Recurs contencios administrativ. litigiu privind funcţionarii publici. solicitare de acordare a sporului lunar pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate.

SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL.

RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. LITIGIU PRIVIND FUNCŢIONARII PUBLICI. SOLICITARE DE ACORDARE A SPORULUI LUNAR PENTRU PĂSTRAREA CONFIDENŢIALITĂŢII ÎN LEGĂTURĂ CU INFORMAŢIILE CLASIFICATE.

art.30 alin.5 lit.a din Anexa IV/1A la Legea cadru nr.330/2009;

art.39 lit.W din Legea cadru nr.284/2010;

art.8.2 lit.D din Anexa 10 la Ordinul MAI nr.I/255/2010;

art.17 din Ordinul MAI nr.I/214/2011.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, instanţa a reţinut că Ordinul MAI nr.S/255/2010 a fost elaborat avându-se în vedere prevederile Legii cadru nr.330/2009 şi ale OUG 1/2010.

Începând cu data de 1.01.2010, salarizarea poliţiştilor din M.A.I. s-a făcut în conformitate cu prevederile legale menţionate mai sus, precum şi ale Ordinului MAI nr.S/255/2010.

În conformitate cu prevederile art.30 alin.5 lit.a şi punctul 1 din Anexa nr.IV/1A la Legea Cadru nr.330/2009, începând cu data de 1.01.2010 cuantumul sporului pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate de care beneficiau poliţiştii la data de 31.12.2009 a fost introdus în salariile funcţiilor de bază ale acestora, fără ca legea să mai reglementeze acordarea sporului pentru păstrarea confidenţialităţii.

Începând cu data de 1.01.2011, Legea Cadru nr.330/2009 a fost abrogată expres de prevederile art.39 lit.w din Legea Cadru nr.284/2010, fără ca legea nouă să mai reglementeze acordarea sporului pentru păstrarea confidenţialităţii.

Prin urmare, prin abrogarea începând cu data de 1.01.2011 a prevederilor Legii Cadru nr.330/2009, dispoziţiile Ordinului MAI nr.S/255/2010 nu mai puteau produce efecte juridice, întrucât ordinul este un act normativ de nivel inferior, care a fost emis în aplicarea dispoziţiilor Legii Cadru nr.330/2009.

Instanţa a reţinut că intimatul N. A. G. deţine autorizaţia de acces la informaţii clasificate nivel „secret”, începând cu data de 29.03.2011, astfel că prevederile art.8.2 din Capitolul D al Anexei nr.10 la Ordinul nr.S/255/2010 nu erau aplicabile întrucât în cursul anului 2010 reclamantul nu a deţinut autorizaţie de acces la informaţii clasificate, stabilirea drepturilor salariale pentru anul 2010 făcându-se fără luarea în considerare a sporului lunar pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate.

Drept urmare, este greşită aprecierea instanţei de fond în sensul că reclamantul ar fi îndreptăţit, în conformitate cu prevederile punctului 8.2 lit.D din Anexa 10 la Ordinul MAI nr.S/255/2010, la introducerea în salariul de bază a sporului de confidenţialitate, începând cu 29.03.2011.

Mai mult, la data de 5.10.2011 a fost emis Ordinul MAI nr.S/214/2011, având în vedere prevederile Legii Cadru nr.284/2010, act normativ care la art.17 stipulează că „la data aplicării prezentului ordin sunt şi rămân abrogate dispoziţiile Ordinului MAI nr.S/255/2010.”

Instanţa de recurs a constatat, de asemenea, că litera D din Anexa 10 la ordinul MAI nr.S/255/2010 se referă la modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul nou încadrat în cursul anului 2010, în timp ce la litera B din anexa A nr.10 la Ordinul MAI nr.S/214/2011 se referă la modul de stabilire a drepturilor salariale în anul 2011 pentru persoanele aflate în funcţii (în plată) în luna octombrie 2010.

