Poliţiştii din cadrul M.I.R.A. nu pot pretinde drepturile salariale care se acordă poliţiştilor detaşaţi în cadrul altor autorităţi.
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Dolj, reclamantul Beică Adrian a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor Bucureşti şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Dolj, pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să fie obligaţi în solidar la plata diferenţelor de drepturi de natură salarială, rezultate ca urmare a aplicării sporului de 30%, actualizat în funcţie de indicele de inflaţie calculat de la data când trebuiau acordate lunar sporurile şi până la data achitării efective, precum şi obligarea la plata dobânzilor legale până la momentul efectuării plăţilor.
S-a solicitat de asemenea obligarea MIRA să vireze fondurile băneşti necesare achitării despăgubirilor solicitate.
În motivare a arătat că este funcţionar public cu statut special în cadrul IPJ Dolj, fiind desemnat ca organ de cercetare al poliţiei judiciare prin Ordin al MIRA, cu avizul conform al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza dispoziţiilor art.201 alin.3 Cod pr.penală şi art.2 alin.3 din Legea 364/2004, privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare.
A mai arătat că, potrivit art.28 din OUG 43/2002, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi la DNA primesc un spor de 30% din salariul de bază lunar, spor ce a fost prevăzut de lege şi pentru procurorii DNA sau pentru judecătorii care compun completele specializate în judecarea infracţiunilor de corupţie.
A considerat reclamantul că s-a creat o discriminare între cele două categorii, deşi aceştia desfăşoară activităţi similare , au aceeaşi pregătire.A invocat Hotărârea nr. 185 din 22.07.2005 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.
S-a depus la dosar copie de pe hotărârea susmenţionată.
Pârâţii au formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii pe motiv că nu există discriminare întrucât s-a aplicat un criteriu de selecţie prevăzut de OG 137/2000.
S-a mai arătat că dispoziţiile legale sunt date cu respectarea Constituţiei, că petentul nu a avut niciodată calitatea de ofiţer detaşat DNA şi că instanţei de judecată nu îi este permis a se pronunţa cu privire la oportunitatea , legalitatea sau neconstituţionalitatea dispoziţiilor invocate .
IPJ Dolj a invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru perioada cuprinsă între 01.09.2002 şi 01.06.2004, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii.
Tribunalul Dolj, prin sentinţa nr. 4394din 20 noiembrie 2007 a respins acţiunea reclamantului.
În considerentele sentinţei s-a reţinut că reclamantul nu poate beneficia de dispoziţiile legale cu caracter special aplicabile ofiţerilor ce-şi desfăşoară activitatea în cadrul DNA, structură cu personalitate juridică ce funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deoarece este organ de cercetare al poliţiei judiciare în cadrul IPJ Dolj, iar Legea 364/2004 face distincţie între poliţia judiciară, ce este organizată şi funcţionează în cadrul MIRA şi poliţia judiciară a Parchetului Naţional Anticorupţie..
Cu privire la susţinerile reclamantului referitoare la discriminarea sa în raport cu ofiţerii şi agenţii poliţiei judiciare detaşaţi la DNA, s-a reţinut că sunt neîntemeiate, diferenţierea de tratament având la bază un criteriu obiectiv, acela al modificării raporturilor de muncă a acestora din urmă, prin detaşarea din cadrul unei instituţii care face parte din structura MIRA, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, structură cu personalitate juridică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
S-a reţinut că reclamantul nu poate beneficia de dispoziţiile prevăzute de art.28 din OUG 43/2002 (pentru perioada cât acestea s-au aflat în vigoare), nefiind detaşat la DNA, precum şi faptul că în cauză nu se identifică o situaţie discriminatorie bazată pe criteriile prevăzute de art.2 din OG 137/2002 R.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul Beică Adrian, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului s-a susţinut că potrivit art. 28 alin. 1 lit. a din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, poliţistul are dreptul la un salariu lunar compus din salariul de bază, indemnizaţii sporuri, premii ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege, respectiv OG 38/2003 care reglementează salarizarea poliţiştilor.
Se mai susţine că majorarea cu 30% a salariului solicitată este prevăzută de art. 28 alin. 4 din OUG nr. 43/2002 privind DNA cu modificările ulterioare pentru ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul acestuia, cât şi pentru cei încadraţi în unităţile aparţinând Poliţiei Române.
În motivele de recurs formulate s-a susţinut că sentinţa pronunţată de instanţa de fond este nelegală şi netemeinică, deoarece nu s-a acordat sporul de 30% din salariul de bază cuvenit, potrivit prevederilor art. 28 din OUG nr. 43/2002 privind DNA.
A arătat reclamantul că a fost delegat în repetate rânduri să efectueze acte de cercetare, inclusiv în cauzele de corupţie aflate în competenţa organelor de cercetare ale poliţiei judiciare, desfăşurându-şi activitatea sub conducerea, supravegherea şi controlul procurorului, potrivit dispoz.art.8 alin.1 din Legea 364/2004.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În speţă, reclamantul şi-a desfăşurat activitatea ca funcţionar public cu statut special în cadrul IPJ Dolj.
Sporul de 30% din salariul de bază este prevăzut de art. 28 alin. 5 din OUG nr. 43/2002 privind DNA.
Pentru a putea beneficia de acest spor, trebuie ca intimatul reclamant să fi funcţionat în cadrul DNA, ca ofiţer de poliţie judiciară .
Recurentului reclamant îi sunt aplicabile prevederile OG 38/2003 privind salarizarea poliţiştilor, care nu prevede acordarea acestui spor.
Dreptul salarial solicitat de reclamant se aplică poliţiştilor din cadrul DNA, iar diferenţierea salarială se bazează pe criteriul obiectiv al detaşării acestora în cadrul unor instituţii care nu face parte din structura MIRA, astfel încât nu sunt aplicabile prevederile OG 137/2000, care cuprinde criteriile de discriminare.
Prin urmare, diferenţierea de tratament la acordarea drepturilor salariale este stabilită în raport de instituţia unde-şi desfăşoară activitatea pe perioada detaşării, respectiv în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Întrucât dreptul de a beneficia de un spor salarial de 30% din salariul de bază nu este prevăzut în lege pentru poliţiştii care efectuează acte de cercetare şi care funcţionează în cadrul structurilor MIRA, judecătorul nu poate extinde sfera de aplicare a unor drepturi de la o categorie profesională cu un anumit specific, la o altă categorie profesională.
Niciodată poliţiştii din cadrul MIRA nu au avut prevăzut în lege dreptul pe care-l solicită reclamantul, aşa încât nu se poate pune în discuţie, eventual, aplicarea legii în timp.
Judecătorul nu se poate transforma în legislator pozitiv, în sensul de a introduce drepturi salariale suplimentare, faţă de cele prevăzute în legea care reglementează domeniul de activitate în care funcţionează partea.
Curtea mai precizează că poliţiştii detaşaţi în cadrul altor autorităţi sau instituţii beneficiază în baza art.37 din OG 38/2003 de salariul funcţiei respective şi de celelalte drepturi legal cuvenite.
Întrucât OG 43/2002 prevedea drepturi specifice pentru poliţiştii care funcţionează în cadrul DNA, aceştia au încasat legal sumele cuvenite, iar poliţiştii care funcţionau în unităţile MIRA nu pot pretinde dreptul respectiv, pentru considerentele deja expuse.
Având în vedere motivele enunţate, Curtea va respinge recursul reclamantului, sentinţa primei instanţe fiind legală şi temeinică.
1
