Dosar nr. 1080/201/2009 art. 215! al.1C.p.
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA CALAFAT JUDEŢUL DOLJ
SENTINŢA PENALĂ Nr. 106
Şedinţa publică de la 23 Iulie 2009
Completul compus din:
PREŞEDINTE MP
Grefier CB
Ministerul Public reprezentat de prim procuror VC
de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Calafat
Pe rol judecarea cauzei Penale privind pe inculpaţii RFR şi LVG şi pe parte vătămată SC PH SRL, parte vătămată SC PH SRL prin administrator DL, având ca obiect delapidarea (art. 215 ind.1 C.p.).
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns inculpatul RFR asistat de avocat G. B prin substituirea avocatului ales CC, inculpatul LV asistat de avocat O.N, lipsă fiind partea civilă SC PH SRL şi martorul IS.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral de grefierul de şedinţă, inculpatul L a renunţat la audierea martorului IS după care instanţa, apreciind cauza în stare de judecată a acordat cuvântul în fond.
Reprezentantul parchetului a expus pe larg starea de fapt, arătând că vinovăţia inculpaţilor a fost dovedită prin probele administrate şi recunoscută de inculpatul R, şi a solicitat condamnarea inculpaţilor la pedeapsa închisorii pentru care să se dispună suspendarea condiţionată a executării, obligarea la despăgubiri către partea civilă şi la cheltuieli judiciare statului.
Avocat G. B, pentru inculpatul R, a solicitat condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, avându-se în vedere împrejurări ce pot constitui circumstanţe atenuante şi suspendarea condiţionată a executării.
Avocat O. N, pentru inculpatul LVG, a solicitat achitarea acestuia în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art. 10 lit.c C.p., arătând că în cauza nu a fost dovedită vinovăţia inculpatului şi că fapta a fost săvârşită de inculpatul R. A depus concluzii scrise.
Inculpat RFR în ultimul cuvânt a recunoscut şi regretat săvârşirea faptei.
Inculpat LVG în ultimul cuvânt nu a recunoscut săvârşirea faptei.
JUDECATA
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat nr. 177/P/2009 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor RFR zis Roşie şi LVG, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prev. de art. 2151 alin.1 C.p.
În fapt, s-a reţinut că începând cu data de 2.10.2008, inculpatul LVG s-a angajat ca lucrător comercial la sala de jocuri mecanice aparţinând SC PH SRL Calafat, având ca principală sarcină de serviciu gestionarea sumelor de bani încasate în urma vânzării impulsurilor la aparatele de jocuri electronice instalate în sala situată in C. La începutul lunii februarie 2009, inculpatul l-a contactat pe RFR, cu care era bun prieten, solicitându-i să-i împrumute suma de 1500 lei, de care i-a spus că avea nevoie pentru a-şi acoperi o lipsă în gestiunea de la sala de jocuri. În acest context, inculpatul R i-a spus inculpatului L că nu avea suma respectivă, dar s-a oferit să-i facă rost de ea împrumutându-se de la un prieten al său GI. Astfel, GI i-a dat lui R suma de 1500 lei cu condiţia să-i fie restituiţi în termen de o lună de zile şi astfel inculpatul R i-a dat banii inculpatului L. La scurt timp, GI i-a cerut inculpatului R să-i restituie mai devreme suma împrumutată, condiţii în care R a fost nevoit să ceară banii de la inculpatul L. Acesta a motivat că nu avea de unde să ia banii şi totodată i-a spus lui Roşiţa că mai avea nevoie de încă 1600 lei. Presaţi de nevoia de a face rost atât de banii care-i datorau lui G cât şi pentru a procura suma de 1600 lei de care mai avea nevoie inculpatul L, cei doi au început să caute la diverse persoane sume de bani pe care să le ia cu titlu de împrumut. În acest scop, în ziua de 6.02.2009, inculpaţii s-au deplasat cu autoturismul Dacia Logan aparţinând lui L la locuinţa martorului CS din com PM şi au solicitat martorului, cu titlu de împrumut, suma de 1000 de euro pe care acesta a fost