Coproprietatea asupra partilor comune. Exercitarea abuziva a dreptului de folosinta de catre un dintre coproprietari.
C.p.cv., art.304 pct.9, art.312, art. 480 din Codul civil din 1864
CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A IV A CIVILA
decizia civila nr. 995/22.09.2011
Deliberând asupra recursului civil de fata, Curtea constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. ______/_______ pronuntata de Judecatoria Sectorului _____ Bucuresti în dosarul nr_____/______/_____, a fost admisa cererea formulata de reclamantii __________________ si ____________, în contradictoriu cu pârâtul ___________________; a fost obligat pârâtul sa aduca în starea initiala calea de acces spre spalatoria si podul imobilului, sa permita accesul neconditionat si nelimitat la spalatoria si podul imobilului prin desfiintarea amenajarilor aduse spatiului comun ce prevede accesul la aceste spatii comune si sa plateasca reclamantilor cheltuieli de judecata în cuantum de 750 lei taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si onorariu expert plus 900 lei onorariu de avocat.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, prima instanta a retinut ca reclamantii _____________ si ______________ au dobândit apartamentul nr. ___ situat la parterul imobilului din Bucuresti, str.______ nr.____, sect. ___ prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. ____/_____ de catre Biroul Notarial _________, prin care au dobândit si dreptul de folosinta în comun a spalatoriei si podului.
S-a retinut ca pârâtul este proprietarul apartamentului nr. ___ de la etajul ___ al imobilului si ca, desi are un drept de folosinta în comun, foloseste în exclusivitate spatiile mentionate, modificând prin amenajarile facute destinatia spatiului si podului. Din analiza probelor, inclusiv a concluziilor raportului de expertiza tehnica întocmit de catre expert tehnic __________, a rezultat ca spalatoria si podul sunt folosite exclusiv de catre pârât, ca acesta a schimbat destinatia spalatoriei pe care a transformat-o în bucatarie, ca au fost demolati peretii despartitori astfel ca încaperile 1, 2 si 8 au devenit o singura încapere care este ocupata de catre pârât.
Drept consecinta, prima instanta a retinut ca reclamantii nu au acces la spalatoria si podul imobilului, fiind necesara astfel refacerea peretelui despartitor între încaperile 1, 2 si 8 evidentiat în anexa la raportul de expertiza, astfel ca a admis actiunea completata si precizata si a obligat pârâtul sa aduca în starea initiala calea de acces spre spalatoria si podul imobilului, sa permita accesul neconditionat si nelimitat la spalatoria si podul imobilului prin desfiintarea amenajarilor aduse spatiului comun ce prevede accesul la aceste spatii comune. Prin sentinta civila nr. _____/________ aceeasi instanta a admis cererea de completare si a completat dispozitivul sentintei mai sus mentionata, dispunând obligarea pârâtului la refacerea peretelui despartitor între încaperile 1, 2 si 8 asa cum este evidentiat în raportul de expertiza si a autorizat reclamantii sa aduca la îndeplinire aceasta obligatie pe seama pârâtului, în cazul în care acesta refuza sa o îndeplineasca.
Împotriva sentintei nr.______/_______ a declarat apel _______________, criticând hotarârea pentru nelegalitate si netemeinicie.
Prin decizia civila nr. ____ din _____ pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a ____a Civila, în dosarul nr. ____/____/____, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-pârât ______________ împotriva sentintei civile nr. ____/_____ pronuntata de Judecatoria Sectorului ___ Bucuresti în dosarul nr. ____/_____/_____ si a fost obligat apelantul-pârât la 2200 lei cheltuieli de judecata catre intimatii-reclamanti ______________ si _______________.
Pentru a decide astfel, tribunalul a retinut urmatoarele:
În privinta criticii ce vizeaza exceptia autoritatii lucrului judecat, sunt incidente dispozitiile art. 315 Cod procedura civila problema de drept fiind irevocabil dezlegata de instanta de recurs.
Cu privire la fondul cauzei, grupând argumentele invocate de apelant tribunalul a retinut urmatoarele:
Apelantul a sustinut ca are un drept exclusiv asupra spalatoriei si podului imobilului, iar, corelativ, intimatii-reclamanti nu au nici un drept asupra acestor spatii.
