Dosar nr. XXXX/40/2013 contestaţie act administrativ-fiscal
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BOTOŞANI
SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Şedinţa publică din xx.xx.xxxx
Instanţa constituită din:
Preşedinte –
Grefier –
SENTINŢA NR. XXX
Pe rol soluţionarea acţiunii formulată de reclamantul I. C. în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Botoşani prin director.
La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, lipsesc părţile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Instanţa constată că prezentul litigiu a fost înregistrat după data de xx.xx.xxxx şi se va judeca potrivit Noului Cod de procedură civilă.
Instanţa îşi verifică competenţa, în temeiul art. 131 Noul Cod de procedură civilă, constatând că este învestită cu judecarea unui litigiu întemeiat pe dispoziţiile Legii 293/2004, dat în competenţa instanţei de contencios administrativ.
Instanţa, în temeiul art. 258 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind-o ca fiind legală, pertinentă şi utilă soluţionării cauzei.
Instanţa, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat şi nu se invocă excepţii, constată terminată cercetarea judecătorească, şi lasă dosarul în pronunţare pe fond.
T R I B U N A L U L :
Deliberând asupra acţiunii de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de xx.xx.xxxx reclamantul I. C. în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Botoşani a solicitat desfiinţarea deciziei de imputare nr. F/XXXXX/xx.xx.xxxx.
În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 76 din Lg 293/2004, art. 85 din Legea 188/1999, art. 255 din Codul muncii, procedura A00203021 din Manualul de Proceduri a Administraţia Naţională a Penitenciarelor, dispoziţiile corespunzătoare ale Legii 554/2004.
În fapt, s-a arătat că Prin Decizia nr. F/XXXXX din data de xx.xx.xxxx a directorului Penitenciarului Botoşani i s-a reţinut în sarcină obligaţia de a plăti suma de 8750 lei reprezentând o pătrime din cuantumul amenzii aplicate de A.R.M.A.P. prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria AR nr. XXXXX din xx.xx.xxxx, care a rămas definitiv urmare contestării acestuia şi a respingerii irevocabile a plângerii corespunzătoare formulate în cadrul dosarului nr. XXXXX/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Sentinţa pronunţată în dosarul menţionat a devenit irevocabilă în recurs, la data de xx.xx.xxxx, iar conducerea instituţiei a luat la cunoştinţă de aceasta în data de xx.xx.xxxx.
Prin somaţia nr. X/XX/X/XXXX/XXXXX înregistrată cu nr. F/XXXXX din xx.xx.xxxx, A.N.A.F. a comunicat Penitenciarului Botoşani obligaţia de a achita suma de 35.000 lei, stabilită potrivit procesului – verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria AR nr. XXXXX din xx.xx.xxxx al A.N.R.M.A.P.
Decizia de imputare contestată a fost emisă urmare activităţii de cercetare administrativă efectuată de comisia desemnată prin decizia directorului Penitenciarului Botoşani nr. X din xx.xx.xxxx, finalizată prin procesul-verbal nr. F/XXXXX din xx.xx.xxxx.
Reclamantul a arătat că Dispoziţia contestată a fost emisă cu nerespectarea art. 76 alin. 2 din Legea 293/2004, respectiv ale art. 85 alin. 1 din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare care prevăd că termenul de emitere al deciziei de imputaţie este de 30 de zile de la data constatării pagubei. Dispoziţiile legale invocate stabilesc ca punct de plecare pentru calcului termenului imperativ de emitere a deciziei, data constatării pagubei, deci data când conducătorul instituţiei a luat la cunoştinţă, în baza oricărui document, de faptul că patrimoniul unităţii înregistrează un prejudiciu. De asemenea, se mai poate constata că acest termen nu este condiţionat de stabilirea şi existenţa niciunui alt element specific răspunderii civile, adică fapta unui salariat, vinovăţia acestuia şi eventuala existenţă a legăturii de cauzalitate între faptă şi pagubă/prejudiciu.
In acest context, reclamantul a arătat că data constatării pagubei o poate constitui momentul în care directorul Penitenciarului Botoşani a luat la cunoştinţă de aceasta, după cum urmează:
– data informării cu privire la soluţia irevocabilă pe care instanţa de recurs a pronunţat-o cu privire la plângerea împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria AR nr. XXXXX din xx.xx.xxxx, adică xx.xx.xxxx;
– data înregistrării somaţiei nr. X/XX/X/XXXX/XXXXX care are ca obiect plata sumei de 35.000 lei stabilită potrivit procesului-verbal seria AR nr. XXXXX din xx.xx.xxxx, adică xx.xx.xxxx.
