REPARAREA PREJUDICIULUI MORAL PRIN ACORDAREA DE DAUNE MORALE SI ASIGURAREA PUBLICARII HOTARARII JUDECATORESTI IN CUPRINSUL PUBLICATIEI RESPECTIVE SUB SANCTIUNEA ACORDARII DE DAUNE COMINATORII
-26 si art. 30 alin 6 din Constitutia Romaniei;
– art. 998 -999 Cod civil;
-dispozitiile art. 54 din Decretul nr 31/1954 ;
-dispozitiile art. 10 par. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului;
-dispozitiile art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Libertatea de exprimare, apărată de articolul 10, ocupă un loc aparte printre drepturile garantate de Convenţie, importanţă subliniată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru prima dată în cauza Handyside impotriva Regatului Unit (1976), ideea fiind reluată apoi constant în toate cauzele ulterioare.
Libertatea de exprimare, apărată de articolul 10, ocupă un loc aparte printre drepturile garantate de Convenţie, importanţă subliniată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru prima dată în cauza Handyside impotriva Regatului Unit (1976), ideea fiind reluată apoi constant în toate cauzele ulterioare.
Dreptul garantat de articolul 10 nu este însă unul absolut. Paragraful 2 permite restrângerea exercitării acestuia în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva anumitor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra sau chiar împotriva democraţiei înseşi. Restricţiile aduse libertăţii de exprimare vor fi însă controlate de Curte prin aplicarea unei serii de principii de interpretare a dispoziţiilor articolului 10 din Convenţie cristalizate în cadrul jurisprudenţei Curtii si Comisiei.
Dreptul garantat de articolul 10 nu este însă unul absolut. Paragraful 2 permite restrângerea exercitării acestuia în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva anumitor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra sau chiar împotriva democraţiei înseşi. Restricţiile aduse libertăţii de exprimare vor fi însă controlate de Curte prin aplicarea unei serii de principii de interpretare a dispoziţiilor articolului 10 din Convenţie cristalizate în cadrul jurisprudenţei Curtii si Comisiei.
Aprecierea în concret a regimului protecţiei oferite de art. 10 depinde de o dublă calificare: calitatea autorului discursului incriminat, pe de o parte, şi cea a părţii lezate sau natura valorii apărate, pe de alta.
Aprecierea în concret a regimului protecţiei oferite de art. 10 depinde de o dublă calificare: calitatea autorului discursului incriminat, pe de o parte, şi cea a părţii lezate sau natura valorii apărate, pe de alta.
De asemenea, infatisarea unor imagini privind viata sexuala a unei persoane , chiar daca aceasta este o persoana publicata prin prisma carierei sale muzicale , se cirscumscrie notiunii de „ viata intima si privata ” si face obiectul protectiei instituita de art. 8 din Conventie .
Acordarea de daune morale pentru prejudiciile cauzate drepturilor personal-nepatrimoniale ocrotite de lege, prin articole de presă, este recunoscută atât de practica instanţelor române, cât şi de cea a majorităţii statelor europene, în virtutea funcţiei educativ-preventive şi reparatorii a răspunderii civile delictuale.
Acordarea de daune morale pentru prejudiciile cauzate drepturilor personal-nepatrimoniale ocrotite de lege, prin articole de presă, este recunoscută atât de practica instanţelor române, cât şi de cea a majorităţii statelor europene, în virtutea funcţiei educativ-preventive şi reparatorii a răspunderii civile delictuale.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28 01 2008 sub nr. nr. unic 1212/299/2008 reclamanta G. D. a chemat în judecată pe pârâta SC I. M. P. SRL solicitând instanţei ca , prin hotararea ce va pronunta , sa dispuna obligarea acesteia la plata sumei de 1 440 000 000 ROL , cu titlu de daune morale si la publicarea hotararii de condamnare integral sub titlul„ Anunt judiciar ” , pe cheltuiala sa , in trei numere consecutive ale revistei pe care o editeaza „ A. ” , pe prima pagina a acesteia , cu aceleasi caractere cu care sunt tiparite si articolele aparute in aceasta publicatie , sub sanctiunea acordarii reclamantei de daune cominatorii de 5 milioane lei pe zi, pentru fiecare zi de intarziere a publicarii , daune calculate de la data ramanerii definitive a hotararii , cu cheltuieli de judecata .
