Prin cererea adresată Judecătoriei Orşova şi înregistrată sub nr. X la data de 03.09.2013, reclamanta M.D. a chemat în judecată pe pârâţii A.I. si A.E., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, sa fie obligaţi la desfiinţarea construcţiilor ilegale, edificate la adresa de domiciliu si prin care îi este pusa in pericol structura de rezistenta a casei, respectiv a construcţiei înălţata peste zidul comun, a zidului de la construcţia noua edificata si care, parţial, prin extindere, este construit pe terenul proprietatea sa, nerespectându-se hotarul, a balconului aflat deasupra ferestrei de vedere si care nu este edificat conform distantei legale, urmând a se reveni la starea iniţiala, de dinaintea ridicării noii construcţii, precum si la plata de daune, in suma de 5 000 lei, pentru distrugerile deja cauzate la imobilul – casa, prin lucrările de demolare si de construcţie efectuate. Totodată, raportat la faptul ca apele de pe acoperişul acestor construcţii si cele pluviale curg pe proprietatea sa, solicita ca paraţii să fie obligaţi sa facă si noi lucrări si anume cel puţin o noua rigola si un cămin, astfel încât apele sa curgă pe proprietatea lor. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii în fapt, arată că sunt vecini cu cele 2 construcţii, reprezentând case de locuit, situate in municipiul X, având fiecare familie in proprietate si cate un lot de teren, in suprafaţa de 700 mp. pe care, in partea dinspre strada, sunt construite cele 2 case de locuit. Aceste 2 case, din care cea de la nr.93, denumita in acţiune casa iniţiala si care în prezent a fost demolata, provin din acelaşi imobil-construcţie, dobândit de ambele parii, de la familia D., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat nr.1534/22 mai 1973. in cazul său, iar in cazul paraţilor, potrivit contractului de vânzare cumpărare cu întreţinere anexat; astfel, flecare casa constituia o jumătate din acest imobil – construcție, aflat in proprietatea fraţilor D. la nivelul anului 1970.
Arată că in luna iulie 2013, pârâţii si-au demolat parţial casa iniţiala, situata in str. X si s-au apucat sa ridice o noua construcţie, prin care nu numai ca i-au pus în pericol structura de rezistenta a casei sale, dar deja i-au generat si prejudicii, dărâmându-i-se zidul frontal de la apus, dinspre imobilul-vecin, aflat la nr.97, tavanele de la coridorul casei si de la una dintre camere ; probabil, bunurile in cauza s-au dărâmat, datorita vibraţiilor de la picamăr si celelalte utilaje, folosite la demolarea construcţiei iniţiale si a ridicării noii construcţii.
Precizează, totodată, ca acest zid frontal era construit din cărămida, având o înălțime de 2.5 m raporta la coama casei, o lungime de circa 8 m si o grosime (laţime) de circa 0,3 m.
De asemenea, i-au demolat inclusiv zidul situat pe proprietatea sa si construit de reclamantă din piatra, aflat lângă linia de hotar si care delimita cele 2 fonduri (case si terenuri), având o lungime de 3 m, o grosime (lățime) de 0,3 m si o înălțime de 0.5 m.
Mai mult, ridicând noua construcţie cu mult deasupra casei sale în înălțime nu s-a respectat linia de hotar, aflata pe zidul comun, ocupându-se cu construcţia efectiv acest zid si partea corespunzătoare unui rând de ţigla de pe acoperişul casei, in lungime de 5 m si lăţime de 0.2 m. Astfel, i-au distrus si 3 rânduri de ţigla de pe acoperişul casei, pe o distanta de 5 m şi o lăţime de 1 m.
Precizează că toate aceste pagube, deja produse, le-a evaluat la suma de 5 000 lei, acesta reprezentând prejudiciul suferit, strict si exclusiv doar prin distrugerea de bunuri, ca urmare a demolării celei iniţiale si a edificării noii construcţii.
In ceea ce priveşte capătul de cerere privind desfiinţarea construcţiilor ilegale, arată că referitor la balconul edificat, situat deasupra ferestrei de vedere a casei sale si care este construit cu nesocotirea dispoziţiilor art.615 alin.(2) C. civ., precizează ca trebuie desfiinţat, întrucât nu respectă distanţa legală de un metru.
Zidul comun de sprijin a fost ori parţial demolat sau s-a realizai supraînălțarea peste cel deja existent, punându-i-se astfel în pericol structura de rezistenţă a casei
Arată că trebuie demolat, de asemenea şi zidul construit prin extindere, la noua construcţie si care încalcă linia de hotar, fiind efectiv edificat in gradina aferenta casei sale si anume in cuprinsul lotului de 700 mp, aflaţi in proprietatea sa.
Referitor la capătul de cerere privind scurgerea apelor, învederează ca paraţii, prin executarea noilor construcţii, nu respecta dispoziţiile art. 604 alin.(l) si art.605 alin.(l) C. pr.civilă aşa încât este împiedicata curgerea fireasca a apelor. Aceste ape, care ar fi căzut iniţial pe acoperişul caselor comune, prin supraînălțarea si extinderea noii construcţii, cad pe proprietatea sa, lovindu-se de peretele de 3 ori mai mare decât casa iniţială.