Cum intimatul reclamant nu a beneficiat în luna octombrie 2010 de sporul lunar pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, aprecierea instanţei de fond potrivit căreia în speţă ar fi incidente prevederile Anexei nr.10 la Ordinul MAI nr.S/255/2010 ar însemna că la stabilirea modului de calcul a salariului funcţiei de bază a intimatului pentru anul 2011 să fie ignorate atât dispoziţiile Legii 285/2010, intrate în vigoare la 1.01.2011, cât şi prevederile Anexei nr.10 la Ordinul MAI nr.S/214/2011 care reprezintă Normele metodologice privind modul de stabilire al soldelor lunare, salariilor lunare şi al altor drepturi ale personalului MAI în anul 2011.

Mai mult, intimatul a obţinut autorizaţia de acces la informaţii clasificate începând cu anul 2011 şi, astfel, Ordinul MAI nr.S/255/2010, care cuprinde norme privind modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul nou încadrat în cursul anului 2010, nu poate să producă efecte juridice şi în anul 2011 cu privire la modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul aflat în funcţii în anul 2011, întrucât s-ar încălca şi prevederile art.1 alin.5 teza II din Legea nr.285/2010.

Drept urmare, instanţa de recurs a apreciat, contrar poziţiei exprimate de instanţa de fond în speţă, că întrucât intimatul deţine autorizaţie de acces la informaţii clasificate, nivel „secret” începând cu data de 29.03.2011, deci ulterior datei de 1.01.2011, acesta nu putea beneficia în cursul anului 2011 de acordarea sporului lunar pentru păstrarea confidenţialităţii, fiind incidente prevederile Legii nr.285/2010 şi ale Ordinului MAI nr.S/214/2011 şi nu cele ale Ordinului MAI S/255/2010.

Decizia nr.2006/CA/26.04.2013 a Curţii de Apel Oradea – Secţia a II –a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Prin sentinţa nr.4464/CA/6.12.2012 Tribunalul Satu Mare a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul N. A. G. , cu domiciliul în localitatea B. , b-dul L., nr. 203, bl. A10, ap. 1, jud. P. şi reşedinţa în S. M. , str. M. S. nr. 2, jud.S. M. , în contradictoriu cu pârâtul I. T. P. F. S. M., cu sediul procedural ales în S. M. , str. B., nr.26, jud. S. M.

A obligat pârâtul la plata către reclamant a sporului lunar pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, începând cu data de 29.03.2011.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele :

Reclamantul este absolvent al Academiei Tehnice Militare, promoţia 2010, fiind numit în funcţia de ofiţer debutant în cadrul IJPF S. M. începând cu data de 16.07.2010.

Reclamantul a obţinut autorizaţia de acces la informaţii clasificate la data de 29.03.2011, cu valabilitate până la 29.03.2015.

Prin raportul reclamantului nr. 368 din 12.05.2011, s-a solicitat paratei acordarea sporului pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate (fila 23). Prin adresa nr. 1449700/10.06.2011, comunicată reclamantului sub semnătura la 10.06.2011, pârâtul I.J.P.F. a răspuns, motivat, la raportul reclamantului, în sensul ca nu poate beneficia de acest spor. S-a motivat ca politistii care nu detineau un certificat/o autorizatie de acces la informatii clasificate la 31.12.2009 nu pot beneficia de un astfel de spor (fila 22).

Avand în vedere aceasta adresa, reclamantul a initiat procedura prevazuta de Legea nr.554/2004, formuland un nou raport, raportul nr. 708/11.08.2011, prin care a criticat raspunsul primit la raportul formulat anterior, solicitand acordarea sporului de confidentialitate (fila 24 verso). Prin adresa nr. 1451513/26.08.2011, paratul a comunicat faptul ca nu au intervenit reglementari de natura a schimba punctul de vedere al institutiei, exprimat prin adresa comunicata anterior (fila 24).

Reţinând această stare de fapt, în urma analizării argumentelor de fapt şi drept invocate de părţi şi a dispoziţiilor legale care stau la baza refuzului autorităţii publice pârâte de a soluţiona favorabil cererea reclamantului, instanţa a constatat temeinicia acţiunii formulate de acesta din urmă.

În aplicarea prevederilor Legii – cadru nr.330/2009 personalului militar, poliţiştilor şi personalului civil din M.A.I. a fost emis Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. S/255 din 23.11.2010. În Anexa nr.10 la Ordin sunt cuprinse normele metodologice privind modul de stabilire al soldelor, salariilor şi al altor drepturi ale personalului din M.A.I. în anul 2010.

