R O M Â N I A
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA PENALA
Dosar nr. 689/244/2010
ÎNCHEIERE
Sedinta publica de la 14 Iulie 2010
Instanta constituita din:
PRESEDINTE: NICULACHE LUMINITA
Judecator: BALAN LAURA-MONICA
Grefier HOTOLEANU CRISTINA
Ministerul Public reprezentat de procuror BULGARU CONSTANTIN
din cadrul D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Vaslui
Pe rol, la ordine, se afla spre solutionare apelurile penale declarate de D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Vaslui si inculpatul GANEA ANATOLIE, nascut la, REPUBLICA MOLDOVA -, detinut în Penitenciarul Iasi, împotriva Sentintei penale nr. 190 din 21.05.2010, pronuntata în dosarul nr. 689/244/2010 al Judecatoriei Husi.
Obiectul cauzei: retinerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 272 C.p.) CONTRABANDA LG.86/2006.
La apelul nominal facut în sedinta publica, se prezinta inculpatul Ganea Anatolie, asistat de av. Amuntencei Robert, cu împuternicire de substituire pentru aparatorul ales Nechita Ionel-Nicolae, lipsa fiind celelalte parti.
Conform dispozitiilor art. 318 din Codul de procedura penala, presedintele completului verifica identitatea inculpatului cu datele de stare civila aflate la dosarul cauzei.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier care învedereaza ca procedura de citare este legal îndeplinita, apelurile sunt declarate în termen, motivat fiind doar apelul formulat de D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Vaslui. Inculpatul este arestat în cauza, masura arestarii preventive urmând sa expire la 19.07.2010.
Se depun:
– motivele de apel, în doua exemplare, prin care, pe lânga criticile aratate, se sugereaza necesitatea completarii probatoriului administrat de catre prima instanta;
– o declaratie notariala prin care se arata ca cetateanul român Cretu Maricel va asigura cazare si masa inculpatului Ganea Anatolie, în cazul în care acesta va fi pus în libertate;
– o serie de înscrisuri si caracterizari în sustinerea apelului si anume: Caracterizare din partea societatii la care lucreaza inculpatul; caracterizare din partea Primariei Orasului Straseni; caracterizare din partea Politiei Straseni; certificatele de nastere ale minorilor Ganea Mihai si Ganea Marin; certificat de casatorie; adeverinta medicala din care rezulta starea de sanatate precara a mamei inculpatului; foaie de parcurs din care rezulta faptul ca, din data de 19.02.2010, inculpatul a parasit teritoriul Republicii Moldova cu destinatia Turcia pentru a transporta legume; factura fiscala de transport eliberata pe numele societatii Sultan Tarim Urunleri TIC LTD din data de 19.02.2010, semnata de catre inculpat si carnet TIR prin care se dovedeste faptul ca inculpatul a efectuat în mod real transportul de legume pe ruta Turcia –Republica Moldova în perioada 19.02-16.02.2010;
– o cerere de liberare provizorie sub control judiciar, motivata în scris.
Instanta pune în discutie admisibilitatea în principiu a cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulata de inculpat.
Av. Amuntencei Robert, având cuvântul, apreciaza ca cererea formulata cu privire la liberarea provizorie sub control judiciar îndeplineste cerintele prevazute de art. 160 ind. 8 alin. 1 Cod procedura penala. Inculpatul a fost trimis în judecata pentru savârsirea infractiunilor de contrabanda prev. de art. 270 alin. 2 din Legea 86/2006, folosirea la autoritatea vamala de documente vamale de transport si comerciale care se refera la alte marfuri, prev. de art. 272 din Legea 86/2006, infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depaseste 18 ani.
De asemenea, din probele aflate la dosarul cauzei, administrate atât în cursul urmaririi penale cât si în faza cercetarii judecatoresti, nu rezulta date care sa ateste ca inculpatul ar încerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor parti sau experti ori distrugerea sau alterarea unor mijloace de proba.
Reprezentantul D.I.I.C.O.T., având cuvântul, apreciaza ca este admisibila în principiu cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata de inculpatul Ganea Anatolie.