În drept, îşi întemeiază acţiunea pe dispoziţiile art. 604 alin.(l), 605 alin.(l), 612 si 615 alin.(2) si (3), raportate la dispoziţiile art.630 alin.(1) din Legea nr.287/2009 privind Codul civil.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 491 lei.
În dovedire a depus procură specială privind pe S.S.D., cerere de informare mediere, invitaţii la mediere, confirmări de primire, proces verbal nr.2/02.09.2013, sesizare, contract de vindere-cumpărare, autorizaţii, extrase CF, contract de vânzare cumpărare întreţinere, schiţă, 5 fotocopii.
Prin serviciul registratură la 15.11.2013 a fost formulată cerere de intervenţie de Ş.P.V. solicitând să fie introdusă parte în prezenta cauză ca victimă colaterala şi să se dispună ca cei vinovaţi să fie obligaţi să îi repare tot ce a mai rămas restantă din remedierile începute şi totodată să îi plătească contravaloarea producţiei de struguri -100 kg la preţul pieţei şi in următorul an pană când via va produce din nou întrucât au fost rupţi şi deterioraţi câţiva buşteni de vie.
La termenul din 21.11.2013 reclamanta prin apărător a depus la dosar precizare de acţiune prin care arată că de la data introducerii acţiunii, din 03.09.2013 si pana in prezent,paraţii au mai construit si calcanul din partea de nord a construcţiei lor, respectiv din spre partea de sud a casei sale, de la nivelul etajului I si până la coama casei lor, pe o înălţime de 6 m.
În dovedire a depus înscrisuri (filele 52-61 vol.I).
La acelaşi termen de judecată pârâţii prin apărător au depus cerere de chemare în garanţie a SC A.C. SRL, pentru a sta in proces in calitate de tert, având in vedere ca în urma contractului de prestări de servicii de construcţii din 27 feb. 2013 acesta a procedat la efectuarea lucrărilor care au creat situaţia de fapt ce a determinat reclamanta sa promoveze acţiunea civilă de faţă, lucrări pentru care a fost remunerat.
In drept cererea de chemare în garanţie a fost întemeiată pe disp. art. 72-74 NCPC şi în dovedire a depus înscrisuri.
Prin serviciul registratură la 02.12.2013 pârâţii au formulat şi depus întâmpinare prin care învederează instanţei de judecata că potrivit NCPC instituţia precizării de acţiune nu mai este reglementata de textul de lege. Având in vedere ca textual se scrie „precizare de acţiune”, înseamnă că partea reclamantă precizează expres că aduce modificări la acţiunea introductiva, aşa încât solicită ca instanţa sa ia act că este sesizată cu o acţiune modificată în condiţiile art. 204 NCPC.
In lumina art. 30 alin. 5 NCPC, cererea reclamantei având caracterul de cerere adiţionala, îi determină a răspunde prin întâmpinare atât la cererea iniţiala cât şi la cea modificatoare.
Precizează că acest calcan de care face vorbire reclamanta exista înainte de introducerea acţiunii si a fost construit potrivit proiectului.
Cu privire la gradul de insorire invocat de reclamanta, solicită ca instanţa sa verifice si sa constate caracterul absurd al cererii astfel in timpul iernii care începe astronomic de la 21 decembrie solstiţiul de iarna si ţine pana la 23 martie echinocțiu de primăvara, ziua are 9 ore in luna decembrie, 10 ore in luna ianuarie si 11 ore in luna februarie calendaristic vorbind, asa încât pretenţiile la 11 ore si jumătate sunt pretenţii împotriva realităţii si a felului in care a fost rânduita ziua si noaptea.
Potrivit studiului de însorire întocmit la cererea lor a paraţilor lucrurile sunt si mai clare, analiza fiind făcuta pe echinocțiul de primăvara si toamna si pe solstițiul de vara si iarna cu schiţa imobilului si concluziile ca amplasarea locuinţei pe terenul proprietatea A.I. asigura durata de însorire minimă impusă faţă de construcţiile învecinate, indiferent de regimul de înălțime al acesteia.
Fata de studiul de însorire întocmit in cauza, acest capăt de cerere modificatoare nu subzista si solicită instanţei a-1 respinge ca nefondat.
Mai arată că fără a intra in toate amănuntele, arată instanţei ca cele afirmate sunt parţial adevărate in sensul ca au demolat doar acoperişul si mansarda de sub acoperiş, mansarda construita din scândura la fel ca şi acoperişul acesteia, mansarda care era pe terenul lor al pârâţilor si care nu afecta cu nimic casa reclamantei asa încât şi celelalte afirmaţii făcute nu sunt reale.
Precizează că există o nouă construcţie compusă din trei camere şi o bucătărie, cu living din doua compartimente în formă de L si baie şi salon în faţă, construită peste vechea clădire cu extindere în faţă şi spate.
Ceea ce este corect este faptul că la extinderea din spate din această construcţie făcuta în linie dreaptă de către constructor s-a ocupat pe o lungime de 3 m şi o lăţime de 30 cm din terenul reclamantei, lucru pe care el nu l-am cunoscut.
Mai mult arată că, pentru că nu a apelat la persoane particulare dorind să facă o construcţie trainică si fără probleme a contractat cu o firma de construcţii în baza unui proiect cu toate aprobările necesare.
