Contestaţie în anulare. cazul prevăzut de art.318 cod procedură civilă. omisiunea instanţei de recurs de a se pronunţa asupra tuturor motivelor invocate.


CONTESTAŢIE ÎN ANULARE. CAZUL PREVĂZUT DE

ART.318 COD PROCEDURĂ CIVILĂ. OMISIUNEA

INSTANŢEI DE RECURS DE A SE PRONUNŢA

ASUPRA TUTUROR MOTIVELOR INVOCATE.

În sensul prevederilor art.318 Cod procedură civilă,

„omisiunea” există numai atunci când realmente instanţa de

recurs nu a discutat motivul de modificare sau de casare în

hotărârea sa, nu şi atunci când, procedând la sistematizarea

criticilor, întrucât între acestea există o legătură logică, le-a

examinat împreună, fără a răspunde punctual criticilor formulate.

De altfel, textul se referă expres la „motivele de

modificare sau de casare”, nu şi la argumentele ridicate de parte în

dezvoltarea unui motiv care, oricât de ample ar fi, sunt

întotdeauna subsumate acestora.

(Decizia civilă nr.711/R din 05 aprilie 2004

a Curţii de Apel Piteşti).

Prima instanţă a respins atât acţiunea reclamantei, având ca obiect

rezilierea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, cât şi

cererea reconvenţională în pretenţii formulată de pârâţi, compensând parţial

cheltuielile de judecată.

Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe, ce viza

nelegalitatea şi netemeinicia, a fost respins de tribunal, soluţie menţinută şi de

instanţa de recurs, care a reţinut în esenţă că deşi calea de atac a fost

întemeiată în drept pe dispoziţiile art.304 pct.7, 8, 9 şi 10 Cod procedură

civilă, din modul de redactare se vizează aprecierea greşită a probelor, cu

referire la martorii audiaţi în cauză şi nepronunţarea instanţelor asupra tuturor

actelor dosarului, altfel spus, motivele prevăzute de art.304 pct.10 şi 11 din

acelaşi cod.

acelaşi cod.

În considerentele deciziei, Curtea a reţinut că potrivit

modificărilor aduse  Codului de procedură civilă, motivele încadrate în pct.11

al art.304 din acest cod nu mai pot constitui obiect al analizei în recurs.

S-a constatat că ambele instanţe au analizat şi s-au pronunţat

asupra tuturor probelor administrate, din care a rezultat neîndoielnic că cei

doi pârâţi şi-au îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul de vânzare-

cumpărare cu clauză de întreţinere, astfel încât critica încadrată în prevederile

art.304 pct.10 Cod procedură civilă, este neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare,

întemeiată pe prevederile art.318 Cod procedură civilă, contestatoarea S.V.,

cu motivarea că în mod nelegal instanţa de recurs a răspuns doar unei singure

critici, respectiv cea prevăzută de art.304 pct.10 Cod procedură civilă,

omiţând să analizeze pe cele încadrate în prevederile art.304 pct.7, 8 şi 9 din

Curtea a respins contestaţia în anulare, reţinând că a fost  vizată a

II-a teză a textului de lege mai sus citat, respectiv omisiunea instanţei de

recurs de a se pronunţa asupra tuturor motivelor invocate.

În considerentele acestei decizii, s-a mai reţinut că în sensul

prevederilor art.318 Cod procedură civilă, „omisiunea” există numai atunci

când realmente instanţa de recurs nu a discutat motivul de modificare sau de

casare în hotărârea sa, nu şi atunci când, procedând la sistematizarea criticilor,

întrucât între acestea există o legătură logică, le-a examinat împreună, fără a

răspunde punctual criticilor formulate.

De altfel, textul se referă expres la „motivele de modificare sau de

casare”, nu şi la argumentele ridicate de parte în dezvoltarea unui motiv care,

oricât de ample ar fi, sunt întotdeauna subsumate acestora.

Verificând decizia atacată, s-a constatat că instanţa de recurs a

analizat toate criticile aşa cum au fost structurate, întrucât, deşi au fost

invocate prevederile art.304 pct.7, 8, 9 şi 10 Cod procedură civilă, din modul

de redactare şi dezvoltare al motivelor, erau vizate doar aprecierea greşită a

probelor (cu referire la proba testimonială) şi nepronunţarea instanţelor

asupra tuturor actelor dosarului.

Prin urmare, criticile reclamantei au fost încadrate în prevederile

art.304 pct.10 şi 11 Cod procedură civilă şi acestea se regăsesc în

considerentele deciziei contestate.

Examinând contestaţia în anulare, se constată că a fost doar

enunţată omisiunea instanţei de a analiza toate criticile, fără însă să fie

dezvoltată această susţinere, contestatoarea mulţumindu-se a prezenta doar

încadrarea în drept a motivelor ce se pretinde că nu au fost analizate.

Cum în cauză nu sunt incidente prevederile art.318 Cod procedură civilă,

contestaţia în anulare a fost respinsă.