Aceasta sustinere nu a fost primita, în conditiile în care prin decizia civila nr. _____R din ______ a Curtii de apel Bucuresti – Sectia a ____-a Civila, s-a stabilit cu putere de lucru judecat faptul ca “pârâtul _______________ nu este titularul unui drept exclusiv asupra celor doua spatii (spalatoria si podul imobilului situat în Bucuresti, str._______ nr. __sector ___), ci, la fel ca si reclamantii, este titularul unui drept de coproprietate fortata si perpetua, clauza inserata în contractul de vânzare-cumparare al autoarei sale neproducând efecte juridice, fiind nula absolut”.
Sub acest aspect, tribunalul a retinut întemeiata apararea intimatilor întrucât efectele juridice ale deciziei mentionate, prin care au fost deja analizate titlurile exhibate de parti cu privire la spatiile în discutie si s-a stabilit existenta unui drept de coproprietate perpetua si fortata, se opun unei noi analize a aceleiasi probleme de drept dezlegate.
Nu a fost primita sustinerea apelantului în sensul ca, nefiind cuprinsa în dispozitivul deciziei nr. ____R/______ a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a ____-a recunoasterea calitatii de coproprietar a reclamantilor _________ si _____________ asupra spalatoriei si podului din mansarda, acestia nu se pot prevala de amintita decizie. Astfel, puterea de lucru judecat a deciziei se rasfrânge si asupra considerentelor care sustin în fapt si în drept solutia data prin dispozitiv, or, respingerea de catre Curtea de Apel ca neîntemeiata a cererii reconventionale formulata de pârâtul-reclamant ___________________, cerere ce avea ca obiect constatarea dreptului sau exclusiv de proprietate asupra celor doua spatii, s-a datorat tocmai analizei exhaustive a titlurilor partilor, constatarii inexistentei dreptului exclusiv de proprietate al acestuia si stabilirea existentei unei coproprietati fortate si perpetue.
Drept urmare, considerentele deciziei se bucura de putere de lucru judecat si sunt pe deplin opozabile apelantului, care a fost parte în litigiul în care aceasta s-a pronuntat.
Pentru aceleasi argumente nu a fost primita nici sustinerea apelantului în sensul ca nu îi este opozabil titlul reclamantilor. Pe de alta parte, o noua analiza a clauzelor contractuale din aceasta perspectiva, nu mai este posibila, în conditiile în care prin decizia Curtii de Apel s-a stabilit deja ca “vinderea, alaturi de apartamentul de la parter, a dreptului de folosinta în comun asupra spatiilor enumerate echivaleaza cu constituirea dreptului de coproprietate fortata si perpetua”.
Or, dupa cum s-a aratat în doctrina, dar si în jurisprudenta instantei supreme (T.S. dec.1457/1967), daca, statuând asupra obiectului unei cereri, judecatorul ar putea contrazice cele statornicite într-o hotarâre anterioara, afirmând un drept negat sau negând un drept afirmat, atunci exista identitate de raport juridic, deci puterea de lucru judecat a hotarârii anterioare se impune partilor, obligate sa o respecte.
Asadar, chiar daca nu se poate retine autoritatea de lucru judecat în ceea ce priveste solutionarea pe fond a pretentiilor reclamantilor, referitoare la accesul la cele doua spatii, dupa cum a stabilit instanta de recurs, totusi, dezlegarea data problemei de drept în discutie (existenta coproprietatii fortate si perpetue asupra celor doua spatii) se impune a fi respectata, ca o garantie a securitatii raporturilor juridice si expresie a efectelor esentiale ale hotarârilor judecatoresti.
