoriu cu pârâta SC S. SA a solicitat obligarea acesteia la emiterea unor adeverinţe din care să rezulte sporurile pentru condiţiile grele şi sporurile de toxicitate acordate în perioada 01.05.1992- 25.05.2002, iar pentru perioada 01.05.1978- 29.05.2005 o adeverinţă cu sporul de duminici.
Motivându-şi acţiunea, a arătat că a lucrat în grupa I. de muncă, în flux continuu şi că pentru perioadele mai sus indicate a beneficiat de aceste sporuri însă unitatea refuză să-i emită aceste adeverinţe.
În dovedirea susţinerilor sale a depus la dosar în copie:
Cartea de muncă, adeverinţa nr. 838/29.12.2004 emisă de SC S. SA şi un stat de plata din martie 2002.
Prin S.C. nr. 7204 din 14.11.2007 Judecătoria Bacău a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău – Secţia civilă.
Astfel, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bacău sub nr. 6813/110/2007.
Prin întâmpinare, pârâta SC S. SA a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată motivat de faptul că prin adeverinţele nr. 838/2004,1246/2006,1247/2006 i-au fost menţionate toate sporurile de care a beneficiat, că spor pentru condiţiile grele s-a acordat numai începând cu 01.03.1990 şi că i-au fost trecute în cartea de muncă toate sporurile cu caracter permanent.
La dosar s-au depus acte şi s-au administrat proba cu expertiza contabilă, probatoriu în urma căruia instanţa a constatat următoarele:
Reclamantul a fost salariatul societăţii SC S. SA Bacău în funcţia de maşinist.
Pârâta i-a eliberat reclamantului mai multe adeverinţe prin care i s-au recunoscut sporurile de şef echipă, sporul de noapte şi spor de condiţii grele şi de toxicitate numai pentru perioada 01.03. 1990- 01.04.1992.
La dosar s-a efectuat o expertiză contabilă ce a avut ca obiectiv verificarea sporurilor pe care le-a primit reclamantul şi pentru care nu s-au eliberat adeverinţe.
Astfel expertul concluzionează că reclamantul a beneficiat de spor de condiţii grele şi vătămătoare pentru perioada aprilie 1992- aprilie 1998, spor de periculozitate pentru perioada iunie 1993 – mai 1994, spor de radioactivitate pentru perioadele februarie 1991 – august 1992, octombrie 1992- 01. Aprilie 1993, iunie 1993- mai 1994, precum ş spor pentru duminicile lucrate în perioadele:
Părţile au formulat obiecţiuni, însă au fost respinse de instanţă prin încheierea din 22.05.2009.
Astfel, având în vedere concluziile raportului de expertiză instanţa a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta să elibereze reclamantului o adeverinţă cuprinzând menţiuni referitoare la plata sporului de condiţii grele şi vătămătoare pentru perioada aprilie 1992- aprilie 1998, spor de periculozitate pentru perioada iunie 1993 – mai 1994, spor de radioactivitate pentru perioadele februarie 1991-august 1992, octombrie 1992- aprilie 1993, iunie 1993- mai 1994, precum şi la plata sporului pentru duminicile lucrate pentru perioadele ianuarie 1993-aprilie 1993, iulie 1993- decembrie 1993, mai 1994- iunie 1995, august 1995- iulie 1996, septembrie 1996-septembrie 1997, decembrie 1997- ianuarie 1998, aprilie 1998 – august 1998, octombrie 1998- iulie 1999, septembrie 1999- septembrie 2000, noiembrie 2000- iulie 2001, octombrie 2001- decembrie 2001.
