Citeste şi

  • Nu am gasit decizii asemanatoare!

Audit financiar.Calitatea procesuală activă în contestarea deciziei Curţii de Conturi ce prezintă măsuri obligatorii în sarcina entităţii controlate, dar ale cărui efecte se extind şi asupra unui terţ.


Prin sentinţa nr. ….. din data de 24.04.2013, pronunţată în dosarul nr……. al Tribunalului MH s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi intervenienţilor . S-a respins acţiunea formulată de reclamantul ……. în contradictoriu cu intimatele …….. şi …….. şi cererile de intervenţie în interes propriu formulate de intervenienţii …….. şi ………..

Pentru a se pronunţa această sentinţă s-au reţinut următoarele:

Prin acţiunea formulată de reclamant şi cererea de intervenţie în interes propriu a intervenienţilor ………şi………….. s-a solicitat anularea parţială a Deciziei nr. …./.2012 a ………. respectiv în ceea ce priveşte secţiunea B pct.2 referitoare la abaterile reţinute la nivelul entităţii subordonate …….. şi măsurile dispuse pentru stabilirea întinderii prejudiciilor şi recuperarea acestora.

În Decizia nr. …../2012 – Secţiunea B pct. 2 s-a reţinut că, urmare a testelor efectuate la categoria „Cheltuieli de personal” s-a constatat ca în exerciţiul bugetar 2011, s-au acordat drepturi salariale nelegale personalului administrativ din cadrul ……………., având drept cauză stabilirea eronată a încadrărilor acestora, precum şi nepunerea în aplicare a HCJ nr. …../2009 privind reducerea indemnizaţiei de conducere cu 10% pentru persoanele care asigurau conducerea entităţii.

Prin Decizia nr. ……./2012 s-a dispus ca entitatea auditată Unitatea Administrativ teritorială ………. să extindă verificările pentru a stabili integral cuantumul prejudiciului determinat de plata în condiţii de nelegalitate, din sursele bugetului judeţean, a unor drepturi salariale personalului administrativ din cadrul …………, echipa de audit estimând un prejudiciu, pentru perioada 2010 – 2011, în suma de 60.885 lei, din care contribuţiile virate de către entitate altor bugete, în calitate de angajator sunt în suma de 13.132 lei.

De asemenea, s-a dispus luarea măsurilor pentru recuperarea în totalitate, pe căile legale, a eventualelor prejudicii constatate de entitate ca urmare a extinderii verificării, inclusiv sumele brute estimate de echipa de audit, în timpul misiunii de audit, la valoarea de 47.753 lei (60.885 lei – 13.132 lei).

Reclamantul a formulat contestaţie împotriva deciziei indicate anterior, contestaţie depusă la ………. şi înregistrată sub nr……./08.11.2012.

Prin adresa nr………./08.11.2010, pârâta……… a comunicat reclamantului faptul că unităţile subordonate la care s-au găsit deficienţe nu au dreptul să conteste în mod direct decizia emisă de …….., iar persoanele care pot formula contestaţii împotriva măsurilor dispuse prin deciziile emise sunt reprezentanţii legali ai entităţii verificate. Se mai arată că ordonatorul principal de credite a formulat contestaţie dar numai în ceea ce priveşte cap.II pct.8 lit.A din decizie , nu şi faţă de măsura dispusă la pct.2 lit.B.

Instanţa a reţinut că potrivit pct.171 lit.b.1 din Hotărârea nr. 130/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice ………., precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, pentru valorificarea constatărilor înscrise în raportul de control şi, respectiv, în nota de constatare prevăzută la pct. 125 lit. a) – d), care constituie anexă a raportului de control, …………. poate dispune/solicita comunicarea către conducerea entităţii controlate a existenţei unor erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea unor prejudicii şi dispunerea către aceasta să stabilească întinderea prejudiciului şi să ia măsuri pentru recuperarea acestuia.