Apreciază că data de xx.xx.xxxx, când directorul unităţii a luat la cunoştinţă de faptul că Tribunalul Bucureşti a stabilit irevocabil valabilitatea procesului – verbal de constatare şi aplicare a amenzii în cuantum de 35.000 lei, poate şi trebuie avută în vedere pentru stabilirea limitei de la care începe să curgă termenul de 30 de zile, întrucât conducătorul instituţiei a cunoscut şi a avut clar reprezentarea faptului că suma de 35.000 lei trebuie achitată de instituţie în acest context, fiind clar un prejudiciu.
Cu privire la natura termenului de 30 de zile pentru emiterea deciziei de imputare şi efectele nerespectării sale, apreciez că acesta este unul de decădere, sau cel puţin unul de prescripţie, nerespectarea sa determinând anularea deciziei de imputaţie exclusiv pentru acest motiv, fără a mai fi necesare analizarea celorlalte aspecte de fond. În acelaşi sens sunt şi statuările literaturii de specialitate şi a practicii judiciare în materie, spre exemplu decizia nr. 3742 din 14.10.2011 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 5212/84/2010.
Faţă de toate aceste aspecte, ţinând cont de faptul că termenul de 30 de zile a început să curgă cel mai târziu la data de xx.xx.xxxx, raportat la data emiterii deciziei de imputaţie – xx.xx.xxxx, este evidentă nerespectarea acestuia, motiv pentru care solicită să se constate tardivitatea emiterii deciziei de imputare nr. F/XXXXX din xx.xx.xxxx, situaţie care impune anularea sa pentru acest considerent.
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul Penitenciarul Botoşani, a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată şi menţinerea actului contestat ca legal şi temeinic, arătând următoarele:
Prin Decizia nr. F/XXXXX din data de xx.xx.xxxx a directorului Penitenciarului Botoşani, reclamantului i s-a reţinut în sarcină obligaţia de a plăti suma de 8750 lei, reprezentând cotă parte din cuantumul prejudiciului de 35.000 lei, constituit de amenda contravenţională aplicată de A.R.M.A.P. prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria AR nr. XXXXX din xx.xx.xxxx, menţinut de instanţele de judecată competente urmare promovării căilor legale de atac.
Decizia de imputaţie contestată a fost emisă ca rezultat al cercetărilor administrative derulate la nivelul unităţii, care au fost efectuate de către Comisia desemnată în acest sens prin decizia nr. X din xx.xx.xxxx a directorului Penitenciarului.
Comisia de cercetare administrativă, numită după transmiterea de către
A.NA.F. a somaţiei nr. X/XX/X/XXXX/XXXXX, înregistrată cu nr. F/XXXXX din xx.xx.xxxx, şi-a desfăşurat activitatea potrivit Procedurii A00203021 privind stabilirea răspunderii materiale – Manualul de Proceduri al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi a celorlalte dispoziţii legale conexe în materia atragerii răspunderii materiale.
Pe parcursul efectuării activităţilor specifice, Comisia a procedat la studierea mai multor documente şi a stabilit că persoanele vinovate de aplicarea amenzii în cuantum de 35000 lei sunt, în egală măsură, semnatarii Notei justificative nr. F. XXXXX/xx.xx.xxxx şi ai contractului de lucrări nr. F. XXXXX/xx.xx.xxxx prin nerespectarea OUG 34/2006 , în calitatea pe care o îndeplineau, astfel: comisar şef M. H.- directorul Penitenciarului Botoşani, comisar şef C. I. – şef serviciu logistic, subcomisar I. D. – consilier juridic şi comisar P. I. – ofiţer responsabil cu dosarele de achiziţii.
În acest context, a fost emisă în sarcina reclamantului Decizia nr. F/XXXXX/XXXX, care a fost ulterior revocată şi înlocuită prin Decizia nr. F/XXXXX din data de xx.xx.xxxx a directorului Penitenciarului Botoşani, potrivit căreia reclamantul a fost obligat de a plăti suma de 8750 lei, reprezentând cotă parte din cuantumul prejudiciului de 35.000 lei, determinat potrivit celor mai sus precizate.
Referitor la avizarea pentru legalitate a procesului-verbal nr. F/XXXXX din xx.xx.xxxx şi a deciziei de imputaţie contestate, consilierul juridic al unităţii nu a formulat un punct de vedere datorită incidenţei prevederilor art. 50 alin. 1 din Legea nr. 293/2004 – conflict de interese, aşa cum rezultă din Nota raport nr. F/XXXXX/xx.xx.xxxx.
În final, solicită să se constatate că decizia de imputaţie nr. F/XXXXX din data de xx.xx.xxxx a directorului Penitenciarului Botoşani, care face obiectul prezentului dosar, a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale în materie şi să se respinsă cererea reclamantului ca nefondată.