S-a constatat nefondata si invocarea de catre apelant, pe cale de exceptie, a dobândirii unui drept de proprietate exclusiva asupra celor doua spatii, prin uzucapiune. În acest sens, tribunalul a avut în vedere ca asupra podului si spalatoriei imobilului partile au un drept de proprietate comuna si fortata, care, prin natura sa, are un caracter stabil si perpetuu. Astfel, apelantul si intimatii au fiecare câte un drept de proprietate exclusiv asupra apartamentului cumparat, care este bunul principal si un drept de proprietate comuna stabila si fortata, asupra partilor comune ale imobilului, în speta spalatoria si podul, considerate accesorii fata de bunul principal. Caracterul stabil, fortat si perpetuu al dreptului de coproprietate, precum si caracterul sau accesoriu, face ca nici un coproprietar sa nu îl poata transmita în mod separat, distinct fata de bunul principal, si, prin urmare, nu îl poate nici dobândi separat. Drept consecinta, apelantul, titular al dreptului de proprietate comuna si fortata (perpetua) asupra spalatoriei si podului nu poate dobândi prin uzucapiune un drept exclusiv asupra partilor comune ale imobilului (bunul accesoriu) decât în ipoteza în care ar dobândi în acelasi mod (prin uzucapiune) bunul principal (în speta restul partilor din imobil, aflate în proprietate exclusiva), ceea ce nu s-a dovedit în cauza.
Prin urmare, indiferent de caracterul posesiei exercitate de apelant si autoarea sa asupra partilor comune ale imobilului, aceasta posesie nu este apta sa conduca la dobândirea unui drept exclusiv de proprietate asupra podului si spalatoriei prin uzucapiune, câta vreme acestea nu pot fi dobândite decât împreuna si nemijlocit cu dreptul de proprietate asupra bunului principal.
Cu privire la interpretarea gresita a probatoriului administrat în cauza, apelantul a sustinut ca prin respingerea obiectiunilor la raportul de expertiza, s-ar fi ajuns la concluzia gresita ca trebuie refacut un perete afectat de cutremur, care nu apartine nici spalatoriei si nici podului si care se afla pe proprietatea sa exclusiva de la mansarda.
Critica a fost apreciaza nefondata, tribunalul constatând ca în mod corect prima instanta a respins obiectiunile apelantului, câta vreme expertul a raspuns motivat la toate obiectivele stabilite în cauza, a efectuat cercetarea la fata locului, a avut în vedere actele depuse la dosar si schitele (releveul 4) si a raspuns din punct de vedere tehnic inclusiv sustinerilor apelantului în ceea ce priveste demolarea peretelui “afectat de cutremur”. În acest sens, atât din cuprinsul raportului de expertiza, efectuat de expertul _________ cât si din completarea la raportul de expertiza, depusa de expertul parte ________________ rezulta ca prin demolarea peretelui despartitor dintre sala de acces la spalatorie si pod – ceea ce a determinat formarea unei singure încaperi (din sala de acces + camerele 1 si 2) s-a blocat singura cale de acces la spalatorie si pod. Corect s-a retinut de catre cei doi experti ca demolarea peretelui respectiv rezulta si din nota de constatare nr._____/______ a Primariei Sectorului ___ – Directia Inspectii în constructii. Pe de alta parte, indiferent daca peretele respectiv se afla în proprietatea exclusiva a apelantului, ca a fost demolat în mod intentionat, ori ca a fost afectat de cutremur, acesta trebuie sa fie refacut, câta vreme numai în acest fel se poate asigura accesul intimatilor-reclamanti la partile comune. Rezulta asadar, ca obligatia de a reconstrui peretele despartitor nu constituie o încalcare a proprietatii exclusive a apelantului, nu presupune lipsirea acestuia de o anumita suprafata din proprietatea si nu s-a dovedit ca afecteaza în alt mod exercitiul vreunuia dintre atributele dreptului sau de proprietate exclusiva, ci se impune pentru protejarea si realizarea efectiva a dreptului de coproprietate al intimatilor reclamanti, deopotriva recunoscut si protejat de lege. Din acest motiv, constatându-se ca expertiza întocmita era pe deplin lamuritoare, o noua expertiza nu era necesara, prin raportare la art. 212 Cod procedura civila.
Pentru toate considerentele expuse, constatând legalitatea si temeinicia sentintei apelate, în temeiul art.296 Cod procedura civila tribunalul a respins apelul ca nefondat, si, conform art. 274 Cod procedura civila, a obligat apelantul la plata cheltuielilor de judecata catre intimati, constând în onorariul avocatial.
Împotriva deciziei tribunalului a formulat recurs pârâtul _________________.
