Distrugere şi violare de domiciliu


Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal. Distrugere. Violare de domiciliu. Schimbarea încadrării juridice. Aplicarea legii penale mai favorabile. Amenda penală.

Prin aplicarea legii penale în timp se înţelege ansamblul de norme juridice penale ce iz-vorăsc din raţiuni de politică penală, prin care se reglementează modul de aplicare a principiului mitior lex în raport cu timpul săvârşirii infracţiunii şi cu momentul tragerii la răspundere penală a celor ce au săvârşit infracţiuni, conform  Deciziei nr. 841/2.10.2007 a Curții Constituționale.

Judecătoria Târgu Bujor, secţia penală, sentinţa penală nr. 39/20.02.2015

Prin rechizitoriul nr. …./P/2012, din data de 09.04.2014, Parchetul de pe lângă Judecătoria T  B  a trimis în judecată pe inculpaţii B  I  I  şi T  G  pentru săvârşirea infracţiunilor de violare de domiciliu prevăzută de art. 224 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 77 lit. a Cod penal şi distrugere prev. de art. 253 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 77 lit. a Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi  art. 5 Cod penal, constând în aceea că în noaptea de 12/13.11.2012, au pătruns fără drept şi înarmaţi cu topoare în curtea persoanei vătămate B  V  A  din sat C , comuna M , judeţul G , au spart cu topoarele geamurile a cinci ferestre şi au adus în stare de neîntrebuinţare un număr de patru uşi termopan de la locuinţa persoanei vătămate, producând o pagubă de 6000 lei.

Audiaţi în instanţă, inculpaţii B  I  I  şi T  G nu au recunoscut săvârşirea faptei.

Din analiza materialului probator administrat în timpul urmării penale, instanța a reținut că fapta inculpaților B I-I și T G, comisă în noaptea de 12/13.11.2012, ora 0000, de a pătrunde fără drept și înar-mați cu topoare, împreună cu o a treia persoană, rămasă neidentificată, în curtea persoanei vătămate B V-A, din satul C, comuna M, județul G, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de: violare de do-miciliu, prev. de art. 224 alin. 2 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, instanţa a reţinut că elementul material al infracţiunii constă în ac-ţiunea  de pătrundere fără drept în curtea locuinţei persoanei vătămate. Momentul consumării infracţiunii este marcat de pătrunderea inculpaţilor fără drept şi fără consimţământul părţii vătămate în curtea acesteia.

Totodată, instan’a a reținut că fapta inculpaților, comisă în aceeași noapte, de a sparge cu to-poarele geamurile a cinci ferestre și de a aduce în stare de neîntrebuinţare un număr de patru uşi ter-mopan de la locuința persoanei vătămate  B  V –A , realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de: distrugere, prev. de art. 253 alin. 1 Cod penal.

Abordând problema legii penale mai favorabile, Curtea Constituţională a decis în practica sa că prin aplicarea legii penale în timp se înţelege ansamblul de norme juridice penale ce izvorăsc din raţiuni de politică penală, prin care se reglementează modul de aplicare a principiului mitior lex în raport cu timpul săvârşirii infracţiunii şi cu momentul tragerii la răspundere penală a celor ce au săvârşit infracţiuni (Decizia nr. 841/2.10.2007).Curtea Constituţională a statuat că  „determinarea caracterului mai favorabil are în vedere o serie de elemente, cum ar fi cuantumul sau conţinutul pedepselor, condiţiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influenţa circumstanţelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, etc.

Aşa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât criteriile de incriminare şi de tragere la răspundere penală, cât şi condiţiile referitoare la pedeapsă.

Cât priveşte determinarea concretă a legii penale mai favorabile, Curtea Constituţională a sta-tuat că „acestea vizează aplicarea legii şi nu a dispoziţiilor mai blânde, neputându-se combina prevederii din vechea şi din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispoziţiilor art. 61 din Constituţie, ar permite judecătorului să legifereze” (Decizia nr. 1470 din 8 noiembrie 2011).

Analizând dispoziţiile legale aplicabile în speţă prin prisma criteriilor susmenţionate, instanţa a apreciat că legea penală mai favorabilă este Noul Cod penal, sub aspectul naturii pedepselor prevăzute pentru infracţiunile săvârşite, motiv pentru care nu s-a impus schimbarea încadrării juridice.

De asemenea, instanța a reținut că nu s-a impus înlăturarea circumstanţei agravante prev. de art. 76 lit. a Cod penal, solicitată de inculpatul T G prin apărător întrucât din materialul probator adminis-trat rezultă că faptele au fost săvârşite de trei persoane, fiind lipsit de relevanţă sub aspectul încălcării juridice faptul că cea de-a treia persoană nu a fost încă identificată.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilo, instanţa a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 74 Cod penal, respectiv: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloa-cele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa in-fracţiunilor care constituie antecedente penale al infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În raport de gradul de pericol social concret al faptelor, având în vedere modalitatea şi împreju-rările în care au fost săvârşite, urmările produse, poziţia nesinceră a inculpaţilor, instanţa i-a condamnat la pedeapsa unor amenzi penale al căror cuantum va fi stabilit prin sistemul zilelor amendă.

Partea vătămată B Vl A s-a constituit parte civilă  în cauză cu suma de 6000 lei cu titlu de dau-ne materiale respectiv c/valoarea geamurilor şi uşilor distruse prin faptele inculpaţilor.

În dovedirea prejudiciului cauzat, partea civilă a depus la dosarul de urmărire penală contractul de prestări servicii nr. 262.

Fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale (fapta ilicită, prejudiciu şi legătura de cau-zalitate între faptă şi prejudiciu), instanţa a obligat în solidar pe inculpaţi la plata despăgubirilor către partea civilă.