Faptul că în speţa constructorul nu a respectat în totalitate din varii motive si poate dintr-o culpa uşoara mergând pe ideea de linie dreapta si accesând pe o lăţime de 30 cm si pe o lungime de 3 m din terenul reclamantei nu implica culpa sa.
Cererea de demolare parţiala a casei, acordul vecinului si celelalte pretenţii cerute de reclamanta au un caracter exagerat si nelegal si in acelaşi timp si neeconomic.
La 03.12.2013 reclamanta a depus întâmpinare la cererea de chemare în garanţie, arătând că o lasă la aprecierea instanţei, anexând înscrisuri.
Prin serviciul registratură la 10.01.2014 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare (filele 105-112 vol.I).
Pârâţii au depus taxa de timbru în cuantum de 4011 aferentă cererii de chemare în garanţie.
La termenul din 16.01.2014 numitul Ş.P.V. a precizat că renunţă la cererea de intervenţie, iar pârâţii au depus contract de prestări servicii de construcţie 1/27.02.2013, certificat de urbanism nr.76/30.10.2013 şi studiu de însorire.
Prin serviciul registratură la 17.01.2014 chematul în garanţie SC A.C. SRL a depus întâmpinare, iar l 04.02.2014 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare, la care a anexat înscrisuri.
La termenul din 06.02.2014 instanţa a admis în principiu cererea de chemare în garanţie introducând în cauză în calitate de chemat în garanţie pe SC A.C. SRL; a respins cererea de disjungere a cererii de chemare în garanţie formulată de apărătorul reclamantei, iar sub aspectul probatoriului a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor, proba testimonială cu 2 martori, pentru pârâţi proba cu înscrisuri, proba testimonială cu 2 martori şi pentru chematul în garanţie proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu 2 martori.
La data de 19.02.2014 reclamanta a depus un memoriu prin care a arătat că contestă admiterea cererii de chemare în garanţie.
Tot prin serviciul registratură la 24.02.2014 reclamanta a depus din nou un memoriu la care a ataşat înscrisuri (filele 164-182 vol.I).
În cauză au fost audiaţi la termenul din 27.02.2014 martorii V.N. (fila 187 vol.I) şi M.N. (fila 188 vol.I).
La data de 04.03.2014 reclamanta a depus precizări (filele 190-192 vol.I).
La termenul din 06.03.2014 pârâţii prin apărător au depus un set de înscrisuri (filele 193-212 vol.I), a fost audiat martorul S.I. (fila 213), apărătorul chematului în garanţie a depus o dispoziţie de şantier nr.1/01.10.2013, iar instanţa a încuviinţat efectuarea de expertize specialitatea topo şi construcţii.
Prin serviciul registratură la 20.03.2014 numita B.C. a depus la dosar cerere de intervenţie accesorie, prin care arată că înţelege să susţină apărarea reclamantei.
Prin serviciul registratură la 01.042014 reclamanta a depus note scrise.
La data de 17.04.2014 reclamanta a depus cerere de recuzare a expertului C.V.M., iar la 23.04.2014 a depus precizări şi înscrisuri .
Prin serviciul registratură la 24.04.2014 expertul a depus cerere de abţinere de a întocmi raportul de expertiză, invocând incompatibilitatea prev. de art.42 pct.13 Cod pr.civilă.
Prin încheierea din 24.04.2014 a fost admisă cererea de recuzare formulată de reclamantă şi respinsă cererea de abţinere a expertului ca inadmisibilă.
La termenul din 24.04.2014 chematul în garanţie a depus întâmpinare la cererea de intervenţie accesorie formulată de B.C. solicitând respingerea cererii , a fost audiat martorul P.C.F. (fila 279 vol.I), iar instanţa a încuviinţat în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de numita B.C. dispunând şi înlocuirea expertului C.V.M. cu M.M..
Prin serviciul registratură la 13.05.2014 reclamanta a depus note şi o declaraţie a numitului Ş.P.V..
La data de 27.05.2014 intervenienta a depus precizări şi înscrisuri (filele 296-321).
În cauză a fost depus raportul de expertiză topo la data de 28.05.2014 (filele 324-333).
La termenul din 29.05.2014 a fost audiat martorul B.G. (fila 3 vol.II).
Prin serviciul registratură la 18.06.2014 reclamanta a depus precizări.
Tot la data de 18.06.2014 a fost depus şi raportul de expertiză al expertului parte B.A.T. (filele 12-14 vol.II).
La termenul din 19.06.2014 au fost formulate obiecţiuni la raportul de expertiză topo de apărătorii reclamantei şi pârâţilor.
La termenul din 26.06.2014 a fost audiat martorul T.J. (fila 28 vol.II), iar instanţa a încuviinţat obiecţiunile în parte.
Prin serviciul registratură la 26.08.2014 a fost depusă cerere de intervenţie accesorie din partea numitului S.C. S.V., iar la data de 08.09.2014 a anexat acte medicale în susţinerea acesteia.
La data de 05.09.2014 (filele 37-54 vol.II) a fost depus raportul de expertiză în specialitatea construcţii de expert M.M..