În fapt reclamanta a arătat că in numerele din data de 2,3,4,6 si 16 02 2005 , parata , in calitate de editor al revistei „ A. ” , a permis publicarea si transmiterea spre difuzare a cinci materiale de presa defaimatoare pentru reclamanta , insotite de fotografii compromitatoare , care fara a fi relevante in ceea ce priveste identitatea persoanei reclamantei , au fost insotite de titluri precum „ D. G. este vedeta surprinsa in timp ce facea sex oral ” , „Vecinele spun ca este genul de femeie zvapaiata ” si „Face sex si in deplasare ”.
Se invedereaza ca in data de 02 02 2005 revista a anuntat ca va dezvalui identitatea vedetei surpinsa in timp ce facea sex oral , dupa ce in numerele anterioare anuntase cititorii ca este in posesia unor fotografii incendiare a caror protagonista este o vedeta .Pe prima pagina a aparut titlul „ D. G. este vedeta surprinsa in timp ce facea sex oral ” .
In numarul din 04 02 2005 au aparut pe prima pagina trei fotografii , identitatea protagonistei neputand fi stabilita , insotite de titlul „ Sex show D. G. ” , subiectul fiind dezvoltat in paginile 12-13 ale revistei , unde au fost prezentate inca 9 fotografii .
Se arata ca subiectul a fost reluat si in numarul revistei „ A.” din 06 02 2005 prin publicarea sub titlul „Ce faceai aici D. ? ”a 2 fotografii in care , fara a putea fi identificata , o persoana era surpinsa facand sex oral .
Reclamanta sustine ca , prin articolele de presa si fotografiile la care a facut referire, i-au fost incalcate drepturile la viata intima si privata si dreptul la imagine . Se arata ca in acest caz dreptul la informare si exprimare a fost exercitat cu rea credinta , abuziv si contrar scopului sau social .
Reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 1 440 000 000 ROL, cu titlu de daune morale , reprezentand echivalentul incasarilor realizate de parata ca urmare a vanzarii numerelor din datele de 2,3,4,6 si 16 02 2005 , numere in care au aparut articolele incriminate. Se sustine ca aceasta este valoarea prejudiciului moral produs reclamantei reprezentat de tulburarea pacii sufletesti , crearea unei stari de zbucium interior , de zdruncinare a mersului calm si pasnic al vietii sufletesti .
Se sustine ca , prin campania de presa a revistei „A. ” familia , prietenii si marea majoritatea a opiniei publice si-au schimbat pararea despre reclamanta , fiindu-i grav afectata imaginea publica si cariera muzicala .
Reclamanta apreciaza ca exista o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita a paratei si prejudiciu si ca parata a actionat cu vinovatie , urmarind cresterea tirajului revistei si obtinerea unui profit prin publicarea respectivelor articole si fotografii .
În drept reclamanta a invocat prevederile art. 26 si art. 30 alin 6 din Constitutia Romaniei , art. 998 -999 Cod civil , coroborate cu dispozitiile art. 54 din Decretul nr 31/1954 si cu dispozitiile art. 10 par. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Parata SC I. M. P. SRL a formulat intampinare , solicitand respingerea actiunii ca neintemeiata intrucat nu sunt intrunite in cauza conditiile raspunderii civile delictuale iar sanctiunea obligarii la plata de daune cominatorii nu este legala .
Parata arata ca lipseste caracterul ilicit al faptei intrucat fotografiile publicate in revista si care o implicau pe reclamanta au fost preluate dintr-un spatiu public , adica de pe internet , fiind probabil transmise de fanii cantaretei . Prin urmare respectivele fotografii nu au fost surprinse de angajatii revistei , ci au fost primite pe e-mail-ului revistei , care este public .
De asemenea se invedereaza ca prejudiciul invocat de reclamanta este exagerat , legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu nu exista . In plus vinovatia sa nu poate fi retinuta sub forma intentiei intrucat parata a avut credinta ca, prin publicarea respectivelor fotografii , nu a facut decat sa completeze imaginea reclamantei si sa-i ridice popularitatea .