În motivarea recursului, dupa ce se face istoricul cauzei, se aduc critici de nelegalitate deciziei cu privire la dispozitia de obligare a recurentului la refacerea peretelui despartitor între încaperile 1, 2 si 8, la dispozitia de obligare a recurentului de a permite accesul neconditionat si nelimitat la spalatoria si podul imobilului, prin desfiintarea amenajarilor aduse spatiului comun ce prevede accesul spre acest spatiu comun, si cu privire la dreptul intimatilor asupra podului si spalatoriei.
În sensul criticilor de mai sus, recurentul arata ca peretii despartitori au fost dezafectati ca urmare a subrezirii lor si chiar a darâmarii lor cauzate prin seismele produse în anii 1977, respectiv 1986, astfel ca nu se poate sustine desfiintarea peretilor la initiativa recurentului. Prin urmare, arata recurentul nu exista nici o cauza a obligatiei de refacere a acestor pereti.
De asemenea, recurentul arata ca nu poate fi obligat la a tolera accesul intimatilor prin proprietatea sa exclusiva si invoca în sprijinul acestei asertiuni regula inviolabilitatii proprietatii.
În fine, recurentul arata ca intimatii nu au dovedit dreptul de proprietate asupra podului si spalatoriei în conditiile în care nu au depus nici un act de proprietate relativ la aceste spatii si nu prezinta vreun extras de carte funciara.
Recurentul mai critica solutia tribunalului si prin raportare la necercetarea de plano a apararii bazate pe invocarea prescriptiei achizitive si considera ca în acest mod i s-a încalcat dreptul de acces la o instanta.
În concluzie recurentul solicita admiterea recursului, casarea deciziei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta în vederea completarii probatoriului.
Recursul a fost legal timbrat cu suma de 8 lei taxa timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
Intimatii au formulat întâmpinare în care au aratat ca desfiintarea peretilor dintre încaperile 1,2 si 8 s-a facut de catre recurent fara autorizatie de demolare si fara acordul coproprietarilor si ca dreptul de proprietate comuna asupra spalatoriei si podul imobilului a fost stabilita irevocabil prin decizia nr.____/R/_____ a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a _____-a Civila.
Cu privire la uzucapiune, se sustine ca recurentul nu a avut o posesie utila.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de recurs, Curtea retine urmatoarele:
Desi recurentul si-a întemeiat recursul pe dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, din dezvoltarea motivelor de recurs nu rezulta care ar fi fost în concret dispozitiile legale gresit interpretate ori aplicate.
Obligarea recurentului la refecarea peretelui despartitor dintre încaperile 1, 2 si 8 nu este lipsita de cauza. Proba cu expertiza concluzioneaza ca prin demolarea peretelui despartitor dintre sala de acces la spalatorie si pod, cu consecinta formarii unei singure încaperi, s-a blocat singura cale de acces la spalatorie si pod. Tribunalul a înlaturat sustinerile apelantului (reluate si în recurs), conform carora zidul nu ar fi fost demolat de acesta, bazându-se pe nota de constatare nr.______/______ a Primariei Sectorului____ Bucuresti.
Sustinerea recurentului conform careia intimatii nu si-ar fi dovedit dreptul de proprietate asupra spatiilor ce fac obiectul cauzei, sunt vadit nefondate si contrazic cele stabilite cu putere de lucru judecat prin decizia civila nr. ____/R/____ a Curtii de Apel Bucuresti. Ultimul aspect a fost corect retinut de catre tribunal si dovedeste inclusiv netemeinicia sustinerilor recurentului conform carora permiterea accesului intimatilor la spatiile comune ar încalca regula inviolabilitatii proprietati. Astfel, coproprietarii pot folosi bunul în scopul caruia a fost destinat, fara a putea fi împiedicati în aceasta folosinta de catre alti coproprietari.
În cauza recurentul, prin fapta proprie, a desfiintat calea de acces spre spatiile comune si sustine ca întrucât, urmare a desfiintarii, accesul spre acestea urmeaza sa se faca prin proprietatea sa, în acest fel i se aduce atingere dreptului de proprietate. O astfel de sustinere nu poate fi primita deoarece recurentul invoca propria sa fapta ilicita, iar prin hotarârile instantelor de fond, de obligare a recurentului la refacerea zidului, se restabileste vechea cale de acces spre spatiile cu destinatie de folosinta comuna (aflate în coproprietate).