Tot prin serviciul registratură la 10.09.2014 a fost depus şi suplimentul la raportul de expertiză topo de expert I.C.
La termenul din 11.09.2014 a fost audiat martorul P.C.F. (fila 65 vol.II).
Reclamanta a depus prin serviciul registratură obiecţiuni şi obiective suplimentare la 22.09.2014 şi schiţe, iar pârâtul a depus obiecţiuni la 25.09.2014, la care a anexat fotografii.
Prin serviciul registratură la 01.10.2014 a fost depus punctul de vedere al expertului M.I.. (filele 97-99 vol.II).
La termenul din 02.10.2014 apărătorul chematului în garanţie a depus înscrisuri (filele 100-133 vol.II), iar instanţa a respins cererea de intervenţie formulată de S.C.S.V..
Prin serviciul registratură la 13.10.2014 reclamanta a depus un memoriu şi un răspuns.
La termenul din 30.10.2014 instanţa a dispus repunerea pe rol a cauzei, în vederea suplimentării probatoriului.
Prin serviciul registratură la 11.11.2014 intervenienta B.C. a depus la dosar un memoriu, iar reclamanta precizări, la care a anexat înscrisuri.
La termenul din 13.11.2014 instanţa a dispus suplimentarea raportului de expertiză în construcţii.
Prin serviciul registratură la 03.12.2014 reclamanta a formulat şi depus la dosar cerere de recuzare a doamnei judecător C.O.E., cerere ce a fost respinsă prin încheierea din 04.12.2014.
La 22.01.2015 a fost depus prin serviciul registratură suplimentul raportului de expertiză de expert M.M..
Analizând actele si lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:
Reclamanta M.D. este proprietara unui imobil casă şi teren în suprafaţă de 700 mp situat în mun. X întabulat în fila CF nr. 51168 X, CF nr vechi 443 vol I A (f.16) cu nr. top: lot 40 nord aflat în vecinătatea casei şi a terenului aferent aparţinând pârâţilor situate pe aceeaşi stradă la nr. 93 întabulat în Cf nr. 52110 nr. cad. 168, nr. CF vechi 489 (f.33,34)
În anul 2013 pârâţii au demolat parţial imobilul casă de locuit de la nr. 93 şi au edificat o construcţie nouă.
În acest sens pârâtul Arbănaş Ion, în calitate de beneficiar, a încheiat contractul de prestări servicii de construcţii din 27.02.2013 (f.64) cu chematul în garanţie S.C. A.C. S.R.L., în calitate de constructor, obiectul contractului fiind executarea lucrărilor de consolidare structură de rezistenţă şi extindere parter şi etaj cu materialele constructorului la construcţia locuinţă P+1 din X, urmând ca, construcţia tip locuinţă P+1 să se edifice potrivit proiectului, constructorul urmând să execute şi să conducă execuţia lucrărilor până la recepţia şi predarea către beneficiar.
Primăria mun. X a emis pârâtului A.I., la data de 31.10.2012, certificatul de urbanism nr. 94 (f.168) privind extinderea locuinţei existente cu regim de înălţime P astfel: la demisol în partea de nord-est; în partea de sud-est cu un regim de înălţime P+1 şi în partea de nord-vest cu un regim de înălţime P+1, cu menţiunea de a se respecta limita proprietăţii, dispoziţiile privind picătura streşinii şi vederea conform Codului civil.
La data de 16.01.2013 Primăria X a emis pârâtului A.I. autorizaţia de construire nr. 4 (f.169) prin care au fost autorizate executarea lucrărilor de construire pentru extinderea şi etajarea construcţiei existente pe imobilul situat în X, lucrări în valoare de 121.000 lei, în baza documentaţiei tehnice – D.T. pentru autorizarea lucrărilor de construire nr. 2896 din decembrie 2012 elaborată de S.C. R. S.R.L..
Inspectoratul de Stat în Construcţii a efectuat un control la imobilul pârâţilor încheind în acest sens procesul verbal de control nr. 20529 din 19.09.2013 (f.72-74), ocazie cu care a constata mai multe nereguli, printre care faptul în certificatul de urbanism nr. 94/31.10.2012 nu a fost solicitat acordul vecinilor cu privire la amplasarea şi executarea construcţiilor pe limita de hotar, precum şi faptul că lucrările executate până la momentul controlului, nu respectă documentaţia tehnică pentru obţinerea autorizaţiei de construire., constatându-se abateri de la proiectul tehnic de autorizare.
Cu această ocazie organele de control au efectuat verificări şi la construcţia reclamantei de la nr. 95 constatând că nu există degradări ale peretelui (comun sau necomun) din zona de vecinătate de pe latura de sud si/sau prăbuşirea acestuia, precum şi faptul că învelitoarea, şarpanta, tavanele şi alte elemente se află în stare continuă de degradare datorită nelocuirii imobilului şi a neefectuării de-a lungul timpului de către aceasta a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la construcţie.
Cu această ocazie C.C.I.C.L.C. Mehedinţi a dispus mai multe măsuri, respectiv întreprinderea demersurilor legale de către Primăria mun. Orşova în vederea anulării de către instanţele de contencios administrativ a autorizaţiei de construire nr. 4 din 16.01.2013, oprirea execuţiei lucrărilor până la soluţionarea pe fond a cauzei.