Prin sentinta civila nr. 7574 a Judeactoriei Sectorului 1 Bucuresti, pronuntata in dosarul nr. 1212/299/2008, instanta a admis în parte acţiunea privind pe reclamanta G. D. si pe pârâta SC I. M. P. SRL, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 10 000 Ron , cu titlu de daune morale , a obligat pârâta să publice integral prezenta hotărâre sub titlul ” Anunţ judiciar”, pe cheltuiala sa, în trei numere consecutive ale revistei “A.”, pe care o editează, pe prima pagină a acesteia, cu aceleaşi caractere cu care sunt tipărite şi articolele apărute în respectiva publicaţie, sub sancţiunea de daune cominatorii de 500 Ron pe zi, pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti si a respins celelalte pretenţii ale reclamantei, ca neîntemeiate.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului instanţa a reţinut următoarele: in numerele din data de 02 02 2005 , 03 02 2005 , 04 02 2005 , 06 02 2005 si 16 02 2005 , parata , in calitate de editor al revistei „ A. ” , a permis publicarea si transmiterea spre difuzare a cinci materiale de presa , insotite de fotografii , privind viata intima si privata a reclamantei G. D.
Astfel in data de 02 02 2005 revista a anuntat ca va dezvalui identitatea vedetei surpinsa in timp ce facea sex oral , dupa ce in numerele anterioare anuntase cititorii ca este in posesia unor fotografii incendiare a caror protagonista este o vedeta . Pe prima pagina a aparut titlul „ D. G. este vedeta surprinsa in timp ce facea sex oral ” .
In numarul din 04 02 2005 au aparut pe prima pagina trei fotografii insotite de titlul „ Sex show D. G. ” , subiectul fiind dezvoltat in paginile 12-13 ale revistei , unde au fost prezentate inca 9 fotografii .
Subiectul a fost reluat si in numarul revistei „ A.” din 06 02 2005 prin publicarea sub titlul „Ce faceai aici D.? ”a 2 fotografii in care o persoana era surpinsa facand sex oral .
In numerele ulterioare ale aceleiasi reviste au fost publicate fotografii ale reclamantei si punctul de vedere al acesteia , exprimat intr-o emisiune de televiziune, cu privire la cele aparute anterior .
Reclamanta sustine ca fotografiile publicate de revista „A. ” sunt irelevante , in ceea ce priveste identitatea persoanei pe care o infatiseaza , si vatamatoare pentru imaginea si viata sa intima si privata .
Analizand faptele retinute prin prisma temeiului de drept invocat de catre reclamanta, respectiv art 998 Cod civil si art. 10 par. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului , instanta constata a fi intemeiate sustinerile reclamantei .
Articolul 10 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului prevede că: “1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. 2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute le lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.”
Libertatea presei şi personalităţile publice este categoria de discurs apărată în cea mai mare măsură de Curte. Pentru a justifica poziţia privilegiată pe care acest tip de discurs o ocupă, Curtea a pus accentul pe dreptul opiniei publice de a fi informată cu privire la chestiunile ce prezintă un interes public. Acestui drept îi corespunde o “obligaţie” a ziariştilor de a răspândi informaţii şi idei, îndeplinindu-şi astfel rolul de “câine de pază al democraţiei”.
In prezenta cauza se constata ca publicarea de fotografii in care a persoana de sex feminin este infatisata facand sex oral , insotite de titluri care fac referire la persoana reclamantei , in conditiile in care identitatea acesteia nu poate fi stabilita fara putinta de tagada din examinarea fotografiilor , nu are legatura cu exprimarea unor idei sau informatii care sa serveasca interesului public , general .
In plus , prin publicarea respectivelor articole de presa si fotografii , s-a adus o incalcare a dreptului reclamantei la viata intima si privata , drept protejat de art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului .
Astfel , infatisarea unor imagini privind viata sexuala a unei persoane , chiar daca aceasta este o persoana publicata prin prisma carierei sale muzicale , se cirscumscrie notiunii de „ viata intima si privata ” si face obiectul protectiei instituita de art. 8 din Conventie .
Instanţa a retinut în cauză întrunirea elementelor răspunderii civile delictuale impuse de art. 998 din Codul civil , respectiv existenţa unui prejudiciu moral , a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi a vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în neglijenţa cu care a acţionat şi având în vedere faptul că autorul faptei ilicite răspunde pentru culpa cea mai uşoară – culpa levissima.
Fapta ilicita consta in publicarea unor articole de presa si a unor fotografii care incalca dreptul reclamantei la viata intima si privata , fapta care i-a produs acesteia un prejudiciu reprezentat de denigrarea imaginii sale , afectarea carierei muzicale precum si generarea unui sentiment de rusine , in raport cu familia , prietenii si opinia publica .Este fara putinta de tagada legatura de cauzalitate care exista intre fapta ilicita si prejudiciul moral suferit de reclamanta .