de acord să le-o dea dar a condiţionat acordarea ei de oferirea unei garanţii constând în lăsarea unui autoturism la CS până când inculpaţii restituiau cei 1000 euro. Ştiind că prietenul său, martorul MGI voia să-şi vândă autoturismul Citroen Xantia, inculpatul R s-a gândit că ar putea garanta împrumutul celor 1000 de euro de la C cu autoturismul lui M, astfel că împreună cu inculpatul L au revenit în aceeaşi zi în C, unde s-au întâlnit şi au discutat cu M despre vânzarea maşinii. Martorul M a fost de acord să-i dea inculpatului R maşina pentru a i-o vinde contra sumei de 1300 de euro. Astfel, inculpatul Roşiţa s-a urcat la volanul autoturismului aparţinând martorului M, iar inculpatul L s-a urcat la volanul autoturismului său Logan, după care împreună au revenit la martorul C din Poiana Mare de la care au împrumutat 1000 de euro, lăsându-i garanţie autoturismul Citroen Xantia şi stabilind ca în decurs de o lună să-i restituie suma împrumutată. După ce au primit banii, cei doi inculpaţi au revenit în C unde inculpatul R a schimbat în lei cei 1000 de euro şi din echivalentul de 4200 lei rezultaţi i-a dat lui L 3100 lei, restul fiind luaţi de inculpatul R. La câteva zile după aceste fapte, martorul MGI l-a contactat pe inculpatul R pentru a vedea dacă acesta îi vându-se maşina, Fără să-i spună că autoturismul Citroen fusese lăsat la CS pentru garantarea împrumutului de 1000 euro, inculpatul R l-a dus cu vorba câteva zile pe acesta, spunând uneori că lăsase maşina la Timişoara, alteori că era defectă.
Constatând că ceva nu era în regulă cu maşina sa, martorul M a devenit mai insistent, solicitându-i maşina lui Roşiţa, astfel încât acesta, în final, a fost nevoit să confirme că folosise autoturismul pentru garantarea împrumutului de la CS, la care s-a şi deplasat împreună cu M, pentru a-i arăta autoturismul parcat în curte la acesta.
În aceste condiţii, martorul M i-a spus inculpatului R să-i achite datoria de 1000 euro lui C, pentru ca el să-şi poată recupera autoturismul. Presat de aceste împrejurări, inculpatul Roşiţa i-a cerut inculpatului L să facă cumva să obţină suma de 1000 euro pentru a-i fi restituită lui CS, discuţiile pe această temă între cei doi purtându-se tot mai frecvent şi ajungându-se chiar la sugestia făcută de L că singura posibilitate de a face rost de cei 1000 euro era să însceneze comiterea unui jaf la sala de jocuri unde L era angajat.
Cei doi inculpaţi au început să se gândească la modalitatea de înscenare a jafului, debutând cu cumpărarea unui spray lacrimogen de la un magazin din Craiova. După achiziţionarea acestui spray, nu au dat curs imediat hotărârii de a înscena jafului, dar întrucât martorul M, în zilele anterioare datei de 16.02.2009 a devenit deosebit de insistent pentru a-şi recupera autoturismul, cei doi inculpaţi au stabilit că trebuia să însceneze jaful la sala de jocuri mecanice. Pentru a putea câştiga timpul necesar momentul propice de a-şi pune în aplicare hotărârea luată, inculpatul R i-a dat asigurări martorului M că în ziua de 16.02.2009 urma să primească suma necesară cu titlul de împrumut de la inculpatul L şi pentru a fi credibil, în aceeaşi zi de 16.02.2009, în jurul prânzului şi în prezenţa martorului M, R a discutat telefonic cu inculpatul L care i-a dat asigurări că-i va da cu împrumut suma de 5000 de lei din gestiune unde în ziua respectivă L era în tura de serviciu. Cu toate asigurările primite din partea inculpatului L, martorul M nu l-a crezut pe inculpatul R, care pentru a-l convinge, l-a rugat să-l însoţească la sala de jocuri unde se afla inculpatul L. Ajuns aici, martorul M a primit direct asigurări de la inculpatul L că o să-i dea lui R 5000 lei din gestiune, dar să mai aibă răbdare până după ce i se făcea inventarul turei de serviciu de către administratorul sălii de jocuri, DL, fapt ce se întâmpla la sfârşitul fiecărei ture de serviciu.