Curtea retine ca Tribunalul a respins în mod corect apararea apelantului prin care a invocat prescriptia achizitiva deoarece indiferent de caracterul posesiei exercitate de apelant si autoarea sa asupra partilor comune ale imobilului, aceasta posesie nu este apta sa conduca la dobândirea unui drept exclusiv de proprietate asupra podului si spalatoriei prin uzucapiune, câta vreme acestea nu pot fi dobândite împreuna si nemijlocit cu dreptul de proprietate asupra bunului principal. În plus, Curtea constata ca independent de cele aratate mai sus, în cauza nu s-a facut dovada împlinirii termenului de prescriptie achizitiva (uzucapiunea lunga sau uzucapiunea scurta) si utilitatea posesiei, în conditiile în care nota de constatare a primariei referitoare la demolarea peretelui este din anul 2005, iar actul de vânzare – cumparare al intimatilor prin care acestia au dobândit inclusiv dreptul de folosinta în comun al scarii, spalatoriei, camera caloriferului si podului, precum si punctele indivize din terenul pe care se afla construita întreaga cladire dateaza din anul 2000.
Chiar daca la ultimul termen de judecata s-a depus un înscris din care rezulta ca dreptul de proprietate al recurentului, inclusiv cele relativ la spatiile comune, a fost înstrainat catre fiica acestuia _____________ la data de ________, acest aspect nu afecteaza legalitatea deciziei pronuntate în apel. Prin respectivul contract intimatii sunt coproprietari cu dobânditoarea mentionata.
Transmiterea conventionala a calitatii procesuale neadusa la cunostinta instantei, nu afecteaza drepturile stabilite în favoarea celeilalte parti din proces, care sunt opozabile inclusiv dobânditorului cu titlu particular al bunului, potrivit principiilor care stabilesc ca nimeni nu poate transmite mai mult decât are, respectiv nimeni nu se poate folosi de propria culpa pentru a obtine un beneficiu ( desi procesul era pe rol, pârâtul nu a încunostintat timp de mai mult de un an instantele de apel sau de recurs despre faptul ca a înstrainat apartamentul catre fiica si ca si-a pastrat dreptul de uzufruct viager). Daca înstrainarea dreptului litigios ar fi fost adusa la cunostinta instantei, se introducea în cauza cumparatorul si în masura în care erau îndeplinite conditiile cerute de lege, intimatii puteau exercita retractul litigios. În caz contrar, cumparatorul bunului litigios îl dobândeste în forma si în limitele rezultate în urma procesului în care a fost parte autorul sau. În speta nu intereseaza daca s-a adus sau nu la cunostinta cumparatorului aspectele legate de existenta procesului si nici eventualele actiuni avute la îndemâna de catre acesta în contra vânzatorului.
Pentru motivele aratate, Curtea va respinge recursul ca nefondat .
În baza art. 274 Cod procedura civila, Curtea va obliga recurentul la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre intimatii __________ si ___________. Cheltuielile de judecata reprezinta onorariul de avocat dovedit prin chitanta de la fila 29 dosar.
Curtea va respinge cererea aparatorului din oficiu de stabilire a onorariului deoarece acest aspect nu a fost discutat în sedinta în conditiile în care la prima strigare a cauzei instanta i-a pus expres în vedere aparatorului din oficiu sa ramâna în sala la a doua strigare a cauzei tocmai în vederea discutarii aspectelor legate de cuantumul aparatorului din oficiu.
Atâta timp cât aparatorul din oficiu nu a binevoit sa ramâna în sala de sedinta (desi acest lucru i s-a pus în vedere de catre instanta), Curtea nu poate stabili onorariul de oficiu pe baza unor presupuneri care ar viza eventuala deplasare la arhiva sau eventualele consultatii juridice oferite clientului, mai ales ca din actele si lucrarile dosarului nu rezulta ca aparatorul din oficiu ar fi consultat dosarul. Chiar daca aparatorul din oficiu are dreptul la onorariu pentru munca depusa în situatia în care la termen se prezinta aparatorul ales, acest lucru nu înseamna ca instanta stabileste “din oficiu” si automat (fara probe si în lipsa avocatului) onorariul.