Având în vedere situaţia juridică a reclamantului, numit în funcţia publică în anul 2010, instanţa a constatat că în mod greşit autoritatea publică pârâtă s-a raportat la dispoziţiile cuprinse la pct.7.1.1. lit.C a Anexei, întrucât acestea reglementează modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul aflat în funcţii (în plată) la data de 31.12.2009, ceea ce nu este cazul reclamantului, salarizarea acestuia urmând a fi stabilită în conformitate cu prevederile de la lit.D din Anexa nr.10 referitoare la modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul nou–încadrat şi promovat în funcţii în cursul anului 2010.

La pct.8.2 lit.D din Anexa nr.10 se prevede că pentru personalul nou încadrat pe funcţii în anul 2010 în cadrul MAI, calculul salariului funcţiei de bază se va face ţinându-se cont de nivelul de acces şi de cuantumul aferent al sporului lunar pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, de care ar fi beneficiat la data de 31 decembrie 2009, calculat potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la data respectivă. Prin urmare, în conformitate cu prevederile pct.8.2 lit.D din Anexa nr.10 la Ordinul nr.S/255/2010, reclamantul este îndreptăţit la introducerea în salariul de bază a sporului de confidenţialitate, începând cu 29.03.2011.

Apărările pârâtului care se prevalează de prevederile Ordinului nr.S/214/05.10.2011 nu pot fi primite, întrucât la data obţinerii de către reclamant a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate şi a formulării cererii de acordare a sporului, era în vigoare Ordinul nr.S/255/2010. De altfel, la baza refuzului autorităţii publice pârâte de a da curs cererii reclamantului de acordare a sporului pentru păstrarea confidenţialităţii au stat la bază prevederile Ordinul nr.S/255/2010, în vigoare la acea dată, Ordinul nr.S/214/2011 fiind emis ulterior.

În baza considerentelor expuse, instanţa a apreciat că reclamantul, începând cu data de 29.03.2011, este îndreptăţit să beneficieze de introducerea în salariul funcţiei de bază a sporului lunar pentru păstrarea confidenţialităţii de care ar fi beneficiat la data de 31.12.2009, acţiunea acestuia fiind întemeiată.

Împotriva acestei sentinţei, a declarat recurs recurentul pârât I. T. P. F. S. M. solicitând admiterea recursului, admiterea excepţiei tardivităţii cererii de chemare în judecată şi modificarea în tot a sentinţei atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca tardivă; admiterea excepţiei tardivităţii plângerii prealabile şi modificarea în tot a sentinţei atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă; admiterea recursului şi modificarea în tot a sentinţei atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, obligarea intimatului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cauză.

A invocat excepţia tardivităţii cererii de chemare în judecată întrucât aceasta a fost introdusă cu încălcarea termenului imperativ prevăzut de dispoziţiile art.7.alin.(4) din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

A arătat că rapoartele formulate de către intimatul-reclamant către Şeful IJ.P.F. S. M. la data de 12.05.2011 (raport nr.368) şi la data de 11.08.2011 (raport nr.708) reprezintă, în accepţiunea prevederilor art.7 alin.(l) din Legea nr.285/2010, contestaţii în legătură cu modul de stabilire a salariului funcţiei de bază.

Prin rapoartele adresate IJ.P.F. S. M. intimatul a solicitat instituţiei angajatoare să dispună recalcularea salariului de bază de încadrare prin includerea sporului de confidenţialitate de care aceasta ar fi beneficiat dacă ar fi fost în funcţie la data de 31.12.2009.

La contestaţiile formulate de către intimat cu privire la modul de stabilire a salariului funcţiei de bază, IJ.P.F. S. M. a răspuns prin adresele nr.l.449.700 din 10.06.2011(comunicată intimatului, sub semnătură, la data de 10.06.2011) şi nr.1.451.513 din 26.08.2011, (comunicată intimatului, sub semnătură, la data 26.08.2011).

Potrivit prevederilor art.7 alin.(4) din Legea nr.285/2010, împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulţumită se putea adresa instanţei de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data comunicării soluţionării contestaţiei.

