Prin Sentinta civila nr.4221/22 decembrie 2008, Judecatoria Câmpina a respins ca inadmisibila actiunea formulata de reclamantii CIA, CV, CJ, CE, IA si ca neîntemeiata cererea reconventionala formulata de pârâta reclamanta CE.
Pentru a pronuntat aceasta hotarâre, instanta a avut în vedere urmatoarele:
Reclamantii au solicitat iesirea din indiviziune asupra bunurilor succesorale ramase de pe urma defunctei CA decedata la 24.02.1962. Au aratat reclamantii ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctei se compune din teren în suprafata de circa 6200 mp asupra caruia partile au încheiat un partaj voluntar.
Pârâta reclamanta CE a solicitat constatarea dreptului ei de proprietate, dobândit prin uzucapiunea de lunga durata, asupra terenului în suprafata de circa 2000 mp.
în urma probatoriilor administrate s-a retinut ca de pe urma defunctei CA a ramas un teren în suprafata de 6200 mp, iar în anul 1975 mostenitorii acesteia au partajat bunurile ramase de pe urma ei prin actul de partaj autentic 1372/1975.
S-a retinut ca partile au partajat întreaga avere ramasa de pe urma autoarei lor prin actul de partaj voluntar iar pârâta reclamanta CE nu a folosit în mod exclusiv si nici continuu terenul solicitat.
Potrivit art.729 cod civil, iesirea din indiviziune se poate cere daca nu a fost un act de împarteala, adica daca nu a avut loc un act de partaj voluntar în conditiile art.730 cod civil, care produce efectele prev.de art.786 cod civil în temeiul caruia, fiecare copartas este considerat ca detine bunul direct de la defunct.
Prin act de împarteala se întelege operatiunea juridica de consimtamânt la împarteala exprimat scris sau verbal si nu de instrument probator, fiind valabil chiar daca nu a existat forma scrisa.
Or, în cauza dedusa judecatii, partile au facut un partaj voluntar în forma autentica si din momentul întocmirii acestuia, fostii copartasi stapânesc portiunea atribuita în mod exclusiv si sub nume de proprietar, fiind considerati ca detin bunul direct de la defunct.
în raport de aceasta situatie, o noua operatiune juridica de împarteala este inadmisibila, aspect fata de care actiunea a fost respinsa ca atare.
în ceea ce priveste cererea pârâtei reclamante, s-a constatat ca terenul solicitat nu a fost stapânit de aceasta în mod exclusiv, continuu, netulburat si sub nume de proprietar, timp de 30 de ani, astfel încât nu sunt întrunite conditiile prev.de art.1846 si urm.cod civil.