Cei doi inculpaţi au început să se gândească la modalitatea de înscenare a jafului, debutând cu cumpărarea unui spray lacrimogen de la un magazin din Craiova. După achiziţionarea acestui spray, nu au dat curs imediat hotărârii de a înscena jafului, dar întrucât martorul M, în zilele anterioare datei de 16.02.2009 a devenit deosebit de insistent pentru a-şi recupera autoturismul, cei doi inculpaţi au stabilit că trebuia să însceneze jaful la sala de jocuri mecanice. Pentru a putea câştiga timpul necesar momentul propice de a-şi pune în aplicare hotărârea luată, inculpatul R i-a dat asigurări martorului M că în ziua de 16.02.2009 urma să primească suma necesară cu titlul de împrumut de la inculpatul L şi pentru a fi credibil, în aceeaşi zi de 16.02.2009, în jurul prânzului şi în prezenţa martorului M, R a discutat telefonic cu inculpatul L care i-a dat asigurări că-i va da cu împrumut suma de 5000 de lei din gestiune unde în ziua respectivă L era în tura de serviciu. Cu toate asigurările primite din partea inculpatului L, martorul M nu l-a crezut pe inculpatul R, care pentru a-l convinge, l-a rugat să-l însoţească la sala de jocuri unde se afla inculpatul L. Ajuns aici, martorul M a primit direct asigurări de la inculpatul L că o să-i dea lui R 5000 lei din gestiune, dar să mai aibă răbdare până după ce i se făcea inventarul turei de serviciu de către administratorul sălii de jocuri, DL, fapt ce se întâmpla la sfârşitul fiecărei ture de serviciu.
Aceste discuţii între cei doi inculpaţi şi martorul M au avut loc în după amiaza zilei de 16.02.2009 şi în cele din urmă M s-a lăsat înduplecat de a mai da un răgaz inculpatului R, cu care a stabilit să ia banii de la L şi să se întâlnească în acea seară pentru a merge să-i restituie lui C datoria de 1000 euro şi pentru ca martorul M să-şi recupereze maşina. Pe seară, văzând că inculpatul R nu-l contactează, martorul M l-a căutat din nou la telefon pe acesta şi a aflat că se afla cu L la sala de jocuri mecanice. Pentru a fi sigur că R va lua banii de la L, martorul M s-a deplasat şi el la sala de jocuri unde şi de această dată a primit asigurări de la inculpatul L că-i va da 5000 lei lui R, acesta rugându-l pe martor să mai aştepte până cânt administratorul D trecea să-i facă inventarul. Presaţi de insistenţele martorului M, cei doi inculpaţi au hotărât să pună în aplicare hotărârea înscenării jafului, astfel că au stabilit în detaliu să ţină legătura prin telefon şi în momentul în care în sala de jocuri nu mai erau clienţi, L să-l anunţe pe R să vină la sala de jocuri, să folosească o şurubelniţă cu care să deschidă un sertar unde i-a indicat că erau banii şi pentru a da credibilitate jafului să folosească spray-ul lacrimogen şi să ia banii. Martorul M a remarcat că cei doi inculpaţi discutau discret, însă nu au înţeles ce puneau la cale.
Aceste discuţii între cei doi inculpaţi şi martorul M au avut loc în după amiaza zilei de 16.02.2009 şi în cele din urmă M s-a lăsat înduplecat de a mai da un răgaz inculpatului R, cu care a stabilit să ia banii de la L şi să se întâlnească în acea seară pentru a merge să-i restituie lui C datoria de 1000 euro şi pentru ca martorul M să-şi recupereze maşina. Pe seară, văzând că inculpatul R nu-l contactează, martorul M l-a căutat din nou la telefon pe acesta şi a aflat că se afla cu L la sala de jocuri mecanice. Pentru a fi sigur că R va lua banii de la L, martorul M s-a deplasat şi el la sala de jocuri unde şi de această dată a primit asigurări de la inculpatul L că-i va da 5000 lei lui R, acesta rugându-l pe martor să mai aştepte până cânt administratorul D trecea să-i facă inventarul. Presaţi de insistenţele martorului M, cei doi inculpaţi au hotărât să pună în aplicare hotărârea înscenării jafului, astfel că au stabilit în detaliu să ţină legătura prin telefon şi în momentul în care în sala de jocuri nu mai erau clienţi, L să-l anunţe pe R să vină la sala de jocuri, să folosească o şurubelniţă cu care să deschidă un sertar unde i-a indicat că erau banii şi pentru a da credibilitate jafului să folosească spray-ul lacrimogen şi să ia banii. Martorul M a remarcat că cei doi inculpaţi discutau discret, însă nu au înţeles ce puneau la cale.