Cu toate acestea, intimatul-reclamant a introdus cererea de chemare în judecată la data de 16.12.2011, după mai mult de 100 de zile de la data comunicării răspunsului la contestaţiile formulate, încălcând astfel termenul imperativ de 30 de zile prevăzut de art.7 alin.(4) din Legea nr.285/2010.

ART.7

(1)Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, indemnizaţiilor lunare de încadrare şi a soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competenţa ordonatorilor de credite.

(2)Contestaţia poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.

(3)Ordonatorii de credite vor soluţiona contestaţiile în termen de 10 zile.

(4)Împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data comunicării soluţionării contestaţiei.

Dispoziţiile art.7 din Legea nr.285/2010, care au ca obiect modul de calculare a salariilor de bază în anul 2011, constituie norme derogatorii de la prevederile Legii nr. 554/2004, care reprezintă legea generală în materie de contencios administrativ, astfel că termenul de sesizare al instanţei de judecată cu privire la modul de stabilire a salariului funcţiei de bază este de 30 de zile de la data comunicării soluţionării contestaţiei şi nu de 6 luni, conform prevederilor art.11 din Legea nr. 554/2004.

A invocat de asemenea excepţia tardivităţii plângerii prealabile formulate de către intimatul-reclamant (raportul nr.708 din 11.08.2011) întrucât, potrivit dispoziţiilor art.7 alin.(l) din Legea nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, „înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia”.

Astfel, intimatului i-a fost comunicat, sub semnătură, la data de 10.06.2011, adresa I.J.P.F. S. M. nr. 1.449.700 din 10.06.2011, prin care instituţia a refuzat acordarea sporului salarial solicitat, în timp ce raportul intimatului nr.708 din 11.08.2011 îndreptat împotriva acestui refuz şi apreciat ca fiind plângere prealabilă de către instanţa de fond, a fost înregistrată la I.J.P.F. S. M. la data de 11.08.2011, după 61 de zile de la data comunicării adresei menţionate anterior.

Prin urmare, procedura prealabilă a fost efectuată de către intimat după 61 de zile de la data comunicării adresei prin care i-a fost refuzată acordarea sporului salarial solicitat şi nu în termenul legal de 30 de zile prevăzut de art.7 alin.(l) din Legea nr.554/2004 cu modificările ulterioare.

Cu toate că prevederile art.7 alin.(5) din Legea nr.554/2004 cu modificările ulterioare stipulează că, în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) – refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept – nu este obligatorie plângerea prealabilă, aceasta având un caracter facultativ, în cazul în care intimatul-reclamant a înţeles să se adreseze instituţiei cu o plângere prealabilă, aceasta trebuia introdusă cu respectarea termenului imperativ de 30 de zile prevăzut de art.7 alin.(l) din Legea nr.554/2004 cu modificările şi completările ulterioare.

In caz contrar, ar rezulta faptul că persoana vătămată poate prelungi în mod nejustificat termenul de 6 luni de introducere a acţiunii prin care se solicită recunoaşterea dreptului pretins, termen reglementat imperativ de art.11 alin.(l) lit.b) din Legea nr.554/2004, care s-ar calcula nu de la data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii, ci de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă tardiv introdusă de persoana vătămată.

Având în vedere că, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din Legea nr.554/2004 cu modificările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 103 alin.(l) teza 1 Cod procedură civilă, „neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea” şi cum, în contencios administrativ, formularea plângerii prealabile este o condiţie obligatorie, care afectează însuşi exerciţiul dreptului de chemare în judecată, acţiunea este inadmisibilă deoarece, fiind realizată peste termenul legal, practic, procedura administrativă prealabilă nu s-a îndeplinit.

Procedura administrativă prealabilă reprezintă o condiţie de exercitare a dreptului la acţiune, motiv pentru care neîndeplinirea acesteia atrage inadmisibilitatea acţiunii, potrivit art. 109 alin. 2 Cod procedură civilă.

Având în vedere aceste considerente, a solicitat admiterea excepţiei tardivităţii plângerilor prealabile formulate de către intimatul-reclamant şi, pe cale de consecinţă, să se dispună respingerea cererii ca inadmisibilă.