Conform pct.174 lit.b din Regulament, pentru aplicarea măsurilor de valorificare prevăzute la pct. 171 lit. b), respectiv comunicarea către conducerea entităţii controlate a existenţei unor erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea unor prejudicii şi dispunerea către aceasta să stabilească întinderea prejudiciului şi să ia măsuri pentru recuperarea acestuia se emite decizia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 11 şi în care sunt menţionate şi termenele până la care entitatea verificată trebuie să comunice conducătorului structurii de specialitate care a emis decizia modul de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse.

Pct.204 din Regulament prevede că împotriva măsurilor dispuse prin decizie, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii acesteia, conducătorul entităţii verificate poate depune/transmite contestaţie la structura ……….. care a emis decizia. Împotriva încheierii emise de comisia de soluţionare a contestaţiilor prevăzută la pct. 213 conducătorul entităţii verificate poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 15 zile calendaristice de la data confirmării de primire a încheierii, în condiţiile legii contenciosului administrativ (pct.227 din Regulament).

Astfel, din interpretarea dispoziţiilor menţionate anterior s-a reţinut că împotriva măsurilor dispuse prin decizie poate formula contestaţie entitatea verificată, aceasta fiind şi cea care poate formula acţiune la instanţa de contencios administrativ împotriva încheierii date de Comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Ori, în cauză, s-a constatat că au formulat acţiune şi cerere de intervenţie în interes propriu …………, entitate subordonată entităţii auditate şi personalul din cadrul acestei entităţi, persoane care potrivit dispoziţiilor legale menţionate anterior nu au calitatea de a formula contestaţie împotriva deciziei Camerei de Conturi.

În consecinţă, constatând că prin decizia atacată nu s-au stabilit obligaţii în sarcina reclamantului şi intervenienţilor în interes propriu, singura obligată fiind entitatea verificată, respectiv Unitatea Administrativ teritorială ………, s-a apreciat că numai acesta are calitatea de a ataca în justiţie decizia nr…../2012.

În ceea ce priveşte susţinerea recurenţilor potrivit cărora li se încalcă dreptul la apărare s-a apreciat că este nefondată. Accesul la justiţie este permis oricărei persoane, însă, în funcţie de raportul juridic dedus judecăţii instanţa este obligată să verifice în ce măsură reclamantul sau intervenienţii în interes propriu au calitate procesuală activă.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs intervenienţii în interes propriu ……..şi Niţu Nicoleta, precum şi reclamantul …….., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea cererilor de recurs, formulate de către intervenienţii principale s-au precizat următoarele:

Recurentul reclamant……….. este o instituţie publică cu personalitate juridică, înfiinţată conform prevederilor art.5 alin.2 din Ordonanţa nr.70/29.08.2002, funcţionează conform prevederilor HG nr.412/2003, are cod fiscal, cont în bacă şi organe de conducere proprii.

U.A.T…… în calitate de unitate controlată de ……… a contestat decizia nr.52/2012 fără a face vreo precizare referitor la secţiunea B) punctul 2 din aceasta, considerând că au personalitate juridică şi calitate procesuală şi că sancţiunile impuse nu au fost numai în sarcina Consiliului Judeţean ci şi a reclamantului ………

U.A.T……….. precizează prin adresa cu nr……./30.05.2013, ca unitatea ………reclamantă, are personalitate juridică conform hotărârii Consiliului ……….. …./2012, unitatea având calitate procesuală în faţa instanţelor judecătoreşti.

În mod eronat ……….. a emis dispoziţia …./2012 incluzând în aceasta 2 unităţi distincte fiecare având personalitate juridică proprie, neemiterea unei decizii separate pentru …………. punând în imposibilitate unitatea sau salariaţii să se apere, ba mai mult decât atât face precizarea ca au calitatea de persoane vătămate, în condiţia în care intervenienţii sunt nominalizaţi în Anexa nr.2 situaţia centralizatoare privind drepturile salariale, prin urmare se produce o încălcare a dreptului la apărare.