Apoi, în jurul orelor 20,oo după ce a primit noi asigurări de la inculpatul L că în acea seară îi va da bani din gestiune lui R şi că la rândul său acesta va achita datoria lui C şi îi va aduce maşina, martorul M a plecat de la sala de jocuri, stabilind cu R să-l contacteze după ce avea banii de la L.
Apoi, în jurul orelor 20,oo după ce a primit noi asigurări de la inculpatul L că în acea seară îi va da bani din gestiune lui R şi că la rândul său acesta va achita datoria lui C şi îi va aduce maşina, martorul M a plecat de la sala de jocuri, stabilind cu R să-l contacteze după ce avea banii de la L.
Spre dimineaţa zile de 17.02.2009, între orele 4,oo şi 5,oo inculpatul L a numărat banii din gestiune şi a aranjat bancnotele în legături, în una din legături punând suma de 5800 lei şi lăsând-o în sertarul unde îi indicase lui R că ţinea banii. Apoi, pentru că în sala de jocuri se mai aflat doar martorul A, în jurul orelor 4,32, inculpatul R l-a sunat pe L, apel pe care acesta nu l-a preluat imediat, însă la orele 5,04 şi 5,18 inculpatul L l-a sunat conform înţelegerii pe inculpatul Roşiţa să vină la sala de jocuri şi să acţioneze conform înţelegerii.
Spre dimineaţa zile de 17.02.2009, între orele 4,oo şi 5,oo inculpatul L a numărat banii din gestiune şi a aranjat bancnotele în legături, în una din legături punând suma de 5800 lei şi lăsând-o în sertarul unde îi indicase lui R că ţinea banii. Apoi, pentru că în sala de jocuri se mai aflat doar martorul A, în jurul orelor 4,32, inculpatul R l-a sunat pe L, apel pe care acesta nu l-a preluat imediat, însă la orele 5,04 şi 5,18 inculpatul L l-a sunat conform înţelegerii pe inculpatul Roşiţa să vină la sala de jocuri şi să acţioneze conform înţelegerii.
În acelaşi timp, inculpatul L nu a activat sistemul de avertizare sonoră, instalat la uşa de acces în sala de jocuri şi s-a aşezat pe o canapea, prefăcându-se că doarme. Martorul A s-a aşezat pe aceeaşi canapea şi a adormit. Între orele 5,18 – 5,30, în sala de jocuri a trecut martorul BG, paznic la Primăria C, care voia să bea o cafea la sala de jocuri, cum obişnuia frecvent. La vederea acestuia, inculpatul L i-a solicitat să plece, motivând că era obosit şi voia să doarmă. După plecarea martorului B în jurul orelor 5,30 inculpatul R a venit la sala de jocuri având asupra sa o şurubelniţă şi spray-ul lacrimogen, a intrat în sală, s-a dus la sertarul unde ştia de la L că se aflau banii, a acţionat cu şurubelniţa superficial în partea superioară a sertarului pe care ş-a deschis, a luat apoi legătură cu cei 5800 lei şi la plecare, pentru a crea aparenţele unui jaf, a acţionat la întâmplare cu sprayul lacrimogen. Imediat după plecarea inculpatului R, inculpatul L l-a trezit pe martorul A, căruia i-a spus că cineva intrase în sală, dăduse cu spray lacrimogen şi luase banii din sertar, după care la orele 5,39 a sunat pe apelul de urgenţă 112 şi a anunţat Poliţia. Între timp, o patrulă de poliţie l-a reperat pe inculpatul R la o distanţă mică de locul unde este sala de jocuri mecanice şi părându-li-se suspect, l-au reţinut pe acesta, găsind asupra lui şurubelniţa, sprayul lacrimogen şi suma de 5800 lei, sumă despre care în momentele imediat următoare inculpatul R a confirmat că o luase de la sala de jocuri în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatul L şi prin înscenarea unei infracţiuni de tâlhărie.
