Prin sentinta penala nr. 121/04.03.2008 a Judecatoriei Sibiu, inculpatul T.R. a fost condamnat, în baza art. 2151 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, 37 lit. b Cod penal, la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru savârsirea infractiunii de delapidare.
În baza art. 290 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, 37 lit. b Cod penal, acelasi inculpat a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 1 an.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile civile prevazute de art. 64 lit. a – c Cp.
Sub aspectul laturii civile instanta a admis actiunea civila formulata de partea civila si a fost obligat inculpatul la plata sumei de 62.697,09 lei cu titlu de daune materiale catre SC P P SRL reprezentând: – 27.725,29 lei contravaloarea produselor lipsa din gestiunea inculpatului T R si suma de 34.971 lei – diferentele constatate între documentele justificative si cele depuse la contabilitate de catre inculpat ,anulandu-se facturile fiscale
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut ca inculpatul TR a fost angajat la SC P P SRL în calitate de agent de vânzari produse textile, conform fisei postului în baza contractului de munca nr.457492/22.06.2005, cu principale atributii de „a urmari încasarea sumelor datorate de catre clienti si sa ia toate masurile, astfel încât sa nu prejudicieze în nici un fel societatea”.
În perioada iunie-noiembrie 2005 inculpatul T R a ridicat marfa de la sediul societatii comercializând-o fara a elibera facturi fiscale cumparatorilor, sumele de bani încasate fiind însusite si folosite în interes personal de catre acesta. Pentru a acoperi lipsa de gestiune a completat o serie de facturi fiscale si chitante fictive catre diversi clienti ai SC P P SRL în care se regasesc înscrise sumele de bani reprezentând valoarea bunurilor vândute în interes personal. Prin aceste modalitati, în repetate rânduri inculpatul si-a însusit produse si sume de bani apartinând partii vatamate prejudiciind societatea cu suma de 47.653,46 lei. Un exemplar al facturilor si chitantelor fictive a fost depus de inculpat la compartimentul contabilitate al societatii, însa acestea nu se regasesc la clientii înscrisi pe facturi si chitante, sumele de bani mentionate nefiind datorate de acestia din urma.
, Inculpatul încasa contravaloarea produselor livrate în numele SC P P SRL Sibiu de la diverse clienti ai societatii, însa nu a predat sumele respective la casierie.
O alta modalitate uzitata de inculpat consta în încasarea sumelor echivalente marfurilor vândute eliberând chitante reale clientilor si predând la compartimentul contabilitate la SC P P SRL copii falsificate ale chitantelor respective însotite de sume mai mici de bani.
Retinând vinovatia inculpatului în savârsirea infractiunii de delapidare si fals în înscrisuri sub semnatura privata, fapte savârsite în forma continuata si, aflate în concurs real, instanta de fond a aplicat acestuia o pedeapsa de 2 ani închisoare pentru delapidare si 1 an închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnatura privata.
La individualizarea judiciara a pedepsei, instanta de fond a avut în vedere criteriile art. 72 Cod penal, modalitatea de savârsire a faptelor, prejudiciul mare de 62.697,09 lei nerecuperat si persoana inculpatului, care este recidivist postexecutoriu, fiind condamnat anterior pentru fapte de acelasi gen si care nu a recunoscut decât comiterea infractiunii de fals sub semnatura privata.
În schimb, s-a apreciat ca fata de împrejurarile savârsirii faptei si de datele personale ce-l caracterizeaza pe inculpat, exista suficiente temeiuri pentru a concluziona ca realizarea scopului pedepsei e posibil si prin aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.
În ceea ce priveste latura civila, instanta de fond a obligat inculpatul la plata sumei de 62.697,09 lei catre SC P P SRL Sibiu, reprezentând 27.725,29 lei contravaloarea produse lipsa din gestiune si 34.971 lei diferenta constatata între documentele justificative si cele depuse de inculpat la contabilitate.
Împotriva acestei sentinte a formulat apel inculpatul solicitând în principal, achitarea pentru infractiunea de delapidare iar în subsidiar , aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special, cu consecinta respingerii daunelor materiale pretinse de partea civila.
În motivarea scrisa a apelului, inculpatul invoca inexistenta laturii obiective a infractiunii de delapidare în conditiile în care trebuia clarificata, pe calea unei expertize contabile , problema lipsurilor în gestiune, a raportului dintre lipsurile constatate în gestiune si, însusirea, folosirea, traficarea bunurilor de catre inculpat.
Cu ocazia dezbaterii apelului formulat, inculpatul a invocat existenta unor avize de retur a marfii care nu au fost semnate de inculpat si, care nu sunt valabile , astfel ca a solicitat înlaturarea acestora.
Examinând sentinta apelata prin prisma motivelor de apel formulate, precum si sub toate aspectele de fapt si de drept, potrivit dispozitiilor art. 371 alin. 2 Cod procedura penala, tribunalul constata ca acesta este fondat, si în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedura penala îl va admite desfiintând în parte sentinta apelata, urmând a judeca în fond, pentru urmatoarele considerente:
Prin sentinta penala nr. 121/2008 a Judecatoriei Sibiu, inculpatului i s-au interzis, în baza art. 71 Cod penal, drepturile civile prevazute de art. 64 lit. a – c Cod penal.
