CONTESTAŢIE ÎN ANULARE. CAZUL PREVĂZUT DE
ART.318 COD PROCEDURĂ CIVILĂ. OMISIUNEA
INSTANŢEI DE RECURS DE A SE PRONUNŢA
ASUPRA TUTUROR MOTIVELOR INVOCATE.
În sensul prevederilor art.318 Cod procedură civilă,
„omisiunea” există numai atunci când realmente instanţa de
recurs nu a discutat motivul de modificare sau de casare în
hotărârea sa, nu şi atunci când, procedând la sistematizarea
criticilor, întrucât între acestea există o legătură logică, le-a
examinat împreună, fără a răspunde punctual criticilor formulate.
De altfel, textul se referă expres la „motivele de
modificare sau de casare”, nu şi la argumentele ridicate de parte în
dezvoltarea unui motiv care, oricât de ample ar fi, sunt
întotdeauna subsumate acestora.
(Decizia civilă nr.711/R din 05 aprilie 2004
a Curţii de Apel Piteşti).
Prima instanţă a respins atât acţiunea reclamantei, având ca obiect
rezilierea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, cât şi
cererea reconvenţională în pretenţii formulată de pârâţi, compensând parţial
cheltuielile de judecată.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe, ce viza
nelegalitatea şi netemeinicia, a fost respins de tribunal, soluţie menţinută şi de
instanţa de recurs, care a reţinut în esenţă că deşi calea de atac a fost
întemeiată în drept pe dispoziţiile art.304 pct.7, 8, 9 şi 10 Cod procedură
civilă, din modul de redactare se vizează aprecierea greşită a probelor, cu
referire la martorii audiaţi în cauză şi nepronunţarea instanţelor asupra tuturor
actelor dosarului, altfel spus, motivele prevăzute de art.304 pct.10 şi 11 din
acelaşi cod.
acelaşi cod.
În considerentele deciziei, Curtea a reţinut că potrivit
modificărilor aduse Codului de procedură civilă, motivele încadrate în pct.11
al art.304 din acest cod nu mai pot constitui obiect al analizei în recurs.
S-a constatat că ambele instanţe au analizat şi s-au pronunţat
asupra tuturor probelor administrate, din care a rezultat neîndoielnic că cei
doi pârâţi şi-au îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul de vânzare-
cumpărare cu clauză de întreţinere, astfel încât critica încadrată în prevederile
art.304 pct.10 Cod procedură civilă, este neîntemeiată.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare,
întemeiată pe prevederile art.318 Cod procedură civilă, contestatoarea S.V.,
cu motivarea că în mod nelegal instanţa de recurs a răspuns doar unei singure
critici, respectiv cea prevăzută de art.304 pct.10 Cod procedură civilă,
omiţând să analizeze pe cele încadrate în prevederile art.304 pct.7, 8 şi 9 din
Curtea a respins contestaţia în anulare, reţinând că a fost vizată a
II-a teză a textului de lege mai sus citat, respectiv omisiunea instanţei de
recurs de a se pronunţa asupra tuturor motivelor invocate.
În considerentele acestei decizii, s-a mai reţinut că în sensul
prevederilor art.318 Cod procedură civilă, „omisiunea” există numai atunci
când realmente instanţa de recurs nu a discutat motivul de modificare sau de
casare în hotărârea sa, nu şi atunci când, procedând la sistematizarea criticilor,
întrucât între acestea există o legătură logică, le-a examinat împreună, fără a
răspunde punctual criticilor formulate.
De altfel, textul se referă expres la „motivele de modificare sau de
casare”, nu şi la argumentele ridicate de parte în dezvoltarea unui motiv care,
oricât de ample ar fi, sunt întotdeauna subsumate acestora.
Verificând decizia atacată, s-a constatat că instanţa de recurs a
analizat toate criticile aşa cum au fost structurate, întrucât, deşi au fost
invocate prevederile art.304 pct.7, 8, 9 şi 10 Cod procedură civilă, din modul
de redactare şi dezvoltare al motivelor, erau vizate doar aprecierea greşită a
probelor (cu referire la proba testimonială) şi nepronunţarea instanţelor
asupra tuturor actelor dosarului.
Prin urmare, criticile reclamantei au fost încadrate în prevederile
art.304 pct.10 şi 11 Cod procedură civilă şi acestea se regăsesc în
considerentele deciziei contestate.
Examinând contestaţia în anulare, se constată că a fost doar
enunţată omisiunea instanţei de a analiza toate criticile, fără însă să fie
dezvoltată această susţinere, contestatoarea mulţumindu-se a prezenta doar
încadrarea în drept a motivelor ce se pretinde că nu au fost analizate.
Cum în cauză nu sunt incidente prevederile art.318 Cod procedură civilă,
contestaţia în anulare a fost respinsă.