În drept, şi-a întemeiat pe prevederile art. 76 alin. 1 lit. a din Legea nr. 293/2004, cele ale Procedurii A00203021 privind stabilirea răspunderii materiale -Manualul de Proceduri al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor , precum şi pe celelalte dispoziţii legale conexe.
Instanţa a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar pentru ambele părţi.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că este învestită anularea deciziei de imputare nr. F/XXXXX/xx.xx.xxxx. Având în vedere calitatea reclamantului, sunt aplicabile dispoziţiile legii speciale reprezentată de Legea 293/2004, care prin articolul 76 reglementează răspunderea patrimonială a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, după cum urmează:
„(1) Răspunderea patrimonială a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare se angajează în următoarele situaţii:
a) pentru pagubele produse cu vinovăţie în patrimoniul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, al unităţilor din subordinea acesteia;
b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
c) pentru nerestituirea în termenul legal a contravalorii unor bunuri primite ce nu i se datorau şi care nu mai pot fi restituite în natură, precum şi a unor servicii ce i-au fost prestate în mod necuvenit.
(2) Repararea pagubelor aduse Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor de penitenciare în situaţiile prevăzute la alin. (1) se dispune prin emiterea de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ori de către directorii unităţilor de penitenciare a unei dispoziţii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin semnarea unui angajament de plată, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti. Împotriva dispoziţiei de imputare personalul în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, în condiţiile legii. Dreptul de a emite dispoziţia de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.”
Ca urmare, în speţă, decizia de imputare trebuia emisă în termenul de 30 de zile de la constatarea pagubei, instanţa apreciind că data constatării acesteia este data la care Penitenciarului i-au fost comunicate somaţia şi titlul executoriu, precum şi Decizia irevocabilă de respingere a plângerii contravenţionale pronunţată de Tribunalul Bucureşti, respectiv data de xx.xx.xxxx, astfel cum rezultă din înscrisurile de la dosar şi cum au recunoscut ambele părţi.
Ori, Decizia nr. F/XXXXX din xx.xx.xxxx a fost emisă de directorul Penitenciarului Botoşani după împlinirea termenului legal de 30 de zile, nefiind respectate dispoziţiile art. 76 alin. 2 din Legea 293/2004.
Instanţa constată că emiterea unei decizii de imputare la o dată anterioară celei contestate prin prezenta acţiune nu are relevanţă în stabilirea termenului prevăzut de art. 76 alin. 2 din Legea 293/2004, întrucât această decizie emisă sub nr. F/XXXXX/xx.xx.xxxx a fost revocată de către organul emitent şi, ca urmare, aceasta nu poate produce nici un efect sub aspectul atragerii răspunderii patrimoniale a reclamantului.
Aşa cum este definită în literatura juridică de specialitate, revocarea este o operaţiune juridică prin intermediul căreia organul emitent desfiinţează un act, ceea ce echivalează cu scoaterea din vigoare a acestuia. Mai mult decât atât, emitentul a revocat întreaga decizie, deşi avea posibilitatea revocării parţiale a dispoziţiei neconforme, iar instanţa nu poate fi investită cu analizarea unui act revocat.
Prin urmare, instanţa constată că răspunderea patrimonială a reclamantei a fost stabilită prin Decizia de imputare nr. F/XXXXX din xx.xx.xxxx, că prin articolul 4 al acesteia a fost revocată în întregime Decizia de imputare nr. F/XXXXX/xx.xx.xxxx, astfel încât aceasta din urmă nu poate produce nici un efect juridic şi toate condiţiile de emitere a deciziei de impunere prevăzute de art. 76 din Legea 293/2004 trebuie îndeplinite de către ultima decizia de impunere ce a fost contestată prin prezenta acţiune – singura producătoare de efecte juridice în sarcina funcţionarului public.
Întrucât termenul prevăzut expres prin articolul 76 alin. 2 din Legea 293/2004 nu a fost respectat în cauză, instanţa constată că sancţiunea atrasă este cea a anulării deciziei de impunere, motiv pentru care apreciază că nu mai este necesară analizarea condiţiilor de fond privind atragerea răspunderii patrimoniale a reclamantei.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 18 din Legea 554/2004 şi a art. 76 alin. 2 din Legea 293/2004, instanţa va admite acţiunea şi va anula Decizia de imputare nr. XXXXX/xx.xx.xxxxemisă de Penitenciarul Botoşani ca tardiv emisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E :
Admite cererea formulată de reclamantul I. C. cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Botoşani, str. X, nr. Y, sc. Z, et. T, ap. U, judeţul Botoşani în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Botoşani cu sediul în mun. Botoşani, str. I. C. Brătianu, nr. 118, jud. Botoşani.
Anulează Decizia de imputare nr. F/XXXXX/xx.xx.xxxx emisă de Penitenciarul Botoşani ca tardiv emisă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică din xx.xx.xxxx.
PREŞEDINTE, GREFIER,
