DESFACERE ÎNFIERE. CALITATE PROCESUALĂ
ACTIVĂ.
Potrivit art.66 şi 81 din Codul familiei, au calitatea de
a solicita desfacerea înfierii, numai părinţii fireşti, înfiatul,
autoritatea tutelară şi procurorul, înfietorii neavând la îndemână
o astfel de acţiune.
(Decizia civilă nr.137/R-MF din 6
septembrie 2004, a Curţii de Apel Piteşti).
Reclamanţii au solicitat în contradictoriu cu pârâtul să se dispună
desfacerea înfierii acestui din urmă, dispusă la 27 august 1988, cu toate
consecinţele ce decurg din această măsură.
În motivarea acţiunii, se arată că începând cu anul 2001, pârâtul a
săvârşit mai multe fapte penale, pentru care a fost judecat şi condamnat la
închisoare, iar reclamanţii au fost obligaţi să cheltuiască suma de peste
300.000.000 lei, întrucât pârâtul era minor. Ulterior, acesta a continuat să aibă
un comportament violent şi neadecvat faţă de părinţii înfietori, ameninţându-i
cu moartea şi incendierea locuinţei şi numai prin desfacerea înfierii,
reclamanţii consideră că îşi pot apăra viaţa.
Tribunalul ca primă instanţă, a pus în discuţia părţilor excepţia
lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, în cauză fiind incidente
prev.art.66 şi 81 din Codul familiei, dat fiind că înfierea a avut loc înainte de
intrarea în vigoare a O.G. nr.25/1997.
Potrivit textelor de lege citate, au calitatea de a solicita desfacerea
înfierii, numai părinţii fireşti, înfiatul, autoritatea tutelară şi procurorul,
înfietorii neavând la îndemână o astfel de acţiune.
Prin decizia civilă nr.42 din 3 mai 2004, tribunalul a respins acţiunea
pentru desfacerea înfierii, reţinând ca întemeiată excepţia lipsei calităţii
procesuale active a reclamanţilor, întrucât părinţilor înfietori nu li se
recunoaşte dreptul de a formula o acţiune pentru desfacerea înfierii.
Reclamanţii au formulat recurs împotriva acestei decizii, motivat pe
comportamentul total neadecvat al fiului. Ulterior, reclamanţii au depus un
supliment al motivelor de recurs, cu încălcarea prevederilor art.303 Cod
procedură civilă.
Curtea, a respins ca nefondat recursul, reţinând că motivele invocate
de reclamanţi vizează numai aspecte de netemeinicie, care nu mai pot
constitui obiectul căii de atac al recursului, iar pe de altă parte, aceştia au
formulat cereri noi, cu nesocotirea dispoziţiilor art.316 Cod procedură civilă,
raportat la art.294 din acelaşi act normativ, cereri ce nu se puteau formula
pentru prima dată în calea de atac, dacă nu au făcut obiectul judecăţii în primă
instanţă.
De altfel, cererea pentru dezmoştenirea intimatului-pârât este şi inadmisibilă,
conform legislaţiei în vigoare.
