Contestaţie în anulare. Inadmisibilitatea recursului formulat împotriva deciziei irevocabile pronunţată în contestaţie în anulare în raport cu disp. art.317, 318, 320 alin.3 şi art.377 Cod procedură civilă


Contestaţie  în anulare. Inadmisibilitatea recursului formulat împotriva deciziei irevocabile pronunţată în contestaţie în anulare în raport cu disp. art.317, 318, 320 alin.3 şi art.377 Cod procedură civilă. Cenzurarea cuantumului cheltuielilor de judecată în considerarea disp. art. 274 alin.3 Cod procedură civilă, complexitatea cauzei.

Potrivit dispoziţiilor art. 320 alin.3 Cod procedură civilă hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată deoarece aceasta are caracter accesoriu din punct de vedere procedural în raport cu judecarea propriu-zisă în fond sau recurs.

Cuantumul exagerat al cheltuielilor de judecată poate fi micşorat de instanţa de judecată şi acordat în raport cu activitatea desfăşurată de apărătorul părţii  căreia i se cuvin cheltuielile de judecată.

Secţia pentru cauze cu minori şi de familie – Decizia civilă nr.99/R/17 august 2006

Prin decizia civilă nr. 624 din 14.06.2006 Tribunalul Sibiu – secţia civilă  a respins contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.D.T. împotriva deciziei civile nr. 708 din 2005 a Tribunalului Sibiu.

Obiectul contestaţiei, critica hotărârii judecătoreşti au fost întemeiate pe faptul că, în mod greşit prin decizia civilă nr.708 din 30.11.2005 Tribunalul Sibiu nu a reţinut cota sa de contribuţie de 50% la dobândirea apartamentului şi autoturismului, bunuri comune devălmaşe.

S-a arătat în motivarea contestaţiei în anulare că, cele două bunuri au fost achiziţionate de soţi cu contribuţie egală, împrejurare corect reţinută de către instanţa de fond prin sentinţa civilă nr.2916/7.04.2005 a Judecătoriei Sibiu.

Tribunalul Sibiu, însă, ca instanţă de recurs, în mod greşit a apreciat că soţia a avut o contribuţie mai mare la dobândirea bunurilor devălmaşe.

Prin decizia civilă nr.624 din 14.06.2006 Tribunalul Sibiu soluţionând contestaţia în anulare a apreciat că aceasta este neîntemeiată.

În considerente s-a reţinut că, nu au fost invocate de către contestator nici unul din motivele strict şi limitativ prev. de art.317, 318 Cod procedură civilă, ci au fost invocate pretinse erori de judecată. În plus, aceleaşi motive au fost invocate şi într-o altă contestaţie în anulare respinsă prin decizia civilă  nr. 542/2006 pronunţată de Tribunalul Sibiu.

În acest context s-a apreciat că, în raport cu dispoziţiile art.321 Cod procedură civilă contestaţia în anulare este inadmisibilă.

Împotriva  deciziei civile nr.624 din 14.06.2006 pronunţată de Tribunalul Sibiu prin care s-a respins contestaţia în anulare,  contestatorul C.D.T. a formulat recurs, solicitând modificarea acestei decizii, admiterea contestaţiei în anulare, cu consecinţa reţinerii în favoarea sa a contribuţiei de 50% la achiziţionarea apartamentului şi a autoturismului. Cu cheltuieli de judecată.. Intimata S.M. nu a formulat întâmpinare în conformitate cu disp. art.320 (2) Cod procedură civilă.

Prin decizia civilă nr.99/17.08.2006 Curtea de Apel Alba-Iulia a  respins ca inadmisibil  recursul declarat de contestator şi l-a obligat pe acesta la 500 RON cheltuieli de judecată pentru intimată.

Curtea de Apel Alba-Iulia, constată inadmisibilitatea recursului declarat de contestatorul C.D.T. împotriva deciziei civile nr.624/2006 a Tribunalului Sibiu, pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare, circumscrise disp. art.320 (3) Cod procedură civilă conform cărora  hotărârea dată în contestaţie este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată, întrucât aceasta are caracter accesoriu din punct de vedere procedural în raport cu judecata propriu-zisă în fond sau recurs.