Însa potrivit dispozitiilor art. 71 aliniat 2,3 Cod penale si, a Deciziei nr. 74/2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a – c Cod penal nu se va face automat, prin efectul legii, ci se va aprecia asupra oportunitatii interzicerii acestor drepturi în functie de criteriile prevazute de art. 71 alin. 3 Cod penal.
Astfel, tribunalul tinând seama de natura faptei savârsite, (o infractiune contra patrimoniului), de gravitatea acesteia ( fapta prezentând un grad mediu de pericol social) de împrejurarile în care a fost savârsita si de persoana inculpatului care a mai fost condamnat pentru fapte de acelasi gen, va aprecia ca interzicerea dreptului de a alege, care este un drept fundamental garantat de constitutie, este excesiva, motiv pentru care va fi înlaturata.
În ceea ce priveste latura civila, tribunalul constata ca, prin sentinta apelata, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 62.697,09 lei catre partea civila SC Primus Prod SRL cu titlu de daune materiale, admitând constituirea de parte civila astfel cum a fost formulata, fara a proceda la efectuarea unei expertize contabile în cauza astfel cum s-a solicitat.
În apel, tribunalul a procedat la efectuarea unei expertize contabile ocazie cu care s-a constatat ca, totalul prejudiciului creat partii vatamate prin fapte de natura penala se ridica la suma de 22.370,82 lei . O parte din acest prejudiciu este reprezentat de facturi emise de inculpat care nu fac obiectul rechizitoriului Prejudiciul reprezentat de aceste facturi si chitante care nu se regasesc în rechizitoriu se ridica la suma de 5.060,88 lei, suma care urmeaza a fi scazuta din prejudiciul stabilit de expert, de 22.370,82 lei, ramânând astfel, un prejudiciu real de 17.309,94 lei, la plata caruia va fi obligat inculpatul.
În ceea priveste diferenta de la suma stabilita de expert ca si prejudiciu si, suma pretinsa de partea civila, tribunalul constata ca, o contributie însemnata la aparitia debitorilor din facturi neîncasate apartine si partii civile care nu a urmarit încasarea integrala a facturilor si chitantierelor, fapt ce a determinat reconstituiri de sume si chitante, nu a supravegheat modul de lucru al inculpatului în perioada de proba si ulterior, si nu a respectat dispozitiile legale privitoare la întocmirea documentelor contabile ( filele 5,8 expertiza).
De asemenea, o contributie importanta la acest prejudiciu l-a avut si întocmirea unui numar însemnat de avize de însotire a marfii centralizate ca transfer de marfa din gestiunea magaziei centrale în gestiunea inculpatului, fara ca aceste avize sa fie semnate de primire a marfii, aceste avize însumând o valoare de 80.560,27 lei ( fila 5 expertiza), în acest fel fiind vânduta marfa clandestin prin întocmirea avizelor de retur marfa, situatie ce a devenit necontrolabila ( fila 8 expertiza).
În mod asemanator, la inventarul efectuat în 19.08.2005 asupra stocului de marfa din gestiunea inculpatului, nu s-a stabilit nici o situatie de gestiune, nu s-a stabilit lipsa de 16.355 lei care nu a putut fi contabilizata, situatie în care, la predarea gestiunii, apare lipsa în gestiune per total perioada de gestiune ( filele 10,12 expertiza).
Toate aceste inadvertente si deficiente în activitatea partii civile nu pot fi imputate exclusiv inculpatului, neputându-se face dovada existentei unei legaturi de cauzalitate între acest prejudiciu si faptele ilicite ale inculpatului, motiv pentru care, restul pretentiilor partii civile vor fi respinse.
În consecinta tribunalul a redus cuantumul despagubirilor materiale la plata carora a fost obligat inculpatul, catre partea civila, de la 62.697,09 lei la suma de 17.309,94 lei.
Pe cale de consecinta, tribunalul a înlaturat din sentinta apelata si dispozitia privitoare la anularea de chitante: , întrucât nu s-a facut dovada existentei unei legaturi de cauzalitate între sumele cuprinse în aceste facturi si fapta ilicita a inculpatului, astfel încât nu se impune desfiintarea acestor înscrisuri, în baza art. 348 Cod procedura penala.
În schimb, s-a impus anularea, în baza art. 348 Cod procedura penala, a unor facturil fiscale si chitante fiscale, acestea nefiind anulate de instanta de fond desi prin acestea s-a creat un prejudiciu partii civile, inculpatul fiind obligat la plata sumelor aferente acestor facturi.
Celelalte dispozitii ale sentintei apelate au fost mentinute.
Desi, în considerentele sentintei apelate instanta de fond a apreciat ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, tribunalul a constatat ca, data fiind condamnarea anterioara a inculpatului prin sentinta penala nr. 97/2002 a Tribunalului Timis, nu sunt îndeplinite, în speta, dispozitiile legale privitoare la suspendarea conditionata sau suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate.
Pt aceste considerente tribunalul a admis apelul inculpatului T.B. si a desfiintat in parte sentinta penala nr 121 din 04.03.2008 , pronuntata de judecatoria Sibiu , inlaturand aplicarea pedepsei accesorii prevazuta de art 64 , lit a , teza 1 , cod penal si reducand cuantumul despagubirilor materiale la care inculpatul a fost obligat sa le plateasca catre partea civila