În acelaşi timp, inculpatul L nu a activat sistemul de avertizare sonoră, instalat la uşa de acces în sala de jocuri şi s-a aşezat pe o canapea, prefăcându-se că doarme. Martorul A s-a aşezat pe aceeaşi canapea şi a adormit. Între orele 5,18 – 5,30, în sala de jocuri a trecut martorul BG, paznic la Primăria C, care voia să bea o cafea la sala de jocuri, cum obişnuia frecvent. La vederea acestuia, inculpatul L i-a solicitat să plece, motivând că era obosit şi voia să doarmă. După plecarea martorului B în jurul orelor 5,30 inculpatul R a venit la sala de jocuri având asupra sa o şurubelniţă şi spray-ul lacrimogen, a intrat în sală, s-a dus la sertarul unde ştia de la L că se aflau banii, a acţionat cu şurubelniţa superficial în partea superioară a sertarului pe care ş-a deschis, a luat apoi legătură cu cei 5800 lei şi la plecare, pentru a crea aparenţele unui jaf, a acţionat la întâmplare cu sprayul lacrimogen. Imediat după plecarea inculpatului R, inculpatul L l-a trezit pe martorul A, căruia i-a spus că cineva intrase în sală, dăduse cu spray lacrimogen şi luase banii din sertar, după care la orele 5,39 a sunat pe apelul de urgenţă 112 şi a anunţat Poliţia. Între timp, o patrulă de poliţie l-a reperat pe inculpatul R la o distanţă mică de locul unde este sala de jocuri mecanice şi părându-li-se suspect, l-au reţinut pe acesta, găsind asupra lui şurubelniţa, sprayul lacrimogen şi suma de 5800 lei, sumă despre care în momentele imediat următoare inculpatul R a confirmat că o luase de la sala de jocuri în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatul L şi prin înscenarea unei infracţiuni de tâlhărie.
Inculpatul R a recunoscut săvârşirea faptei, însă inculpatul L a negat constant faptul că luarea sumei de 5800 lei de către R s-a făcut în baza unei înţelegeri prealabile între ei. El a susţinut că niciodată nu a însuşit bani din gestiunea sălii de jocuri, susţine infirmată ulterior chiar de el, când a arătat că l-ar fi lăsat pe inculpatul R să joace la sala de jocuri impulsuri în sumă de 1380 lei fără să-i încaseze banii şi că ar fi recuperat această sumă ulterior, aducând-o înapoi în gestiune. Cu privire la lipsa din gestiune a acestei suma de bani, martorul DL a arătat că nu a avut cunoştinţă despre această lipsă decât după ce a efectuat inventarul gestiunii iar L nu i-a recunoscut iniţial că cei 1380 lei lipsă din gestiune reprezentau impulsuri neachitate de R, ci dimpotrivă, a minţit spunând că i-ar fi dat banii fratelui său LE, cu împrumut. Mai mult, administratorul D a arătat că din cei 1380 lei inculpatul a adus în gestiune suma de 1000 lei şi că diferenţa de 380 lei i-a reţinut-o din salariu. Ori, aceste aspecte susţin faptul că şi anterior inculpatul L a delapidat sume de bani din gestiune şi că era dispus să delapideze şi în continuarea, fapt confirmat de altfel în mod indirect de martorul M, care a fost asigurat de inculpatul L că el o să ia bani din gestiune să-i dea lui R la data de 16.02.2009. Ba mai mult, acelaşi martor M a susţinut că inculpatul L s-a exprimat către el că în cazul în care R nu-i va restitui banii, va acoperi lipsa în gestiune cu bani de acasă. Conform notelor de inventar întocmite de administratorul D imediat după luarea sumei de 5800 lei de către R a rezultat că pe tura de serviciu din data de 16/17.02.2009, inculpatul L gestionase impulsuri în sumă de 9443, 23 lei. În acelaşi context a rezultat că după luarea sumei de 5800 lei, în sertarul unde erau ţinuţi banii s-a mai găsit doar suma de 186 lei, care adăugaţi la cei 5800 lei rezultă sumă de 5986 lei. Ori, din cât ar fi trebuit să aibă în gestiune inculpatul L, respectiv suma de 9443,23 lei a rezultat că acesta avea o lipsă de 3457,23 lei. Cu privire la această lipsă din gestiunea turei de serviciu, inculpatul L nu a putut să ofere nici o explicaţie însă a susţinut că toţi banii rezultaţi din încasările sumei sale au fost lăsat în sertarul de unde R a luat cei 5800 lei, sugerând în acest mod că şi suma de 3457, 223 lei ar fi fost însuşită de R.
Pe baza declaraţiilor inc L a rezultat că în sertarul unde se afla legătura cu cei 5800 lei s-au mai aflat 270 euro, 2 bancnote de 500 lei şi câteva bancnote de 100 lei, bani despre care acesta a relatat că i-ar fi avut într-o altă legătură şi pe care nu i-a mai găsit luării celor 5800 lei de către R.