Intervenienţii au solicitat admiterea recursurilor, modificarea sentinţei în sensul anulării parţiale a deciziei nr.52/2012 secţiunea B pct.2.

În motivarea recursului declarat de reclamant, după expunerea situaţiei de fapt şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, s-a arătat, în esenţă că sentinţa atacată a fost dată cu aplicarea greşită a legii.

În acest sens s-a precizat că potrivit H.G. nr.412/2003  recurentul reclamant constituie instituţie publică specializată, cu personalitate juridică, şi, ca atare poate sta în instanţă, promovând acţiuni în nume propriu.

Cu toate că a fost emisă o singură decizie, unitatea reclamantă  a fost verificată şi organele sale de conducere au dat explicaţii organului de control, iar în sarcina acestora au fost stabilite măsuri şi obligaţii ce urmează să fie aduse la îndeplinire.

S-a mai precizat că măsurile dispuse cu privire la reclamantă nu au făcut obiectul contestaţiei formulate de Consiliul ……… tocmai pentru că ……………. are personalitate juridică.

Recurentul a mai susţinut că interpretarea primei instanţe este de natură a-i îngrădi acestuia accesul la justiţie, fiind încălcate normele CEDO şi Constituţia României.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.304 pct.9 şi art.304 1 Cod Procedură Civilă.

La data de 03.09.2013, intimata pârâtă …………… a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate şi menţinerea ca fiind legală şi temeinică a sentinţei atacate.

În apărare, după expunerea situaţiei de fapt şi a prevederilor legale aplicabile în speţa dedusă judecăţii, intimata a susţinut, în esenţă următoarele:

Motivele de recurs invocate de recurentul reclamant şi de recurenţii intervenienţi în interes propriu nu se încadrează la niciunul din motivele de recurs prevăzute de art.304  şi art.3041 Cod Procedură Civilă.

Decizia nr……./06.09.2012 a …………, cuprinde măsurile stabilite în sarcina conducerii U.A.T. …………., constatate ca urmare a acţiunii de audit financiar asupra situaţiilor financiare întocmite pe anul 2011, efectuate la această entitate. În acest sens şi instanţa de fond a reţinut că parte interesată  să solicite anularea deciziei sus amintite este entitatea auditată, respectiv U.A.T. …………, în sarcina conducerii căreia au şi fost stabilite măsurile dispuse prin decizie.

În ceea ce priveşte recursurile formulate de intervenienţii în interes propriu, instanţa de fond în mod corect a reţinut că prin decizia atacată nefiind stabilite obligaţii în sarcina acestora, nu au calitate procesuală de a ataca în justiţie Decizia nr…../2012.

În drept au fost invocate dispoz. art.115 din Codul de procedură civilă .

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei recurate prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu, în raport de dispoziţiile art.304 1 Cod Procedură Civilă, Curtea apreciază că recursurile declarate de intervenienţii principali  sunt nefondate, iar recursul declarat de către reclamant este fondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse în continuare.

Prin sentinţa împotriva căreia s-au formulat prezentele recursuri a fost respinsă atât acţiunea, cât şi cererile de intervenţie principale pentru lipsa calităţii procesuale active.

În motivele invocate prin cererile de recurs recurenţii intervenienţi nu menţionează nimic despre calitatea procesuală activă a acestora

În cuprinsul motivelor de recurs, intervenienţii aduc argumente doar în ceea ce priveşte calitatea procesuală activă a reclamantei fără a se face vreo referire în ceea ce priveşte calitatea procesuală activă a acestora.

Totodată motivarea recursurilor intervenienţilor vizează şi fondul acţiunii în justiţie, ce nu a fost cercetat în prim grad de jurisdicţie şi în acest fel, nu aduc nicio critică sentinţei instanţei de fond.

