Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Turnu Măgurele, reclamanta S.V., în numele şi ca reprezentantă legală a minorului C.I.L., a chemat în judecată civilă pe pârâtul C.I., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa să-i fie ei încredinţat, spre creştere şi educare, minorul C.I.L. şi ca pârâtul să fie obligat să contribuie la întreţinerea acestuia.
Din susţinerile reclamantei, coroborate şi cu concluziile anchetelor sociale efectuate la locuinţele părţilor, instanţa a reţinut că domiciliul pârâtului este în comuna I.I., judeţul O.
Faţă de această situaţie, din oficiu, instanţa a invocat excepţia necompetenţei sale teritoriale, motivând că, din combinarea dispoziţiilor art.19 cod proc.civilă, interpretat „per a contrario”, în pricinile privitoare la persoane ( aşa cum este cererea de încredinţare minori), competenţa este exclusivă şi aparţine instanţei în circumscripţia căreia se află domiciliul pârâtului, respectiv Judecătoriei B.
Pentru aceste motive, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei B.