Împotriva acestei sentinţe a promovat recurs pârâta, prin lichidator, care a criticat nelegalitatea hotărârii atacate, arătând:
– începând cu luna aprilie 1992 toate sporurile au fost incluse în salariul brut, fiind trecut în carnetul de muncă alături de salariul net; în această situaţie, Societatea nu poate elibera o adeverinţă cu evidenţierea sporurilor solicitate a fi menţionate, aceasta fiind inutilă intimatului-reclamant, mai mult, toate sporurile sunt evidenţiate electronic (pe dischetă), fapt pentru care pentru această perioadă nu se eliberează o adeverinţă;
– pentru sporul de vechime nu se eliberează adeverinţă, acesta fiind calculat după un program Soft al Casei de Pensii, astfel că şi din acest punct de vedere eliberarea adeverinţei este inutilă.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Ulterior, prin precizările depuse la termenul din 14.12.2009, recurentul a invocat nelegala citare a pârâtei, aflată în lichidare, ce trebuia înştiinţată asupra procesului prin lichidator, în speţă SC S. Q. SRL Bacău.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarele:
1. Referitor la motivul de recurs privind nelegala citare a recurentei-pârâte în faţa instanţei de fond, prin lichidator, se constată că acesta este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 87 pct. 5 Cod procedură civilă cei supuşi procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului sunt citaţi prin administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar.
În speţă, SC S. SA Bacău, recurenta-pârâtă, se află în procedura de lichidare din noiembrie 2005, lichidatorul judiciar fiind desemnat SC S. Q. SRL Bacău.
Din lucrările dosarului instanţei de fond se reţine că, lichidatorul a fost citat în cauză, a depus întâmpinare şi acte în susţinerea acesteia, şi-a formulat apărări, a împuternicit pentru reprezentare în instanţă un consilier juridic, care a şi fost prezent la termenele din 22.02.2003, 18.04.2008(la care s-a dispus şi efectuarea unei expertize), 24.10.2008, 13.02.2009, a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză, toate actele fiind formulate de lichidatorul desemnat.
În condiţiile anterior arătate, nu poate fi reţinut motivul de recurs, conform căruia societatea nu a fost citată întocmai prevederilor art. 87 pct. 5 Cod procedură civilă, acest motiv fiind infirmat de înseşi apărările pe care recurenta, prin lichidator, şi le-a formulat în faţa instanţei de fond.
În ce priveşte motivul de recurs potrivit căruia eliberarea adeverinţei cu menţionarea a o serie de sporuri de care intimatul-reclamant a beneficiat în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Societăţii recurente ar fi inutilă, întrucât, pe de o parte acestea au fost evidenţiate în carnetul de muncă, iar pe de altă parte, sunt transmise electronic Casei Judeţene de Pensii şi stocate în serverele acestei instituţii, acesta este lipsit de relevanţă în cauză.
În eliberarea unei adeverinţe salariale cu evidenţierea drepturilor salariale, a sporurilor şi a altor drepturi de care salariatul a beneficiat pe parcursul derulării raporturilor sale de muncă, trebuie avut în vedere dreptul şi interesul acestuia de a o solicita.
În măsura în care dreptul şi interesul sunt dovedite, astfel cum rezultă din actele şi lucrările cauzei, cel îndreptăţit la eliberarea unui înscris în forma pe care a solicitat-o, nu poate fi îngrădit în acest drept de debitorul obligaţiei, în speţă, recurenta, care face trimitere la transmiterea în format electronic către Casa Judeţeană de Pensii a evidenţei sporurilor de care a beneficiat intimatul-reclamant în timpul activităţii.
Motivul invocat de recurentă anterior arătat, respectiv, transmiterea electronică a evidenţelor cerute de intimat, nu constituie numai o îngrădire a dreptului acestuia la petiţionare şi informare, consacrat prin art. 31, 51 din Constituţie, ci şi o privare a dreptului de a acţiona legitim şi în cunoştinţă de cauză, în ipoteza în care datele comunicate celui îndreptăţit ar putea fi supuse unor contestaţii legale în sensul art.6 al.1 coroborat cu art.13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care consacră dreptul la un recurs efectiv la instanţele naţionale precum şi cel la un proces echitabil.
Având în vedere cele anterior arătate, apreciind în raport de motivele invocate, că în speţă, nu se impune nici casarea şi nici modificarea deciziei atacate, instanţa în temeiul art. 3121 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul.