S-a stabilit imediat oprirea lucrărilor şi termen 24.09.2013 pentru punerea în siguranţă a lucrărilor realizare.
De asemenea s-a stabilit termenul 31.12.2013 pentru intrarea în legalitate a paratului Arbănaş Ion cu privire lucrările executate fără respectarea documentaţiilor tehnice ce au stat la baza emiterii autorizaţie de construire nr. 4/2013.
Examinând declaraţiile martorilor S.I. (f.213) instanţa reţine că paratul a demolat acoperişul casei case edificând deasupra plăcii de la primul nivel, încă un nivel şi o mansardă. Imobilul paratului este lipit de imobilul reclamantei. Pârâtul a edificat pentru reclamantă un nou zid-calcan şi grinzi interioare de susţinere a casei acesteia.
Potrivit susţinerilor martorului în vara anului 2013 a pătruns în locuinţa reclamantei unde a constata că tavanul de la hol este degradat şi lăsat, apreciind că acest fapt se datorează vechimii imobilului, a modului în care a fost construit, respectiv scândură tencuită şi a lipsei mai multor ţigle de pe acoperiş, precum şi a faptului că nu este locuit de aproximativ 10 ani. Imobilul paraţilor este echipat cu burlane de scurgere, iar martorul nu a văzut ca apa ploilor să se reverse pe casa reclamantei.
Martorul V.N. (f.187) a relevat faptul că în urmă cu 3 ani imobilele părţilor erau despărţite printr-un gard de sârmă cu fundaţie de beton care ieşea aproximativ 20-30 cm la suprafaţă. După ce pârâtul a edificat construcţia nouă, zidul a fost dărâmat, iar acesta s-a extins 30-40 cm pe proprietatea reclamantei. Datorită lucrărilor efectuate de pârât tavanele imobilului reclamantei care erau din rabiţi au început să se arcuiască. Întrucât pârâtul a folosit un ciocan penumatic care producea vibraţii, din cauza acestora s-a prăbuşit frontalul de la zidul casei care se îmbină cu acoperişul dinspre partea de nord. Imobilul reclamantei nu a fost locuit de aceasta, însă până în urmă cu 3 ani a fost întreţinut de aceasta şi putea fi locuit.
Conform declaraţiei martorului M.N. (f.188) proprietatea părţilor era delimitată în urmă cu un an sau doi, de un zid pe care era amplasat un gard de sârmă, iar ulterior reclamantul şi-a edificat zidul casei pe locul unde se afla gardul iniţial.
Imobilul reclamantei nu era locuit de aceasta, iar tavanele din încăperile acestuia care erau construite din scândură acoperită cu trestie şi tencuială s-au aplecat, după edificarea construcţiei pârâţilor. Martorul a observat în toamna anului 2013 mai mulţi muncitori care efectuau lucrări în podul casei reclamantei, respectiv cofraseră un stâlp şi turnau beton la acesta. De asemenea martorul a văzut că muncitorii pârâtului au edificat în imobilul reclamantei un zid într-o cameră cu scopul de proteja imobilul.
Potrivit susţinerilor martorului B.G. (f. 3 vol II)acesta a edificat 2 ziduri, 2 stâlpi de beton, o grindă şi 2 calcani la imobilul reclamantei, în scopul consolidării acestuia. Lucrările au avut la bază înţelegerea dintre părţi reprezentând o compensaţie a faptului că la refacerea imobilului pârâtului acesta a pătruns 20 cm pe proprietatea reclamantei.
Martorul T.J. (f.28) a arătat că a fost angajat al SC A.C. SRL şi a participat la efectuarea lucrărilor de construcţii la imobilul pârâţilor , lucrare ce a fost ridicată în baza unui proiect de societatea chemată în garanţie.
Potrivit declaraţiei martorului muncitorii erau îndrumaţi şi supravegheaţi de patronul societăţii, iar periodic venea la faţa locului proiectantul care efectua verificări. Nu exista un diriginte de şantier şi deşi pârâtul formula obiecţiuni lucrările erau efectuate sub îndrumarea patronului şi a proiectantului. În faţa străzii exista un zid de sprijin pe care era un gard.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul judiciar I.C. părţile deţin în realitate suprafeţe de teren mai mari decât cel din actele de proprietate, astfel reclamanta deţine 997 mp în loc de 700 mp, iar pârâţii 955 mp în loc de 700 mp. Construcţia pârâţilor ocupă 3,34 mp din terenul reclamantei suprafaţă delimitată pe schiţele anexa prin punctele 9,10,11,12.
Conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de expertul tehnic judiciar specialitatea construcţii civile M.M. şi a suplimentului la raport, imobilul pârâţilor este edificat parţial pe zidul comun între proprietăţile părţilor ocupând o suprafaţă de 1,73 mp progresiv de la est la vest, balconul de la etajul casei pârâtului nu păstrează distanţa legală de 1 m cf. art. 615 alin.1 NCCivil.