Pe fond, a arătat că reclamantul a solicitat I.J.P.F. S. M., prin primul raport formulat şi înregistrat sub nr.368/12.05.2011, acordarea sporului lunar pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, iar instituţia a comunicat refuzul acordării acestui drept prin adresa nr.1.449.700 din 10.06.2011, care a fost predată reclamantului pe bază de semnătură la aceeaşi dată.

Or, în temeiul prevederilor art.11 alin.(l) lit.b) din Legea nr.554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, termenul de introducere a acţiunii în cazul cererilor prin care se solicită recunoaşterea dreptului pretins se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii, şi nu de la data comunicării răspunsului instituţiei la plângerea prealabilă.

Prin urmare, intimatul-reclamant trebuia să se adrese instanţei de contencios administrativ pentru recunoaşterea dreptului pretins în termen de 6 luni de la data de 10.06.2011, data comunicării adresei I.J.P.F. S. M. nr.1.449.700 din 10.06.2011.

Cu toate acestea, reclamantul a înregistrat cererea sa la Tribunalul Satu Mare abia la data de 16.12.2011, adică după mai mult de 6 luni de la data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii, ultima zi de sesizare a instanţei de contencios fiind data de 12.12.2011 întrucât data de 10.12.2011 a fost o zi nelucrătoare, respectiv o zi de sâmbătă.

În ipoteza în care cea de a doua cerere a intimatului-reclamant înregistrată sub nr.708 din 11.08.2011 ar reprezenta o procedură prealabilă, conform aprecierii instanţei de fond, ar rezulta faptul că reclamantul poate prelungi în mod nejustificat şi nelegal termenul de sesizare a instanţei de contencios administrativ, încălcând prevederile imperative ale art.ll alin.(l) lit.b) din Legea nr.554/2004 cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, intimatului i-a fost comunicat, sub semnătură, la data de 10.06.2011. adresa I.J.P.F. S. M. nr.1.449.700 din 10.06.2011, prin care instituţia a refuzat acordarea sporului salarial solicitat, în timp ce raportul intimatului nr.708 din 11.08.2011 îndreptat împotriva acestui refuz şi apreciat ca fiind plângere prealabilă de către instanţa de fond, a fost înregistrată la I.J.P.F. S. M. la data de 11.08.2011, după 61 de zile de la data comunicării adresei menţionate anterior.

In caz contrar, ar rezulta faptul că persoana vătămată poate prelungi în mod nejustificat termenul de 6 luni de introducere a acţiunii prin care se solicită recunoaşterea dreptului pretins, termen reglementat imperativ de art.ll alin.(l) lit.b) din Legea nr.554/2004, care s-ar calcula nu de la data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii, ci de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă tardiv introdusă de persoana vătămată.

În mod greşit instanţa de fond a apreciat că, în prezenta speţă, sunt incidente prevederile Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.S/255 din 23.11.2010 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, poliţiştilor şi personalului civil din Ministerul Administraţiei.

Ordinul M.A.I. nr.S/255/2010 a fost elaborat avându-se în vedere prevederile Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte masuri în domeniul bugetar.

Începând cu data de 01.01.2010 salarizarea poliţiştilor din M.A.I. s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, ale H.G. nr.0154/2010 şi ale Ordinului M.A.I. nr.S/255/2010 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, poliţiştilor şi personalului civil din M.A.I..

Raportat la pretenţiile reclamantului, arată că, potrivit prevederilor art.30 alin.(5) lit.a) şi pct.l din nota la Anexa nr.IV/lA la Legea-cadru nr.330/2009, începând cu data de 01.01.2010, cuantumul sporului pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate de care beneficiau poliţiştii la data de 31.12.2009 a fost introdus în salariile funcţiilor de bază ale acestora, fără ca legea să mai reglementeze acordarea sporului pentru păstrarea confidenţialităţii.

Reclamantul este ofiţer promoţia 2010 şi a fost încadrat la IJ.P.F. S. M. începând cu data de 16.07.2010, fiind numit în funcţia de ofiţer debutant, la data numirii acesta nedeţinând o autorizaţie de acces la informaţii clasificate.