Pe baza declaraţiilor inc L a rezultat că în sertarul unde se afla legătura cu cei 5800 lei s-au mai aflat 270 euro, 2 bancnote de 500 lei şi câteva bancnote de 100 lei, bani despre care acesta a relatat că i-ar fi avut într-o altă legătură şi pe care nu i-a mai găsit luării celor 5800 lei de către R.
Cercetările efectuate nu au stabilit nici un indiciu că şi această sumă de bani ar fi fost însuşită de inc. R însă faptul că inculpatul Lungu a fost singurul care a mânuit. numărat şi aşezat în legături banii încasaţi pe tura sa de serviciu, că a fost singurul care ştia de existenţa acestor bani în acelaşi sertar şi că martorul AF a confirmat că l-a văzut pe L când a numărat şi aşezat banii în sertar şi că în legătura de bani luată de R a fost exact suma de care aveau nevoie cei doi pentru a-şi achita datoria către C, sunt elemente în raport de care rezultă că şi diferenţa de 3457,23 lei respectiv echivalentul a 270 euro, 2 bancnote de 500 lei şi alte câteva de 100 lei au fost însuşite de inculpatul Roşiţa în noaptea de16/17.02.2009.
Suma de 5800 lei însuşită de R în baza înţelegerii cu L a fost recuperată de către organele de poliţie şi restituită părţii vătămate, rămânând nerecuperată suma de 3457,23 lei.
Din probele administrate în cauză, declaraţiile inculpaţilor, coroborate cu declaraţiile părţii civile DL şi martorilor AF, BG, BHI, PM, MGI, SAI, LG, CS, ce celelalte probe strânse şi administrate în faza urmăririi penale, instanţa a reţinut că începând cu data de 2.10.2008, inculpatul LVG s-a angajat ca lucrător comercial la sala de jocuri mecanice aparţinând SC PH SRL Calafat, având ca principală sarcină de serviciu gestionarea sumelor de bani încasate în urma vânzării impulsurilor la aparatele de jocuri electronice instalate în sala situată in Calafat. La începutul lunii februarie 2009, inculpatul l-a contactat pe RFR, cu care era bun prieten, solicitându-i să-i împrumute suma de 1500 lei, de care i-a spus că avea nevoie pentru a-şi acoperi o lipsă în gestiunea de la sala de jocuri. În acest context, inculpatul R i-a spus inculpatului L că nu avea suma respectivă, dar s-a oferit să-i facă rost de ea împrumutându-se de la un prieten al său GI. Astfel, GI i-a dat lui R suma de 1500 lei cu condiţia să-i fie restituiţi în termen de o lună de zile şi astfel inculpatul R i-a dat banii inculpatului L. La scurt timp, GI i-a cerut inculpatului R să-i restituie mai devreme suma împrumutată, condiţii în care R a fost nevoit să ceară banii de la inculpatul L. Acesta a motivat că nu avea de unde să ia banii şi totodată i-a spus lui R că mai avea nevoie de încă 1600 lei. Presaţi de nevoie de a face rost atât de banii care-i datorau lui G cât şi pentru a procura suma de 1600 lei de care mai avea nevoie inculpatul L, cei doi au început să caute la diverse persoane sume de bani pe care să le ia cu titlu de împrumut. În acest scop, în ziua de 6.02.2009, inculpaţii s-au deplasat cu autoturismul Dacia Logan aparţinând lui L la locuinţa martorului CS şi au solicitat martorului, cu titlu de împrumut, suma de 1000 de euro pe care acesta a fost de acord să le-o dea dar a condiţionat acordarea ei de oferirea unei garanţii constând în lăsarea unui autoturism la CS până când inculpaţii restituiau cei 1000 euro. Ştiind că prietenul său, martorul MGI voia să-şi vândă autoturismul Citroen Xantia, inculpatul R s-a gândit că ar putea garanta împrumutul celor 1000 de euro de la C cu autoturismul lui M, astfel că împreună cu inculpatul L au revenit în aceeaşi zi în Calafat, unde s-au întâlnit şi au discutat cu M despre vânzarea maşinii. Martorul M a fost de acord să-i dea inculpatului R maşina pentru a i-o vinde contra sumei de 1300 de euro. Astfel, inculpatul R s-a urcat la volanul autoturismului aparţinând martorului M, iar inculpatul L s-a urcat la volanul autoturismului său Logan, după care împreună au revenit la martorul C de la care au împrumutat 1000 euro, lăsându-i garanţie autoturismul Citroen Xantia şi stabilind ca în decurs de o lună să-i restituie suma împrumutată. După ce au primit banii, cei doi inculpaţi au revenit în C unde inculpatul R a schimbat în lei cei 1000 de euro şi din echivalentul de 4200 lei rezultaţi i-a dat lui L 3100 lei, restul fiind luaţi de inculpatul R. La câteva zile după aceste fapte, martorul MGI l-a contactat pe inculpatul R pentru a vedea dacă acesta îi vându-se maşina, Fără să-i spună că autoturismul Citroen fusese lăsat la CS pentru garantarea împrumutului de 1000 euro, inculpatul R l-a dus cu vorba câteva zile pe acesta, spunând uneori că lăsase maşina la Timişoara, alteori că era defectă.