Ca urmare a desfiinţării parţiale a construcţiei existente şi edificării noii construcţii de către pârâţi s-au produs daune la construcţia reclamantei, respectiv deteriorarea parţială a învelitorii din ţiglă, deteriorarea parţială a tavanului camerei adiacente casei pârâţilor şi deteriorarea calcanului din partea de nord. Urmare a înţelegerii cu pârâţii, aceştia au refăcut calcanul din BCA cu stâlp din beton armat şi un zid din BCA la camera adiacentă casei lor cu un stâlp de beton armat pe faţada principală.
Construirea calcanului s-a făcut sub forma unui atic de zidărie de BCA, iar mansarda casei pârâţilor s-a făcut fără respectarea dispoziţiilor legale, în sensul că certificatul de urbanism nr. 94/2012, D.T.A.C. întocmită de S.C. R. S.R.L. şi autorizaţia de construire nr. 4/16.01.2013 eliberată de primăria X nu prevedere realizarea mansardei prin „extindere şi etajare construcţie existentă.”
Apele pluviale ce curg de pe acoperişul imobilului pârâţilor nu afectează construcţia reclamantei, la casa pârâţilor fiind montate jgheaburi şi burlane care conduc apele pluviale de pe acoperiş pe terenul proprietatea lor.
Expertul a concluzionat că nu există o soluţie tehnică pentru retragerea clădirii pârâţilor ca urmare a edificării acesteia cu nerespectarea dispoziţiilor legale privind distanţa minimă faţă de linia de hotar de 60 cm.
Expertul a mai arătat că în afara pagubelor produse reclamantei prin edificarea construcţiei de pârâţi, arătate iniţial în raport, există şi alte pagube ce nu pot fi cuantificate în bani cu efecte imediate sau în timp, respectiv ocuparea abuzivă din terenul reclamantei, sarcinile ce se descarcă neuniform, pe zidul comun de la parterul construcţiei, împiedicare apelor pluviale ce se scurg de pe versanţii din partea de vest să ajungă la rigolele realizate de primărie şi distrugerea parţială a imobilului reclamantei prin prăbuşire imobilului pârâţilor în caz de cutremur sau alunecări masive de teren (construcţia Sp+P+1Et+M faţă de construcţia P).
Potrivit art. 59 din Legea de punere în aplicare a Noului Cod civil „Dispoziţiile art. 602-625 Cod civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.”
În raport de faptul că pârâţii au edificat construcţia ce face obiectul cauzei în anul 2013, după data de 01.10.2011 când a intrat în vigoare noul Cod civil, faţă de dispoziţiile mai sus enunţate instanţa apreciază că în cauza pendinte sunt incidente dispoziţiile Noului Cod civil.
Conform art. 612 Cod civil „Orice construcţii lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanţe minime de 60 cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanţa minimă se poate face prin acordul părţilor exprimat într-un înscris autentic.”
Potrivit art. 1 din Legea nr. 50/1991 executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare, emisă în condiţiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil – teren şi/sau construcţii – identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel.
Examinând probele administrate în cauză şi în special raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea construcţii instanţa reţine faptul că la edificarea noii construcţii a pârâtului nu s-a respectat distanţa minimă de 60 cm faţă de linia de hotar, însă în prezent nu există nici o soluţie tehnică de retragere a clădirii pârâţilor în vederea intrării în legalitate cu privire la acest aspect.
Pe de altă parte instanţa constată că prin autorizaţia nr. 4/2013 a fost autorizată executarea lucrărilor de construire pentru extinderea şi etajarea construcţiei existente pe imobilul situat în X.
Coroborând acest fapt cu susţinerile reclamantei din cererea pendinte, potrivit cărora cele două case ale părţilor provin din acelaşi imobil construcţie dobândit de ambele părţi de la familia D., în sensul că fiecare casă constituia jumătate din imobilul construcţie aflat în proprietatea vânzătorilor la nivelul anilor 1970, iar pârâţii şi-au demolat parţial casa iniţială în 2013, instanţa reţine că nerespectarea distanţei impusă de disp. art. 612 Cod civil nu poate fi imputată pârâţilor atâta timp cât la edificare imobilului în forma iniţială nu s-a ţinut cont de această distanţă, fiind vorba practic de un singur imobil.
Ceea ce se poate imputa pârâţilor este faptul că au edificat mansarda clădirii în mod ilegal, fără a fi în posesia unei autorizaţii de construire în acest sens şi fără a respecta proiectul autorizat edificând o construcţie mai înaltă situaţie ce poate produce prejudicii viitoare respectiv distrugerea imobilului reclamantei aşa cum susţine expertul tehnic în construcţii, prin prăbuşire imobilului pârâţilor în caz de cutremur sau alunecări masive de teren (construcţia Sp+P+1Et+M faţă de construcţia P).
Astfel prin autorizaţia nr. 4 (f.169) a fost autorizată executarea lucrărilor de construire pentru extinderea şi etajarea construcţiei existente pe imobilul situat în X, lucrări în valoare de 121.000 lei, în baza documentaţiei tehnice – D.T. pentru autorizarea lucrărilor de construire nr. 2896 din decembrie 2012 elaborată de S.C. R. S.R.L..
Examinând documentaţia tehnică elaborată de S.C. R. S.R.L..(f.100-133 vol.II) instanţa observă că, construcţia propusă are trei nivele respectiv demisol-beci, parter-hol+locuinţă existentă şi etaj cu 3 dormitoare baie hol+ scară, balcon livind dresing.