Inculpatul Ganea Anatolie, având cuvântul, solicita admiterea în principiu a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, precizând faptul ca se va supune regulilor si cerintelor ce îi vor fi impuse de catre instanta.
Tribunalul consultându-se, admite în principiu cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata de inculpatul Ganea Anatolie, constatându-se a fi îndeplinite conditiile ce permit admisibilitatea acesteia, si da cuvântul cu privire la temeinicia acestei cereri.
Interpelat, inculpatul Ganea Anatolie, arata ca nu doreste sa dea declaratie, solicitând admiterea cererii sale.
Av. Amuntencei, având cuvântul, apreciaza ca cererea de liberare provizorie sub control judiciar este întemeiata din urmatoarele considerente:
Nu exista nici un fel de probe din care sa rezulte ca lasarea în libertate a inculpatului ar îngreuna desfasurarea în continuare a cercetarii judecatoresti, în acest sens depunându-se declaratia notariala a cetateanului român Cretu Maricel, care se obliga sa-i asigure inculpatului cazare pe tot parcursul desfasurarii procesului.
Fata de inculpat nu s-a pronuntat o hotarâre de condamnare definitiva, sens în care acesta se bucura de prezumtia de nevinovatie. Hotarârea pronuntata de prima instanta nu este motivata, actul de sesizare regasindu-se în integralitatea sa, instanta constatând doar vinovatia.
De asemenea, precizeaza ca în faza de urmarire penala i-au fost încalcate anumite drepturi, astfel ca: la fila 14 dosar urmarire penala se gaseste declaratia inculpatului data în fata procurorului în care este specificat faptul ca este asistat de av. Luigi Ciocan, dar se observa ca la data de 5.03.2010, când inculpatul a dat declaratia, acest avocat nu avea delegatie la dosar, întrucât la fila 164 se afla împuternicirea acestui av. cu data de 10.03.2010, aspect care duce la concluzia ca acea declaratie a fost luata în lipsa aparatorului.
Mai mult, în timpul procesului penal, instanta de judecata nu a înteles sa puna în discutie regularitatea actului de sesizare a instantei, astfel a trecut direct la cererile formulate de parti, încalcându-se dreptul la un proces echitabil, inculpatul având o serie de exceptii ale actului de sesizare, care s-au invocat în motivele de apel, însa instanta poate dispune verificarea actului de sesizarea doar la judecata la fond.
De asemenea, la toate prelungirile masurii arestarii preventive, s-a invocat faptul ca inculpatul nu poate fi pus în libertate datorita prejudiciului extraordinar de mare. Se poate observa ca în motivarea admiterii laturii civile, instanta de fond si-a întemeiat argumentarea pe disp. art. 998 Cod civil în conditiile în care, în speta de fata, sunt aplicabile disp. art. 183 din Codul vamal. S-a invocat practica Înaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv, decizia 1744 /1.04.2003 prin care se arata faptul ca daca marfa care a intrat în tara si a fost confiscata, nu mai poate fi obligat inculpatul la plata taxelor, accizelor în folosul statului.
În alta ordine de idei, precizeaza ca cercetarea judecatoreasca a fost aproape inexistenta, întrucât la urmarirea penala au fost audiati 5 martori, din care, în cursul cercetarii judecatoresti au fost citati 2 martori. Dintre acestia s-a prezentat unul singur care si-a mentinut declaratiile date la urmarirea penala, iar cu privire la celalalt martor, reprezentantul D.I.I.C.O.T, a renuntat la audierea acestuia. Instanta nu a pus în discutia partilor în legatura cu renuntarea la audierea acestui martor si, mai mult decât atât, nu s-a pronuntat pe aceasta renuntare. De asemenea, instanta de fond nu a observat ca doi martori care au fost prezenti la momentul desigilarii TIR-lui, la urmarirea penala au dat declaratii absolut identice, cu punct si virgula. Considera ca prin neaudierea, în mod nemijlocit de catre instanta, a acestor martori, s-a încalcat din nou dreptul la aparare si la un proces echitabil al inculpatului.