Astfel fiind, Curtea constată că în ceea ce priveşte recursurile declarate de intervenienţi nu sunt motive de casare în temeiul art.3041 Cod Procedură Civilă şi în baza art.312 din acelaşi cod va respinge recursurile ca nefondate.

În ceea ce priveşte recursul declarat de reclamantul ……….., Curtea reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art.204 din Regulamentul ………, adoptat prin Hotărârea nr.130/2010 a Plenului ……,” împotriva măsurilor dispuse prin decizie, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii acesteia, conducătorul entităţii verificate poate depune/transmite contestaţie la structura Curţii de Conturi, care a emis dispoziţia”. De asemenea , în art.211 al aceluiaşi Regulament se face vorbire despre contestaţia depusă de conducătorul unităţii verificate, iar la art.227 se stipulează că împotriva încheierii emise de Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor, conducătorul entităţii verificate poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 15 zile calendaristice de la data confirmării de primire a încheierii.

Din actele de control, inclusiv decizia contestată rezultă că misiunea de audit financiar s-a efectuat la Unitatea Administrativ Teritorială ………..

Totodată la secţiunea B pct.2 din decizia nr.52/06.09.2012 a ………. au fost constatate deficienţe la categoria „ cheltuieli de personal” în sensul că personalului administrativ din cadrul ……….. i-au fost acordate drepturi salariale nelegale. Organele …….. au estimat un prejudiciu, pentru perioada 2010-2011 în sumă de 60885 lei şi au dispus luarea măsurilor pentru recuperarea în totalitate a prejudiciului constatat.

Prima instanţă a respins acţiunea promovată de ……………….., apreciind că această instituţie nu are calitate procesuală activă în sensul prevăzut de dispoziţiile cuprinse la art.171 -174, 204, 213 şi 227 din Regulamentul ……..  aprobat prin Hotărârea Plenului ……. nr.130/2010. Tribunalul a constatat că entitatea subordonată entităţii auditate nu are calitatea de formula contestaţie împotriva deciziei …………..

Dat fiind faptul că dispoziţiile din Regulament menţionate mai sus fac trimitere la Legea contenciosului administrativ, se pune problema stabilirii persoanei care are îndreptăţirea de a sesiza instanţa de contencios administrativ cu acţiune în anulare a actului administrativ emis de o structură judeţeană a ……..

Dispoziţiile art.227 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului ……. prevăd că doar conducătorul entităţii verificate poate sesiza instanţa de contencios competentă.

Pe de altă parte, în conformitate cu dispoziţiile art.1 alin.2 din Lg.nr.554/2004 care reprezintă dreptul comun în materia contenciosului administrativ, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Procedând la interpretarea coroborată a acestor dispoziţii legale şi având în vedere calitatea …….. de instituţie publică cu personalitate juridică potrivit HG nr.412/2003, subordonată entităţii verificate precum şi faptul că în sarcina reclamantului au fost dispuse măsuri ce urmează a fi aduse la îndeplinire prin organele poprii de conducere, Curtea apreciază că reclamantul este îndreptăţit să atace în justiţie decizia ……. cu privire la măsurile dispuse şi la abaterile constatate în sarcina acestuia.

Faţă de considerentele expuse, Curtea apreciază că excepţia lipsei calităţii procesuale active a fost greşit admisă de prima instanţa.

În consecinţă, constatând că Tribunalul a soluţionat cauza, fără a intra în cercetarea fondului, în temeiul art.312 alin.1 şi 5 coroborat cu dispoziţiile art.304 pct.9 Cod Procedură Civilă, recursul declarat de reclamant urmând a fi admis.

Se va dispune casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe aceasta pentru a nu lipsi părţile de un grad de jurisdicţie, în cursul rejudecării urmând a fi examinate şi celelalte susţineri ale reclamantului din cuprinsul cererii de recurs, susţineri care dat fiind motivul de nelegalitate reţinut nu au putut forma obiectul controlului judiciar.