In ceea ce priveste vinovatia paratei se retine ca , privită prin prisma „îndatoririlor şi responsabilităţilor” inerente exerciţiului libertăţii de exprimare, garanţia pe care art.10 din CEDO o conferă ziariştilor cu privire la relatarea unor probleme de interes general este subordonată condiţiei ca cel interesat să acţioneze cu bună-credinţă, în aşa fel încât să ofere informaţii exacte şi demne de crezare în respectul deontologiei profesionale specifice jurnaliştilor.
In prezenta cauza nu se poate retine in favoarea paratei ca a actionat cu buna credinta , avandu-se in vedere urmatoarele elemente : caracterul obscen al fotografiilor publicate , imprejurarea ca subiectul a fost anuntat in repetate randuri ca reprezentand o mare dezvaluire si a fost exploatat si dezvoltat in mai multe numere ale revistei „ A. ” , amplificand astfel efectul initial , dar si prejudiciul produs reclamantei . Practic prin maniera in care s-a actionat s-a urmarit starnirea unui maxim interes din partea opiniei publice dar si unui profit semnificativ , prin infatisarea vietii intime a reclamantei .
Apararea paratei in sensul ca nu a savarsit o fapta ilicita intrucat a preluat fotografiile de pe internet nu a fost primita de catre instanta , atata timp cat aceasta nu s-a limitat la a publica respectivele fotografii ci actionat in maniera mai sus descrisa , organizand o adevarata campanie de presa cu privire la acest subiect si viata intima a reclamantei.
De asemenea nu au fost avute in vedere ca reprezentand elemente exoneratorii de raspundere civila afirmatiile paratei in sensul ca a avut credinta ca, prin publicarea respectivelor fotografii , nu a facut decat sa completeze imaginea reclamantei si sa-i ridice popularitatea . Indiferent de imaginea pe care reclamanta a inteles sa si-o formeze si sa o promoveze in cariera sa muzicala , nu se poate aprecia ca publicarea unor asemenea fotografii si articole de presa i-ar aduce beneficii .
Astfel, prin reţinerea vinovăţiei civile a paratei şi obligarea acesteia la acoperirea prejudiciului moral cauzat reclamantei , instanţa a apreciat că nu se produce o încălcare a libertăţii sale de exprimare, deoarece apare ca justificată prin raportare la scopul urmărit, anume protejarea reputaţiei altei persoane, respectând principiul proporţionalităţii.
Instanţa a mai reţinut că afirmaţiile cuprinse în articolul menţionat au fost de natură au adus atingere reputaţiei profesionale a reclamantei , cauzându-i acesteia un prejudiciu moral ce o îndreptăţeşte pe acesta la o justă reparaţie din partea paratei , nu însă în cuantumul solicitat .
Reclamanta nu a facut dovada ca parata a obtinut din vanzarea numerelor revistei „ A.” , in care au aparut articolele si fotografiile care o prejudiciaza , suma ce face obiectul actiunii de fata , respectiv 1 440 000 000 ROL. In plus nu s-a putut aprecia ca intregul profit obtinut de parata prin vanzarea respectivelor numere ale revistei s-a datorat publicarii respectivelor articole si fotografii , in legatura cu reclamanta .
Pentru considerentele anterior expuse instanta a admis actiunea in parte si a obligat parata sa plateasca reclamantei suma de 10 000 Ron ( 100 milioane Rol ) , cu titlul de daune morale.
S-a apreciat de catre instanta ca repararea prejudiciului produs reclamantei se poate face , in principal , prin publicarea in revista „A. ” a prezentei hotarari judecatoresti , in masura in care va deveni definitiva , nu prin plata unei sume considerabile de bani .
S-a dispus ca aceasta publicare sa se faca , sub sanctiunea aplicarii de daune cominatorii de 500 Ron pentru fiecare zi de intarziere , instanta apreciind ca fiind exagerate pretentiile reclamantei de a se stabili daune de 5000 Ron pe zi .
Sustinerea paratei in sensul ca obligarea sa la plata de daune cominatorii este nelegala nu a fost primita de catre instanta atata timp cat , prin Decizia nr. XX din 12 decembrie 2005 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii , s-a stabilit ca cererea de obligare la plata de daune cominatorii este admisibila .In prezenta cauza instanta a apreciat ca acest capat de cerere este nu numei admisibil ci si intemeiat , fata de obiectul actiunii , pentru aducerea la indeplinire a obligatiilor stabilite in sarcina paratei.