De asemenea, în mod gresit instanta de fond a dispus aplicarea unei pedepse complementare inculpatului, si anume cea prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal si invoca o decizie a Î.C.C.J., care arata clar faptul ca aceste pedepse complementare nu se aplica în mod automat si nu se poate interzice dreptul de a fi ales sau de a alege a unui inculpat care nu este cetatean român. Apreciaza ca inculpatul Ganea Anatolie sta în continuare în stare de arest, într-un mod nejustificat. La dosarul de urmarire penala, se retine ca acest autotransporter pe care îl conducea inculpatul la controlul vamal, s-a depistat violarea cordonului cu sigiliu, însa nu exista nici o dovada sau o fotografie cu privire la acest cordon. Daca instanta de fond ar fi pus în discutie verificarea legalitatii actului de sesizare conform disp. art. 300 Cod procedura penala, s-ar fi invocat potrivit disp. art. 260 lit. a Cod procedura penala, ca rechizitoriu trebuie sa cuprinda în mod obligatoriu mijloacele materiale de proba si locul unde se gasesc, or acest cordon care se pretinde ca a fost violat prin taiere si apoi prin lipire, nu exista si nici nu se stie unde se afla.
Reprezentantul D.I.I.C.O.T, având cuvântul cu privire la temeinicia cererii de liberare provizorie sub control judiciar, solicita respingerea acesteia, ca neîntemeiata. Inculpatul Ganea Anatolie a fost cercetat în stare de arest preventiv pentru savârsirea infractiunilor de contrabanda si prezentarea la autoritatea vamala a unor acte nereale, retinându-se ca, în noaptea de 3/4 martie 2010, a încercat sa introduca în România un TIR plin cu aproximativ 700.000 de pachete de tigari, declarând si prezentând autoritatilor vamale documente în care se atesta faptul ca încarcatura era constituita din tevi. Considera ca temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei masuri nu s-au modificat pâna în prezent, motiv pentru care solicita respingerea cererii de librare provizorie sub control judiciar si mentinerea starii de arest a inculpatului.
Inculpatul Ganea Anatolie, având cuvântul cu privire la cererea de liberare sub control judiciar, solicita admiterea acesteia si precizeaza ca se va prezenta ori de câte ori va fi chemat si se va supune tuturor regulilor impuse de catre instanta, în contextul în care va fi pus în libertate. De asemenea, mentioneaza ca solicita liberarea sa si pentru efectuarea unui tratament medicamentos.
Instanta interpeleaza si acorda cuvântul partilor în formularea cererilor de probe.
Av. Amuntencei, având cuvântul, la acest termen solicita audierea tuturor martorilor audiati în cursul urmaririi penale, Rascanu Maricel, Ousor Radu-Daniel, Maxim Victor, Florea Vladimir, în contextul în care, în faza de cercetare judecatoreasca a fost audiat numai un singur martor, Vasilache Dumitru, declaratie care contine o singura fraza în sensul ca mentine declaratiile date pâna la acel moment si în aceasta împrejurare solicita si reaudierea acestui martor.
De asemenea, solicita a se emite o adresa catre D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Vaslui pentru a preciza unde sunt mijloacele materiale de proba care sunt trecute în rechizitoriu, respectiv acel cordon care asigura sigiliul transportului.
Reprezentantul D.I.I.C.O.T., având cuvântul cu privire la audierea nemijlocita de catre instanta a martorilor audiati în cursul urmaririi penale, considera ca la acest moment, nu se impune audierea acestora. Acesti martori au fost martori asistenti la deschiderea camionului, constatându-se ca acesta era plin cu tigari, fapt care a fost recunoscut si de catre inculpat.
Av. Amuntencei, solicita sa faca o precizare si, având cuvântul, arata ca acesti martori nu sunt martori asistenti. De asemenea, precizeaza ca Rascanu Marcel a fost citat pe tot parcursul procesului, nu s-a prezentat si s-a renuntat la audierea sa, în situatia unei lipse de proceduri cu acesta. Totodata, mai precizeaza ca, martorii Ousor Radu-Daniel, Maxim Victor, Florea Vladimir sunt persoane care au cunostinta în mod direct despre parcursul inculpatului la volanul acelui autotren si ca pe timp de 12 zile acesta a fost parcat într-un loc amenajat special din Chisinau, în acest sens existând si procesul verbal în care lucratorul vamal a consemnat ca s-a gasit la bordul masinii un permis ce atesta acest aspect.