Constatând că ceva nu era în regulă cu maşina sa, martorul M a devenit mai insistent, solicitându-i maşina lui R, astfel încât acesta, în final, a fost nevoit să confirme că folosise autoturismul pentru garantarea împrumutului de la CS, la care s-a şi deplasat împreună cu M, pentru a-i arăta autoturismul parcat în curte la acesta.
În aceste condiţii, martorul M i-a spus inculpatului R să-i achite datoria de 1000 euro lui C, pentru ca el să-şi poată recupera autoturismul. Presat de aceste împrejurări, inculpatul R i-a cerut inculpatului L să facă cumva să obţină suma de 1000 euro pentru a-i fi restituită lui CS, discuţiile pe această temă între cei doi purtându-se tot mai frecvent şi ajungându-se chiar la sugestia făcută de L că singura posibilitate de a face rost de cei 1000 euro era să însceneze comiterea unui jaf la sala de jocuri unde L era angajat.
Inculpatul R a recunoscut săvârşirea faptei, însă inculpatul L a negat constant faptul că luarea sumei de 5800 lei de către R s-a făcut în baza unei înţelegeri prealabile între ei. El a susţinut că niciodată nu a însuşit bani din gestiunea sălii de jocuri, susţine infirmată ulterior chiar de el, când a arătat că l-ar fi lăsat pe inculpatul R să joace la sala de jocuri impulsuri în sumă de 1380 lei fără să-i încaseze banii şi că ar fi recuperat această sumă ulterior, aducând-o înapoi în gestiune. Cu privire la lipsa din gestiune a acestei suma de bani, martorul DL a arătat că nu a avut cunoştinţă despre această lipsă decât după ce a efectuat inventarul gestiunii iar L nu i-a recunoscut iniţial că cei 1380 lei lipsă din gestiune reprezentau impulsuri neachitate de R, ci dimpotrivă, a minţit spunând că i-ar fi dat banii fratelui său LE, cu împrumut. Mai mult, administratorul D a arătat că din cei 1380 lei inculpatul a adus în gestiune suma de 1000 lei şi că diferenţa de 380 lei i-a reţinut-o din salariu. Ori, aceste aspecte susţin faptul că şi anterior inculpatul L a delapidat sume de bani din gestiune şi că era dispus să delapideze şi în continuare, fapt confirmat de altfel în mod indirect de martorul M, care a fost asigurat de inculpatul L că el o să ia bani din gestiune să-i dea lui R la data de 16.02.2009. Ba mai mult, acelaşi martor M a susţinut că inculpatul L s-a exprimat către el că în cazul în care R nu-i va restitui banii, va acoperi lipsa în gestiune cu bani de acasă. Conform notelor de inventar întocmite de administratorul D imediat după luarea sumei de 5800 lei de către R a rezultat că pe tura de serviciu din data de 16/17.02.2009, inculpatul L gestionase impulsuri în sumă de 9443, 23 lei. În acelaşi context a rezultat că după luarea sumei de 5800 lei, în sertarul unde erau ţinuţi banii s-a mai găsit doar suma de 186 lei, care adăugaţi la cei 5800 lei rezultă sumă de 5986 lei. Ori, din cât ar fi trebuit să aibă în gestiune inculpatul L, respectiv suma de 9443,23 lei a rezultat că acesta avea o lipsă de 3457,23 lei. Cu privire la această lipsă din gestiunea turei de serviciu, inculpatul L nu a putut să ofere nici o explicaţie însă a susţinut că toţi banii rezultaţi din încasările sumei sale au fost lăsat în sertarul de unde R a luat cei 5800 lei, sugerând în acest mod că şi suma de 3457,23 lei ar fi fost însuşită de R.