Potrivit schiţei anexă a documentaţiei de la fila 129 la nivelul acoperişului este prevăzut un luminator pod.
Examinând planşele foto de la fila 49 vol II, instanţa constată că în realitate pârâţii au mai edificat un etaj, în afara proiectului iniţial şi fără a fi în posesia unei autorizaţii de construire în acest sens.
Deşi aceste aspecte au fost sesizate de Inspectoratul de Stat în Construcţii, cu ocazia controlului efectuat la imobilul pârâţilor, sesizând faptul că lucrările executate până la momentul controlului, nu respectă documentaţia tehnică pentru obţinerea autorizaţiei de construire, constatându-se abateri de la proiectul tehnic de autorizare şi s-a stabilit termenul 31.12.2013 pentru intrarea în legalitate a paratului A.I. cu privire lucrările executate fără respectarea documentaţiilor tehnice ce au stat la baza emiterii autorizaţie de construire nr. 4/2013, nici până în prezent acesta nu se află în posesia unei autorizaţii de construcţie pentru mansarda edificată deasupra primului etaj.
La data de 30.10.2013 Primăria X a emis pârâtului A.I. certificatul de urbanism nr. 76 (f.68), privind extinderea locuinţei existente cu regim de înălţime P astfel: la demisol în partea de nord-est; în partea de sud-est cu un regim de înălţime P+1 şi în partea de nord-vest cu un regim de înălţime P+1, cu menţiunea de a se respecta limita proprietăţii, dispoziţiile privind picătura streşinii şi vederea conform Codului civil.
Instanţa observă că în timpul judecăţii pârâtul a încercat să intre în legalitate cu privire la aspectele mai sus amintite în sensul că a apelat la S.C. C. S.R.L. Craiova care i-a întocmi în luna februarie 2014 referatul de expertiză tehnică pentru cerinţa de calitate „rezistenţa şi stabilitatea privind starea structurii de rezistenţă în stadiul fizic actual” (f.193-212 vol I).
Ţinând cont de faptul că extinderea locuinţei, respectiv P+1 s-a făcut cu respectarea proiectului şi a autorizaţiei de construire nr. 4/2013 în vigoare la acel moment, văzând şi concluziile expertului în construcţii care concluzionează că nu există o soluţie tehnică pentru retragere a clădirii, instanţa apreciază că măsura desfiinţării întregii construcţiei înălţată pe zidul comun şi a zidului de la construcţia nouă edificată parţial pe terenul reclamantei apare ca fiind excesivă şi nejustificată.
Eventuala nelegalitate a autorizaţiei de construire nr. 4/2013 constatată ulterior nu poate fi imputată pârâţilor care şi-au edificat construcţia în baza documentului emis de Primăria X cu convingerea că acesta a fost emis cu respectarea prevederilor legale.
Însă, atâta timp cât demersurile pârâţilor, respectiv obţinerea certificatului de urbanism şi întocmirea referatului de expertiză tehnică mai sus amintite, nu s-au concretizat printr-o decizie a menţinerii lucrărilor luată de Primăria X cu privire la lucrările executate şi emiterea unei autorizaţii de construirea pentru acestea partea a construcţiei edificată în mod ilegal, aşa cum s-a impus pârâţilor de către Inspectoratul de Stat în Construcţii fiind stabilit termenul 31.12.2013, constând că pârâţii au încălcat dispoziţiile Legii 50/91 precum şi măsurile ce le-au fost impuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii, apreciind că lucrările au fost efectuate fără respectarea proiectului instanţa va admite în parte acţiunea şi va obliga pârâţii să modifice acoperişul imobilului lor la forma din proiectul nr. 289/2012 proiectat de S.C.R. S.R.L. şi autorizat prin autorizaţia de construcţie nr. 4/16.01.2013.
Faţă de soluţia dispusă instanţa apreciază că nu se mai impune a se pronunţa cu privire la dărâmarea calcanului întrucât prin modificarea acoperişului şi aducerea acestuia la forma din proiectul autorizat se va realiza şi această acţiune.
Faţă de faptul că probatoriul administrat în cauză, respectiv declaraţiile martorilor V.N. şi M.N. dovedesc faptul că la edificarea construcţiei pârâţii au demolat un zid din piatră în lungime de 3 m, lăţime 0,3 m şi înălţime 0,5 m pe care era amplasat un gard de sârmă, zid ce a fost situat în grădina aferentă casei, pe latura de sud a terenului reclamantei, fără acordul acesteia, instanţa va obliga pârâţii să refacă această construcţie ce aparţinea reclamantei.
Cu privire la cererea de chemare în garanţie a SC A.C. SRL formulată de pârâţi, instanţa o va admite pentru următoarele considerente.
Prin încheierea contractul de prestări servicii de construcţii din 27.02.2013 (f.64) de către chematul în garanţie S.C.A.C. S.R.L., în calitate de constructor, cu beneficiarul A.I., constructorul s-a obligat să execute lucrărilor de consolidare structură de rezistenţă şi extindere parter şi etaj cu materialele constructorului la construcţia locuinţă P+1 din X, urmând ca, construcţia tip locuinţă P+1 să se edifice potrivit proiectului, iar constructorul să execute şi să conducă execuţia lucrărilor până la recepţia şi predarea către beneficiar.