Reprezentantul D.I.I.C.O.T, având cuvântul cu privire la cordonul care asigura integritatea transportului, arata ca, urmare a unei comisii rogatorii efectuate de autoritatile judiciare din Republica Moldova, care la rândul lor au deschis un proces penal, acesta a fost trimis în vederea cercetarilor. De asemenea, arata ca exista planse foto cu privire la acest cordon de siguranta.
Av. Amuntencei, având cuvântul, învedereaza faptul ca acest cordon care asigura integritatea transportului, este necesar în vederea expertizarii acestuia pentru a se constata în mod stiintific, modalitatea în care a fost violat.
Instanta, consultându-se, respinge cererea referitoare la audierea martorului Vasilache Dumitru, acesta fiind ascultat nemijlocit de prima instanta, declaratia sa aflându-se la fila 76 a dosarului.
În vederea respectarii principiului nemijlocirii, admite cererea de audiere a martorilor care nu a fost ascultati de catre instanta de fond.
Se vor solicita D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Vaslui plansele foto vizând cordonul la care se face referire, urmând a fi transmise si relatii în legatura cu faptul daca pe rolul organelor judiciare din Republica Moldova se efectueaza cercetari pentru care a fost solicitat, prin comisie rogatorie, cordonul la care se face referire, prorogând discutia referitoare la necesitatea si, respectiv, la posibilitatea solicitarii cordonului care asigura sigiliul transportului.
Având în vedere ca se va acorda termen pentru administrarea acestor probe, instanta pune în discutie legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive, potrivit disp. art. 300 ind. 2 din Codul de procedura penala.
Reprezentantul D.I.IC.O.T, având cuvântul, solicita mentinerea starii de arest preventiv a inculpatului deoarece temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei masuri, subzista, nu s-au schimbat si impun în continuare, privarea de libertate a inculpatului.
Av. Amuntencei, având cuvântul, arata ca, în baza art. 160 ind. b Cod procedura penala, solicita a se constata ca temeiurile avute în vedere la luarea masurii arestarii preventive s-au schimbat si nici nu au intervenit temeiuri noi care sa justifice în continuare mentinerea masurii arestarii preventive. Astfel, inculpatul desi este condamnat, se bucura în continuare de prezumtia de nevinovatie.
În ceea ce priveste dispozitiile art. 148 lit. f din Codul de procedura penala, apreciaza ca cea de-a II-a conditie nu este îndeplinita. Asa cum s-a mai aratat, nu se poate retine în sarcina inculpatului întreg prejudiciu de 4 miliarde, în conditiile în care marfa a fost confiscata se afla în depozitele politiei de frontiera. De asemenea, inculpatul se afla la primul conflict cu legea penala, s-au depus caracterizari favorabile acestuia, din partea primariei si politiei de la locul de domiciliu.
Apreciaza ca lasarea inculpatului în stare de libertate nu ar influenta în vreun fel buna desfasurare a procesului penal.
Având în vedere si practica CEDO, respectiv, cauza Dumont-Malivers contra Frantei, formuleaza si o cerere de înlocuire a masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea.
Reprezentantul DIICOT, având cuvântul cu privire la cererea de înlocuire a masurii arestarii preventive cu obligatia de a nu parasi localitatea, mentine concluziile cu privire la starea de arest preventiv a inculpatului.
Inculpatul Ganea Anatolie, având ultimul cuvânt, solicita a fi judecat în stare de libertate.
TRIBUNALUL
Pe fondul cauzei,
Pe fondul cauzei,
Va respinge cererea referitoare la audierea martorului Vasilache Dumitru, acesta fiind ascultat nemijlocit de prima instanta, declaratia sa aflându-se la fila 76 a dosarului.