In speţă, intimatul N. A. G. deţine autorizaţia de acces la informaţii clasificate, nivel „secret”, începând cu data de 29.03.2011, astfel că prevederile pct.8.2 din Capitolul D al Anexei nr.10 la Ordinul M.A.I. nr.S/255/2010 nu erau aplicabile întrucât în cursul anului 2010 reclamantul nu a deţinut autorizaţie de acces la informaţii clasificate, stabilirea drepturilor salariale pentru anul 2010 făcându-se fără luarea în considerare a sporului lunar pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate.

Începând cu data de 01.01.2011, Legea-cadru nr.330/2009 a fost abrogată expres de prevederile art.39 lit.w) din Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, fără ca legea nouă să mai reglementeze acordarea sporului pentru păstrarea confidenţialităţii.

Prin urmare, prin abrogarea începând cu data de 01.01.2011 a prevederilor Legii-cadru nr.330/2009, dispoziţiile Ordinului M.A.I. nr.S/255/2010 nu mai puteau produce efecte juridice întrucât ordinul este un act normativ de nivel inferior, care a fost emis în aplicarea dispoziţiilor Legii-cadru nr.330/2009.

Pe cale de consecinţă, întrucât intimatul deţine autorizaţia de acces la informaţii clasificate, nivel „secret”, începând cu data de 29.03.2011, în speţă nu puteau fi incidente prevederile Anexei nr.10 la Ordinul M.A.I. nr.S/255/2010.

La data de 05.10.2011 a fost emis Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.S/214/2011 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, poliţiştilor şi personalului civil din M.A.I., act normativ care la art.17 stipulează că la data aplicării prezentului ordin sunt şi rămân abrogate dispoziţiile Ordinului M.A.I. nr.S/255/2010.

Ordinul M.A.I. nr.S/214/2011 a fost emis având în vedere prevederile Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, acte normative care nu mai reglementează acordarea sporului lunar pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate.

Mai mult lit. D din Anexa nr.10 la Ordinul M.A.I. nr.S/255/2010 se referă la modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul nou încadrat în cursul anului 2010, în timp ce lit.B din Anexa nr.10 la Ordinul M.A.I. nr.S/214/2011 se referă la modul de stabilire a drepturilor salariale în anul 2011 pentru persoanele aflate în funcţii (în plată) în luna octombrie 2010.

De asemenea, la pct.3 din Cap.A – Dispoziţii generale al Anexei nr.10 la Ordinul M.A.I. n.S/255/2010 se precizează că la nivelul fiecărui ordonator de credite va fi înfiinţată o Comisie de stabilire a drepturilor salariale în anul 2010, a cărei principale atribuţii sunt reprezentate de analiza şi stabilirea individuală a drepturilor salariale prin respectarea cadrului legal aplicabil în luna decembrie 2009, a dispoziţiilor Legii-cadru nr.330/2009 şi O.U.G. nr. 1/2010.

Calcularea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice în anul 2011 s-a făcut conform prevederilor Legii nr.285/2010, care la art.l alin.(2) stipulează că începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Or, intimatul-reclamant nu a beneficiat în luna octombrie 2010 de sporul lunar pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, acesta obţinând autorizaţia de acces la informaţii clasificate luna martie 2011, cu valabilitate în perioada 29.03.2011 -29.03.2015.

Mai mult, Ordinul M.A.I. nr.S/255/2010, care cuprinde norme privind modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul nou încadrat în cursul anului 2010, nu poate să producă efecte juridice si în anul 2011 cu privire la modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul aflat în funcţii în anul 2011 întrucât s-ar încălca şi prevederile art.l alin.(5) teza a Il-a din Legea nr.285/2010.

Astfel, conform prevederilor art.l alin.(5) teza a Il-a din Legea nr.285/2010 sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr.330/2009, cu modificările ulterioare (în speţă sporul pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate) şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu se introduc în salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de această lege.

Or, intimatul nu a beneficiat în cursul anului 2010 de sporul lunar pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate întrucât nu a deţinut o autorizaţie de acces la informaţii clasificate decât începând cu anul 2011.

