Infracţiuni de delapidare şi evaziune fiscală. Modalitatea de stabilire a prejudiciului. Nemotivare. Omisiunea de a răspunde motivelor de apel invocate sub acest aspect. Nelegalitate.
Referirea globală la probele administrate în vederea elucidării laturii civile a cauzei, fără o examinare critică efectivă în raport cu sumele stabilite ca despăgubiri şi cu susţinerile părţilor reprezintă o nemotivare în accepţia textului de lege prevăzut de art. 385/9 alin.1 pct.9 Cod procedură penală.
Secţia penală – Decizia penală nr. 264/23 aprilie 2009
Prin sentinţa penală nr. 499/03.09.2007 a Judecătoriei Sibiu, în baza art.11 pct.2 lit. a raportat la art.10 lit. b? Cod procedură penală a fost achitat inculpatul L.S. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art.215? Cod penal , 290 alin.1 Co0d penal, art.13 din Legea nr.87/1991.
Inculpatului i-a fost aplicată sancţiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1000 lei.
Inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile către S.C. „L.” SA , în cuantum de 60106,99 lei.
În fapt, s-a reţinut că în perioada 2001-2002, L.S. în calitate de administrator a S.C. „L.” SA, împreună cu alte 2 persoane au falsificat un număr de 17 facturi fiscale şi chitanţe pe care le-a înregistrat în contabilitatea societăţii, sustrăgându-se de la plata unui impozit pe profit de 8264,10 lei şi TVA de 7080,12 lei ;de asemenea , în aceeaşi perioadă a ridicat de la casieria societăţii diferite sume de bani ca avans spre decontare, pe care şi le-a însuşit în scop personal.
Împotriva hotărârii a declarat apel inculpatul L.S. solicitând achitarea sa în temeiul art.10 lit. a Cod procedură penală de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii prevăzută de art.215? Cod penal în temeiul art.10 lit. d de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii prevăzută de art.290 şi 291 Cod penal şi în temeiul art.10 lit. c Cod procedură penală pentru infracţiunea de fals la legea contabilităţii ( art. 13 din Legea nr.82/1991) şi reevaluarea cuantumului prejudiciului şi care nu a fost stabilit conform probelor de la dosar, fiind mult inferior celui reţinut.
Sub aspectul laturii civile a declara recurs şi partea civilă S.C. „L.” SA.
Recursul este fondat sub aspectul soluţionării laturii civile a cauzei.
Hotărârea instanţei de apel nu cuprinde motivele pe care Tribunalul şi-a întemeiat soluţia, neexistând o justificare logică a sumelor, rezumându-se la a aproba pur şi simplu concluziile unei jurisdicţii inferioare.
Faţă de cuprinsul procesului verbal de control, de conţinutul facturilor existente la dosarul cauzei, Tribunalul a constatat că valoarea prejudiciului este de 39414,30lei , la care se adaugă 20692,30 lei reprezentând impozit pe profit suplimentar, majorări de întârziere şi penalitate aferente şi TVA datorat, astfel că valoarea totală a prejudiciului este de 60106,99 lei.
Instanţa de apel nu a răspuns motivelor de apel invocate oral de partea civilă care a susţinut că prejudiciul produs ANAF a fost de 65036,21 lei, nu a fost recuperat de la inculpat, ci de la partea civilă, cum greşit a reţinut instanţa de fond, nici motivelor de apel formulate de inculpat, care a susţinut un cuantum al prejudiciului de maximum 4016,2 lei.
De asemenea, Curtea sesizat că în condiţiile în care se însumează valorile cuprinse în cele 13 facturi false, la care s-a raportat instanţa de fond, rezultă o sumă datorată de 36426,5 lei.
Referirea globală la probele administrate, fără o examinare critică efectivă, în raport cu sumele stabilite ca despăgubiri, precum şi cu susţinerile părţilor, constituie o nemotivarea a hotărârii în sensul prevederilor art. 385/9 alin.1 pct.9 Cod procedură penală.
Recursul a fost admis, iar decizia penală atacată casată cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare aceleaşi instanţe de apel , Tribunalul Sibiu conform art.385/15 pct. 2 lit. c Cod procedură penală.