În vederea respectarii principiului nemijlocirii, admitându-se cererea de audiere a martorilor care nu a fost ascultati de catre instanta de fond, respectiv a numitilor RASCANU MARCEL, OUSOR RADU DANIEL, MAXIM VICTOR si FLOREA VLADIMIR, urmeaza a se dispune citarea lor.
Fata de solicitarea formulata de inculpat, prin aparator, se vor solicita D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Vaslui plansele foto vizând cordonul la care se face referire, urmând a fi transmise si relatii în legatura cu faptul daca pe rolul organelor judiciare din Republica Moldova se efectueaza cercetari pentru care a fost solicitat, prin comisie rogatorie, cordonul la care se face referire, prorogând discutia referitoare la necesitatea si, respectiv, la posibilitatea solicitarii acestui mijlocul de proba.
Cu privire la cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata în cauza, constata ca fiind neîntemeiata, motiv pentru care o va respinge pentru urmatoarele considerente:
Asa cum rezulta din disp. art. 160 ind.2 alin.1 Cod procedura penala, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infractiunilor savârsite din culpa, precum si în cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depaseste 18 ani. Alineatul urmator al aceluiasi articol prevede cazurile în care liberarea provizorie sub control judiciar nu se acorda.
Rezulta din modalitatea de redactare a textului legal citat anterior ca simpla îndeplinire a conditiei prev. de art. 160 ind. 2 alin.1 din Codul de procedura penala, respectiv aceea a pedepsei care nu trebuie sa depaseasca 18 ani în cazul infractiunilor intentionate, cum este în cazul infractiunilor pentru care inculpatul Ganea Anatolie a fost trimis în judecata în cauza de fata, precum si lipsa situatiilor vizate de disp. art. 160 ind.2 alin. 2 din Codul de procedura penala, respectiv cea referitoare la necesitatea de a-l împiedica sa savârseasca alte infractiuni sau ca acesta va încerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor martori sau experti, alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba, nu conduc automat la admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar .
Temeinicia cererii trebuie apreciata si în functie de elementele care au determinat luarea masurii arestarii preventive, de natura infractiunilor pentru care inculpatul este cercetat (contrabanda prev. de art. 270 alin. 2 din Legea 86/2006, folosirea la autoritatea vamala de documente vamale de transport si comerciale care se refera la alte marfuri, prev. de art. 272 din Legea 86/2006) de impactul pe care îl creeaza astfel de infractiuni asupra opiniei publice. De asemenea, instanta are în vedere urmarile produse de comiterii faptelor ce fac obiectul cauzei, valoarea mare a prejudiciului, aspecte ce impun respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Pentru aceste motive, în baza disp. art. art. 160 ind.8 lit. a alin.6 din Codul de procedura penala, se va respinge ca nefondata cererea formulata de inculpatul Ganea Anatolie privind liberarea provizorie sub control judiciar, de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr.12/U din 06.03.2010 emis de Judecatoria Husi.
Cu privire la legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive
Tribunalul constata ca în cauza sunt îndeplinite, în continuare, în mod cumulativ conditiile prevazute de art. 143 si 148 lit.” f„ din Cod procedura penala, întrucât exista probe si indicii temeinice ca inculpatul a savârsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar lasarea în libertate a acestuia prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Tribunalul constata ca acuzatia penala are ca obiect infractiunile prev. de art. 270 alin. 2 si art. 272 din Legea 86 din 2006, pentru sanctionarea carora legiuitorul a prevazut pedepse cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi, asa încât conditia referitoare la pedeapsa nu comporta discutii.
Tribunalul observa ca inculpatul în apararea sa, implicit si în revelarea netemeiniciei masurii preventive, si-a invocat lipsa de vinovatie determinata de eroarea în care s-a aflat la momentul prezentarii documentelor la vama, în contextul în care a avea credinta ca marfa înscrisa în documente este una si aceeasi cu cea ce se gasea în remorca, sugerând astfel ca fapta sa nu constituie infractiune.