În cauză contestaţia în anulare a fost introdusă împotriva deciziei civile nr.708 din 30.11.2005 pronunţată de Tribunalul Sibiu prin care s-a judecat recursul formulat pe fondul litigiului, decizia fiind irevocabilă potrivit art.377 Cod procedură civilă. Aşadar decizia civilă nr.624/14.06.2006 pronunţată în contestaţia în anulare de Tribunalul Sibiu este, de asemenea irevocabilă, având în vedere prevederile art.320 alin.3 Cod procedură civilă.

În aceste condiţii decizia nr. 624/14.06.2006 a Tribunalului Sibiu nu mai este susceptibilă a fi atacată iar recursul va fi respins de Curtea de Apel Alba-Iulia ca inadmisibil, fără a mai fi analizate motivele invocate.

Curtea de Apel Alba-Iulia a cenzurat din oficiu cheltuielile de judecată la care a fost obligat recurentul – contestator, întrucât suma de 2000 RON, solicitată de intimată reprezintă un cuantum exagerat în conformitate cu disp. art. 274 (3) Cod procedură civilă.

Astfel, obligarea la plata unui onorariu avocaţial de 2000 RON pentru o cauză având ca obiect un recurs inadmisibil,  care a fost soluţionat la primul termen de judecată este excesivă şi se impune reducerea acestui cuantum, conform disp. art.274 alin.3 Cod procedură civilă.

Fără a interveni în relaţia dintre client şi avocat, Curtea de Apel este în măsură să reducă cuantumul onorariului, atunci când este evident exagerat.

Pentru rigoarea ideii pe care o promovează vom reproduce cuprinsul art.274 Cod procedură civilă: „Partea care cade în pretenţii va fi obligată la cerere să plătească cheltuielile de judecată „…; textul fiind o aplicarea particulară a disp. art.275 – 276 Cod procedură civilă potrivit cărora acordarea cheltuielilor de judecată se bazează pe culpa părţii care a pierdut litigiul.

Este real că, instanţa de judecată nu poate micşora plata experţilor, dar onorariile avocaţilor se determină în considerarea dispoziţiilor art.274 alin.3 Cod procedură civilă, în funcţie de complexitatea cauzei, de valoarea obiectului litigiului, astfel că  s-a analizat care este domeniul de aplicare al textului de lege menţionat în raport cu prezenta cauză.

Potrivit disp. art.94 alin.2, 3 din Statutul profesiei de avocat onorariul se stabileşte prin negociere directă între avocat şi client, dar acest text nu înlătură dispoziţiile art.274 alin.3 Cod procedură civilă în care se reglementează un aspect al raportului juridic de drept procesual civil dintre părţile contractante, respectiv modalitatea de calculare a sumei datorate cu titlu de cheltuieli de judecată, de cel care a  căzut în pretenţii părţii care le solicită.

Prin urmare Curtea de Apel examinând cheltuielile de judecată pretinse de intimată cu titlu de onorariu avocat în faţa instanţei de recurs, în cuantum de 2000 RON a constată că sunt nepotrivit de mari.

Avocatul ales al intimatei a fost prezent în faţa Curţii de Apel Alba-Iulia şi a  pus concluzii orale, asupra recursului contestatorului  la un termen de judecată când a solicitat „respingerea ca inadmisibil a recursului formulat de contestator”…

În acest context se impune micşorarea corespunzătoare a cuantumului cheltuielilor de judecată la care urmează a fi obligată partea care le datorează, respectiv recurentul – contestator.

Curtea de Apel, micşorează în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată la 500 RON onorariu avocat pentru activitatea desfăşurată în faţa Curţii de Apel Alba-Iulia, ca instanţă de recurs în baza disp. art.274 alin.3 Cod procedură civilă. Curtea apreciază că în raport cu activitatea desfăşurată pe parcursul singurului termen de judecată desfăşurat în faţa instanţei de recurs, în raport cu complexitatea cauzei doar această sumă este justificată. Va fi deci, obligat recurentul contestatorul să achite intimatei  500 RON cu titlu de onorariu avocat în recurs.

În argumentarea hotărârii, sub aspectul cheltuielilor de judecată, Curtea a avut în vedere şi  deciziile Curţii Constituţionale care, într-o practică constantă a concluzionat că ”… judecătorul poate cenzura cheltuielile de judecată, în temeiul disp. art. 274 alin.3 Cod procedură civilă”… (decizia nr. 401/2005; decizia nr. 492/2006).

Faţă de toate aceste aspecte de fapt şi drept mai sus redate, Curtea de Apel Alba-Iulia în baza disp. art.312 (1) Cod procedură civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de  contestator.