În acest sens Ordinul M.A.I. nr. S/214/2011, la Anexa nr.10 „Normele metodologice privind modul de stabilire al soldelor lunare, salariilor lunare şi al altor drepturi ale personalului M.A.I. în anul 2011″, la pct.ll din Capitolul B ,Modul de stabilire a drepturilor de soldă/salariale în anul 2011 pentru personalul aflat în funcţii (în plată)în luna octombrie 2010″ se prevede că, în anul 2011, singurele situaţii în care se pot aduce modificări asupra cuantumului sporului lunar pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate introdus în salariul de funcţie sunt reprezentate de eventualele fluctuaţii ale elementelor componente ale salariului de bază, astfel cum erau acestea reglementate de actele normative în vigoare la data de 31.12.2009.

La pct.11.1 din acelaşi capitol B se precizează că pentru poliţiştii care la data de 31.12.2009 nu beneficiau de cuantumul aferent al sporului lunar pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, eliberarea în anul 2011 a unei autorizaţii de acces la informaţii clasificate naţionale/NATO nu va influenţa stabilirea salariului funcţiei de bază.

Întrucât intimatul deţine autorizaţia de acces la informaţii clasificate, nivel „secret”, începând cu data de 29.03.2011, deci ulterior datei de 01.01.2011, acesta nu putea beneficia în cursul anului 2011 de acordarea sporului lunar pentru păstrarea confidenţialităţii, în speţă fiind incidente prevederile Legii nr.285/2010 şi ale Ordinului M.A.I. nr.S/214/2011 şi nu cele ale O.M.A.I. nr.S/255/2010.

În drept a invocat dispoziţiile legale menţionate în recurs.

Intimatul reclamant prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului şi menţinerea ca temeinică şi legală a hotărârii recurate.

Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum şi toate aspectele, în baza prevederile art.3041 Cod procedură civilă, instanţa a apreciat recursul declarat de recurenta ITPF S. M. ca fiind fondat pentru următoarele considerente :

În ceea ce priveşte excepţiile tardivităţii formulării plângerii prealabile şi a introducerii cererii de chemare în judecată, invocate de recurentul I.T.P.F. S. M. , instanţa de fond a apreciat corect, raportat la adresa nr.145113/26.08.2011 emisă de pârât şi la data introducerii acţiunii în contencios administrativ de către reclamant (16.12.2011), că în cauză au fost respectate termenele de 6 luni şi, respectiv un an prevăzute de art.11 alin.1 şi 2 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.

Mai mult, s-a reţinut că potrivit prevederilor art.7 alin.5 din Legea 554/2004, în cazul unui refuz nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept, plângerea prealabilă nu este obligatorie, iar, pe de altă parte, prevederile art.7 alin.4 din Legea nr.285/2010, invocate de recurent, constituie norme derogatorii de la prevederile Legii nr.554/2004 doar în ceea ce priveşte stabilirea termenului de 30 de zile de la data comunicării soluţionării contestaţiei pentru introducerea acţiunii în contencios administrativ, fără a determina însă inaplicabilitatea prevederilor art.11 alin.1 şi 2 din Legea nr.554/2006.

În consecinţă, excepţiile tardivităţii formulării plângerii prealabile şi a introducerii cererii de chemare în judecată invocată de pârâtul I.T.P.F. S. M. au fost respinse ca neîntemeiate.

În consecinţă, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art.312 Cod procedură civilă raportat la prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea de Apel Oradea a admis recursul declarat de recurentul I.T.P.F. S. M., a modificat în totalitate sentinţa în sensul că a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul N. A. G.

În baza art.274 Cod procedură civilă instanţa a obligat intimatul la plata sumei de 108,29 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând deplasări în instanţă.

Luni - Sambata: 7:00 - 17:00

[email protected]

Str. Plugarilor 5, București

074 322 6016

Contracte de muncă

What we do and what can you expect from us

Recurs contencios administrativ. litigiu privind funcţionarii publici. solicitare de acordare a sporului lunar pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate.

Monitorizează persoane

Află informaţii suplimentare despre orice dosar GRATIS!

Baroul București

Jooble

Jobsora

Caută orice Dosar în timp real în toate instanţele din România.

Categories

Etichete

Media - Trafic de droguri