Este fara tagada ca la acest moment procedural nu este permisa o analiza a faptelor si o afirmare a vinovatiei inculpatului, ceea ce ar contraveni principiului ce prezuma inocenta. Câta vreme însa prevederile art. 148 lit. f din Codul de procedura se refera la situatia în care inculpatul ,, a savârsit o infractiune’’ si nu doar la o ,,fapta penala’’ asa cum se prevede în art. 143 din Codul de procedura penala, cum infractiunea, potrivit art.17 din Codul penal, este fapta care prezinta pericol, savârsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala, este inadmisibil ca o activitate temeinica de verificare a îndeplinirii conditiilor masurii preventive sa nu presupuna si astfel de referiri.
Însasi masura arestarii, cea mai drastica dintre masurile preventive, face sa planeze asupra individului urmarit o suspiciune contrarie prezumtiei de nevinovatie. Curtea Europeana, într-una dintre primele sale hotarâri, s-a pronuntat în sensul ca privarea de libertate înainte de judecata constituie „o grava derogare de la principiile libertatii individuale si de la prezumtia de nevinovatie”.
Cu toate acestea, masurile preventive au fost si sunt consacrate în diferite forme si cu regimuri juridice variate în toate legislatiile din lume. Luarea masurilor preventive raspunde unui alt imperativ general si anume ca ceilalti membrii ai societatii sa poata beneficia de drepturile si libertatile instituite în Constitutie, prin înlaturarea pericolului ca, pâna la pronuntarea unei condamnari definitive, cei care au comis infractiuni sa nu mai comita astfel de fapte. În situatia data, prezumtia de nevinovatie devine o garantie împotriva luarii masurii de limitare a libertatii în afara conditiilor stabilite de lege. Potrivit art. 51 din Codul de procedura penala, orice persoana care se afla în curs de urmarire penala sau de judecata trebuie tratata cu respectarea demnitatii umane, principiul care întregeste sfera garantiilor procesuale.
În cursul procesului penal prezumtia de nevinovatie înfatiseaza o anume dinamica. Astfel, lipsa dovezilor de vinovatie confera acesteia vitalitate fiind deosebit de robusta. Ulterior, covârsita de povara probelor de vinovatie, se stinge prin retinerea vinovatiei de catre instanta de judecata, prin condamnarea definitiva.
Se pune întrebarea daca dupa administrarea probelor utile, decisive si hotarâtoare, dar înaintea de intervenirea unei hotarâri definitive de condamnare, prezumtia de nevinovatie are aceeasi vigurozitate ca si în situatia lipsei probelor de nevinovatie. Cu siguranta prezumtia de nevinovatie, desi nu mai are aceeasi putere, palind in fata probelor, subzista chiar si în prezenta unor probe clare de vinovatie. Subzistenta prezumtiei de nevinovatie se concretizeaza în aceasta situatie, în dreptul inculpatului si în posibilitatea dovedirii netemeiniciei acestor probe, pâna la ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare.
Ca atare, necesitatea unor aprecieri cu privire la probele administrate în prezenta cauza si afirmarea faptului ca acestea reveleaza serioase indicii ca inculpatul a comis ,, o infractiune’’ ca, la acest moment, eroarea invocata nu este apta sa schimbe caracterizarea faptei drept infractiune, de vreme ce calitatea de delegat al marfii presupune si obligatia asigurarii integritatii transportului, nu încalca cu nimic prezumtia de nevinovatie, de vreme ce inculpatul are în continuare posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a tuturor probelor administrate si la care s-a facut referire pâna în prezent.
Drept urmare, tribunalul observa ca indiciile care, la momentul ordonarii arestarii, au legitimat banuiala ca inculpatul a comis infractiunile ca fac obiectul acuzatiei penale, nu au disparut si nici nu sunt contrazise de alte probe.
Relativ la cea de-a doua conditie prevazuta de art. 148 lit. f din Codul de procedura penala, conditie a carei absenta a fost invocata de catre aparatorul inculpatului în sustinerea solicitarii de a nu se mai mentine masura preventiva, tribunalul constata ca starea de primejdie pentru ordinea publica pe care o prezinta lasarea în libertate a inculpatului nu si-a diminuat consistenta de la momentul privarii inculpatului de libertatea sa si pâna la acest moment procesual.
