Asupra recursului penal de faţă;
Din actele şi lucrările dosarului constată:
Prin sentinţa penală nr. 626/17.11.2006, Judecătoria Feteşti în baza art.11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală cu aplicarea art. 12 Cod penal a achitat pe inculpaţii D. M. şi M. A. I. pentru săvârşirea infracţiunilor de insultă prev. de art. 205 Cod penal şi calomnie prev. de art. 206 Cod penal, proces pornit la plângerea prealabilă a părţii vătămate Ş. G.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală a achitat pe inculpaţii D. M. şi M. A. I. pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare prev. de art. 193 Cod penal, proces pornit la plângerea prealabilă a părţii vătămate Ş. G.
În baza art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a din Codul de procedură penală a obligat pe partea vătămată la plata sumei de 10 lei RON cheltuieli judiciare către stat.
În argumentarea soluţiei pronunţate prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul instanţei sub nr. 1984/24.07.2006 (nr. unic 95/229/2006) partea vătămată Ş. G. i-a chemat în judecată pe inculpaţii D. M. şi M. A. I. pentru săvârşirea infracţiunilor de insultă prev. de art. 205 Cod penal, calomnie prev. de art. 206 Cod penal şi ameninţare prev. de art. 193 Cod penal.
În motivarea plângerii partea vătămată a arătat că în ziua de 15.07.2006 inculpaţii i-au adresat injurii, cuvinte triviale, au calomniat-o şi au ameninţat-o cu acte de violenţă.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Deşi legal citată, partea vătămată nu s-a prezentat la judecată nici la termenul din 20.10.2006 şi nici la cel din 17.11.2006 şi nu a încuviinţat instanţa la imposibilitatea prezentării.
Întrucât partea vătămată nu a reuşit să dovedească că inculpaţii au ameninţat-o cu săvârşirea vreunei fapte cauzatoare de prejudicii pentru ea sau familia ei, instanţa în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală, a achitat pe D. M. şi M. A. I. pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare prevăzută de art. 193 Cod penal.
Infracţiunile de insultă prev. de art. 205 Cod penal şi calomnie prevăzută de art. 206 Cod penal au fost abrogate prin art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006.
Având în vedere că faptele de insultă şi calomnie nu mai sunt prevăzute de legea penală ca fiind infracţiuni, în baza art.11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală cu aplicarea art. 12 Cod penal a achitat pe inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de insultă prev. de art. 205 Cod penal şi calomnie prev. de art. 206 Cod penal împotriva părţii vătămate Ş. G.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal, nemotivat partea vătămată Ş. G .
Tribunalul, analizând sentinţa recurată, actele şi lucrările dosarului sub toate aspectele de fapt şi de drept conform dispoziţiilor art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală, constată că recursul nu este fondat, urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
În mod corect s-a reţinut în cauză că partea vătămată nu s-a prezentat la judecată la termenele din 20.10.2006 şi 17.11.2006, deşi a fost legal citată şi nu a dovedit că inculpaţii ar fi ameninţat-o cu săvârşirea vreunei fapte cauzatoare de prejudicii pentru ea sau familia sa, nefiind produse probe prin orice element de fapt care să servească la constatarea existenţei infracţiunii.
Cât priveşte soluţia adoptată pentru faptele de insultă şi calomnie se apreciază următoarele aspecte.
Prin decizia nr. 62 din 18.01.2007 a Curţii Constituţionale, pronunţată în cadrul controlului concret a posteriori de constituţionalitate (asupra unei legi intrate în vigoare, deci promulgate şi publicate în Monitorul Oficial) s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, partea referitoare la abrogarea art. 205, art. 206 şi art.207 din Codul penal, sunt neconstituţionale.
Decizia Curţii Constituţionale determinând, prin efectele sale, suspendarea efectelor normei juridice declarate ca fiind neconstituţionale, face ca de la data publicării sale în Monitorul Oficial să reintre în vigoare dispoziţiile art. 205 şi art. 206 din Codul penal, ceea ce echivalează cu incriminarea din nou a faptelor de insultă şi de calomnie.
Conform sentinţei recurate, pretinsele fapte de insultă şi calomnie au fost săvârşite la data de 15.07.2006, iar decizia Curţii Constituţionale a fost pronunţată la 18.01.2007 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 104 din 12.02.2007, conform articolului 147 alin. final din Constituţie, de la data publicării, deciziile fiind general obligatorii şi având putere numai pentru viitor.
Prima instanţă a hotărât pentru cele două fapte achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală combinat cu art. 10 lit. b Cod procedură penală şi cu aplicarea art. 12 Cod penal.
Retroactivitatea legii penale care nu mai prevede fapta ca infracţiune (dezincriminatoare) este un caz particular de aplicare a principiului legii penale mai favorabile deoarece, prin excelenţă, legea penală ce scoate anumite fapte din sfera ilicitului penal este o lege penală mai favorabilă.
O altă opinie nu poate fi susţinută mai ales în raport de art. 15 alin. 2 din Constituţie, potrivit căruia legea nu poate retroactiva, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile .
Legea dezincriminatoare retroactivă este (sau trebuie să fie) o lege penală mai favorabilă, deci legea penală care dezincriminează este o specie de lege penală mai favorabilă.
Din moment ce, chiar temporar, un act normativ a produs efecte penale mai blânde, aceste efecte trebuie menţinute. Oricât de scurt timp ar fi fost în vigoare o lege penală mai favorabilă, aceasta trebuie să producă efecte.
Soluţia este justificată în speţă, Legea nr. 278/2006 (de abrogare) care, după ce o scurtă perioadă a produs efecte mai favorabile, a fost declarată neconstituţională, reintrând în vigoare, dar numai pentru viitor, legea anterioară mai gravă.
Consideraţiunile ce preced impun, astfel, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respingerea ca nefondat a recursului declarat de partea vătămată Ş. G. cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
Văzând şi dispoziţiile art. 417 lit. c Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea vătămată Ş. G. împotriva sentinţei penale nr. 626/17.11.2006 a Judecătoriei Feteşti.
Obligă recurenta la 30 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 februarie 2007.