Cercetările efectuate nu au stabilit nici un indiciu că şi această sumă de bani ar fi fost însuşită de inc. R însă faptul că inculpatul L a fost singurul care a mânuit numărat şi aşezat în legături banii încasaţi pe tura sa de serviciu, că a fost singurul care ştia de existenţa acestor bani în acelaşi sertar şi că martorul AF a confirmat că l-a văzut pe L când a numărat şi aşezat banii în sertar şi că în legătura de bani luată de R a fost exact suma de care aveau nevoie cei doi pentru a-şi achita datoria către C, sunt elemente în raport de care rezultă că şi diferenţa de 3457,23 lei respectiv echivalentul a 270 euro, 2 bancnote de 500 lei şi alte câteva de 100 lei au fost însuşite de inculpatul R în noaptea de 16/17.02.2009.
În drept, fapta inculpaţilor întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare prev. de art. 2151 alin.1 C.p. La individualizarea pedepselor instanţa va avea în vedere gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care a fost săvârşită, conduita bună a infractorilor înainte de săvârşirea faptei, fiind fără antecedente penale, atitudinea după săvârşirea infracţiunii, rezultând din anunţarea autorităţilor, poziţia sinceră in cursul procesului penal a inculpatului R, împrejurări ce pot constitui circumstanţe atenuante în raport de disp. art. 74 lit.a,c C.p., astfel încât instanţa urmează să pronunţe o pedeapsă cu închisoare pentru fiecare în cuantum corespunzător, redusă potrivit disp. art. 76 lit.d C.p-
Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia şi fiind îndeplinite celelalte condiţii prev. de art. 81 C.p., instanţa va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei fiecătui inculpat.
În cauză, se va face aplicarea prev. art. 82 C.p. şi se va atrage atenţia asupra consecinţelor nerespectării prev. art. 83. C.p.
În baza art. 71 al.2 C.p., instanţa va aplica fiecăruia dintre inculpaţi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 al.1 lit.a teza a II-a şi lit.b C.p., dispunând în temeiul art. 71 alin.5 C.p., suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.
În timpul urmării penale faţă de cei doi inculpaţi a fost luată măsura arestării preventive pe timp de 30 de zile de la 17.02 la 18.03 2009 după care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pe timp de 15 zile de la 19.03 la 2.04.2009.
În temeiul art. 88 C.p., se va scădea timpul reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei închisorii pronunţate, respectiv de la 17.02.2009 la 3.04.2009.
Prejudiciul cauzat părţii civile SC PH SRL a fost recuperat parţial în sumă de 5800 lei şi restituit părţii civile, rămânând nerecuperată suma de 3457,23 lei însuşită de către inculpatul RFR.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu această sumă de bani iar pentru recuperarea ei urmează să fie obligat inculpatul RFR la despăgubiri în sumă de 3557,23 lei către această parte civilă.
În baza art. 191 C.p.p., fiecare inculpat va fi obligat să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat în sumă de câte 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
In baza art. 215 ind. 1 c.pen. al.1 c.pen. cu aplic. art. 74 lit. a, c şi art. 76 lit. d C.pen.
Condamnă pe fiecare dintre inculpaţii RFR, şi LVG, , la câte 6 luni închisoare.
In baza art. 81 c.p.
Dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
Aplică art. 82 c.p. şi atrage atenţia asupra consecinţelor nerespectării preved. art. 83 c.p.
In baza art. 71 al.2 c.p.,
Aplică fiecăruia dintre inculpaţi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 al.1 lit.”a” teza a II-a şi lit. b C.p.
In baza art. 71 al.5 c.p.,
Dispune suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.
Deduce din pedepsele aplicate perioada arestarii preventive pentru fiecare inculpat, de la 17.02.2009 la 3.04.2009.
Constată prejudiciul cauzat părţii civile SC PH SRL, prin administrator DL, parţial recuperat prin restituirea sumei de 5800 lei.
Obligă inculpatul RFR la plata sumei de 3457,23 lei, despăgubiri civile către partea civilă SC PH SRL Calafat.
Obligă fiecare inculpat la câte 200 lei, cheltuieli judiciare statului.
Sentinţă cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunţare pentru părţile prezente şi de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunţată in şedinţa publică de la 23.07.2009.
PREŞEDINTE, Grefier,
M P CB
MP/V.P./2 ex.
12 August 2009