Infractiunile de contrabanda prevazute de codul vamal vin sa sanctioneze încalcarea relatiilor sociale referitoare la regimul vamal, care vizeaza ocrotirea speciala a operatiunilor de vamuire, ocrotirea încrederii publice în documentele vamale de transport sau comerciale si nu în ultimul rând, încalcarea acelor relatii sociale privind buna desfasurare a activitatilor economico-financiare a caror realizare presupune îndeplinirea cu onestitate de catre contribuabili a obligatiilor ce deriva din operatiunile comerciale executate. În speta, dincolo de împrejurarea ca se contesta modul de calcul al prejudiciului, este vorba despre sustragerea de la plata unor accize într-un cuantum ce nu este deloc derizoriu
Tribunalul reveleaza ca valoarea ridicata a prejudiciului ofera informatii cu privire la gravitatea urmarii infractiunii si constituie fundament al aprecierilor facute vis a vis de persoana autorului si de pericolul pe care-l prezinta aceasta pentru ordinea publica. Aceasta, deoarece la aprecierea pericolului pentru ordinea publica nu trebuie facuta abstractie de gravitatea faptei. Existenta pericolului public rezulta printre altele si din însusi pericolul social al infractiunii de care este învinuit inculpatul.
Este fara îndoiala ca libertatea individuala este una dintre valorile fundamentale protejate, însa privarea de libertate este admisibila pentru apararea ordinii publice, a drepturilor si libertatilor cetatenesti, asa cum este cazul în speta de fata.
Concluzionând, tribunalul constata ca motivele avute în vedere la luarea, prelungirea si mentinerea masurii preventive fata de inculpatul GANEA ANATOLIE, subzista si la acest moment si impun în continuare privarea sa de libertate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Respinge cererea referitoare la audierea martorului Vasilache Dumitru.
Admite cererea de audiere a martorilor Rascanu Marcel, Ousor Radu Daniel, Maxim Victor si Florea Vladimir.
Se va emite adresa catre D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Vaslui si se vor solicita plansele foto vizând cordonul ce a asigurat integritatea sigiliului transportului efectuat de catre inculpatul GANEA ANATOLIE, precum si relatii în legatura cu faptul daca pe rolul organelor judiciare din Republica Moldova se efectueaza cercetari pentru care a fost solicitat, prin comisie rogatorie, acest mijloc de proba.
Proroga discutia referitoare la necesitatea si, respectiv, la posibilitatea solicitarii acestui mijlocul de proba.
Cu privire la masura arestarii preventive a inculpatului GANEA ANATOLIE,
Constata ca masura arestarii preventive luata prin Încheierea nr. 20 din 06.03.2010 a Judecatoriei Husi, mandat de arestare nr. 12/U din 06.03.2010, împotriva inculpatului GANEA ANATOLIE, în prezent aflat în Penitenciarul Iasi, este legala si temeinica.
În baza disp. art. 300 ind. 2 rap. la art. 160 ind. b alin.3 din Codul de procedura penala, mentine starea de arest a inculpatului Ganea Anatolie, masura urmând a fi verificata în termenul prevazut de art. 160 ind. b alin.1 din Codul de procedura penala.
Pe cale de consecinta, respinge, ca nefondate, cererile de liberare provizorie sub control judiciar si de înlocuire a masurii preventive cu obligarea de a nu parasi localitatea.
Se va face adresa în acest sens si se va comunica masura dispusa administratiei locului de detinere, respectiv Penitenciarului Iasi.
Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la comunicare.
Amâna judecarea cauzei la data de 4 august 2010, pentru când se vor cita partile si martorii Rascanu Maricel, Ousor Radu-Daniel, Maxim Victor, Florea Vladimir la adresele cunoscute.
Pronuntata în sedinta publica, azi, 14.07.2010.
Presedinte, Grefier,
NICULACHE LUMINITA HOTOLEANU CRISTINA