Analizând concluziile organelor de control ale Inspectoratului de Stat în Construcţii instanţa reţine că aceştia au constatat mai multe nereguli, printre care faptul că lucrările executate până la momentul controlului, nu respectă documentaţia tehnică pentru obţinerea autorizaţiei de construire., constatându-se abateri de la proiectul tehnic de autorizare fiind dispuse mai multe măsuri, respectiv intrarea în legalitate a paratului Arbănaş Ion cu privire lucrările executate fără respectarea documentaţiilor tehnice ce au stat la baza emiterii autorizaţie de construire nr. 4/2013 până la 31.12.2013.
Instanţa nu poate reţine motivele invocate în apărare de chematul în garanţie, în sensul că lucrările au fost efectuate cu respectarea proiectului, atâta timp cât pe de-o parte că deşi prin contractul de prestări servicii încheiat cu beneficiarul constructorul s-a obligat să execute lucrărilor de consolidare structură de rezistenţă şi extindere parter şi etaj cu materialele constructorului la construcţia locuinţă P+1 din X, acesta a edificat şi mansarda deşi aceasta nu era prevăzută în proiect, nici autorizată de primărie.
Faţă de faptul că pârâţii au căzut în pretenţii şi în raport de împrejurarea că edificarea lucrărilor ilegale s-a făcut de constructor cu bună ştiinţă, în afara contractului iniţial, instanţa apreciază că acesta trebuie să suporte costul lucrărilor privind refacerea zidului din piatră în lungime de 3 m, lăţime 0,3 m şi înălţime 0,5 m şi a gardului de sârmă edificat pe acesta, zid ce a fost situat în grădina aferentă casei, pe latura de sud a terenului reclamantei şi privind modificarea acoperişului imobilului pârâţilor la forma din proiectul nr. 289/2012, proiectat de S.C R. S.R.L. şi autorizat prin autorizaţia de construcţie nr. 4/16.01.2013.
Cu privire la celelalte petite instanţa le va respinge ca nefondate pentru următoarele considerente:
Probatoriul administrat în cauză, respectiv constatările organelor de control ale Inspectoratul de Stat în Construcţii, declaraţiile martorilor S.I., V.N., M.N. şi B.G., relevă faptul că imobilul reclamantei nu este locuit de aceasta, degradându-se din pricina vechimii sale, al materialelor din care a fost construit al neîntreţinerii şi al nefolosirii.
Deşi unii martori apreciază că anumite deteriorări cum ar fi: arcuirea tavanelor, prăbuşirea unui zid s-au datorat vibraţiilor produse de aparatele folosite de muncitori la edificare construcţiei pârâţilor , instanţa constată că părţile s-au înţeles ca pârâţii să remedieze aceste deficienţe, ceea ce s-a şi întâmplat, fapt confirmat şi de expertul judiciar în specialitatea construcţii.
Reţinând pe de-o parte că imobilul reclamantei se afla într-o stare precară înaintea începerii lucrărilor la construcţia pârâtului şi văzând că acesta a depus diligenţe pentru a remedia pagubele ce i-au fost imputate, fără a exista o dovadă concretă că acestea au fost produse ca urmare a lucrărilor sale, instanţa apreciază solicitarea reclamantei privind plata sumei de 5.000 lei cu titlul despăgubire la fiind nefondată.
Având în vedere punctul de vedere al expertului tehnic judiciar în specialitatea construcţii care a precizat că apele pluviale ce curg de pe acoperişul imobilului pârâţilor nu afectează construcţia reclamantei, la casa pârâţilor fiind montate jgheaburi şi burlane care conduc apele pluviale de pe acoperiş pe terenul proprietatea lor care se coroborează şi cu constatările organelor Inspectoratul de Stat în Construcţii şi declaraţia martorului S.I., cererea reclamantei privind obligarea pârâţilor la edificarea unei rigole şi a unui cămin pentru apele pluviale este nefondată, motiv pentru care va fi respinsă.
Observând că edificarea balconului s-a făcut cu respectarea proiectului autorizat, iar acesta nu aduce nici prejudiciu reclamantei, instanţa va respinge petitul privind desfiinţarea balconului edificat ca fiind nefondat.
Cu privire la stabilirea cheltuielilor de judecată, în raport de înscrisurile depuse instanţa reţine că, cuantumul cheltuielilor efectuate de reclamanţi este de 9.556,96 lei , iar al celor efectuate de pârâţi este de 7.783,95. La stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă nu au fost avute în vedere toate biletele de călătorie, ci doar cele aferente zilelor în care a avut loc judecata cauzei.
În raport de soluţia adoptată, constatând culpa procesuală a ambelor părţi, văzând şi dispoziţiile art.453 alin.1 Cod proc.civilă, instanţa va obligă pârâţii, în solidar, în favoarea reclamantei, la plata sumei de 1.772,5 lei, cu titlul cheltuieli de judecată, sumă ce provine din compensare cheltuielilor de judecată efectuate de aceştia şi drept urmare va obliga chematul în garanţie, în favoarea pârâţilor, la plata sumei de 1.772,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
