Citeste şi

  • Nu am gasit decizii asemanatoare!

Litigiu de muncă. sector bugetar. forma de remunerare.


LITIGIU DE MUNCĂ. SECTOR BUGETAR. FORMA DE

REMUNERARE.

Potrivit art.66 alin.1 din Legea nr.215/2001, funcţiile de primar şi

viceprimar  sunt funcţii de demnitate publică, iar potrivit art.19 din Legea

nr.154/1998, persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică au dreptul la o

indemnizaţie lunară, aceasta fiind unica formă de remunerare a activităţii primarilor

şi viceprimarilor.

(Decizia civilă nr.24/R-CM din 24 ianuarie 2006

pronunţată de Curtea de Apel Piteşti).

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş la data

de 8.06.2005, reclamantul M.V. i-a chemat în judecată pe pârâţii Comuna

Călineşti, Consiliul Local al Comunei Călineşti şi Primăria Comunei

Călineşti, solicitând mai multe sume reprezentând spor de vechime în

muncă, premiere lunară de 2% şi plata celui de-al treisprezecelea salariu,

pentru perioada 2002-2005, urmând ca acestea să fie plătite şi în

continuare.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în perioada

2000-2004 a fost ales viceprimar al comunei Călineşti, judeţul Argeş,

funcţie pe care a ocupat-o până în anul 2004, când a fost numit din nou

în această funcţie, iar în toată această perioadă nu a beneficiat de sporul

de salariu pentru vechimea neîntreruptă în muncă, de premierea lunară în

cuantum de 2%, precum şi de cel de-al treisprezecelea salariu.

La termenul din data de 14.09.2005 instanţa a pus în discuţie

din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primăria

comunei Călineşti şi a Consiliului Local al comunei Călineşti, excepţie

care a fost admisă. 

Prin sentinţa civilă nr.525/CM/19.oct.2005 pronunţată de

Tribunalul Argeş în dosarul nr. 3477/cv/2005, a fost respinsă acţiunea,

instanţa reţinând în esenţă că, prin Hotărârea nr.5/21.06.2000 a

Consiliului Local Călineşti reclamantul a fost ales în funcţia de viceprimar

al comunei, funcţie în care a fost reales .

S-a mai reţinut că, potrivit art.66 alin.1 din Legea

nr.215/2001, funcţiile de primar şi viceprimar  sunt funcţii de demnitate

publică, iar potrivit art.19 din Legea nr.154/1998, persoanele care ocupă

funcţii de demnitate publică au dreptul la o indemnizaţie lunară, aceasta

fiind unica formă de remunerare a activităţii primarilor şi viceprimarilor.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul,

criticând-o ca fiind nelegală, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9

cod procedură civilă.

Se arată în dezvoltarea acestei critici că, în mod greşit instanţa

de fond a apreciat că dispoziţiile legii nr. 40/1991 nu sunt aplicabile

persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, întrucât art. 14 din

lege prevede că persoanele salarizate potrivi acestei legi beneficiază de

spor de vechime. Tot prin acelaşi act normativ se prevede că pentru 

premierea individuală a personalului se constituie un fond de premiere 

lunar prin aplicarea unei cote de 2% asupra fondului de salarii.

Mai arată recurentul că Legea nr. 53/1991, consacră

acordarea la sfârşitul anului un premiu anual corespunzător nivelului

indemnizaţiei lunare sau după caz al salariului de bază realizat în ultima

lună din anul pentru care se face plata.

Recursul a fost respins ca nefondat, reţinându-se că în mod

corect instanţa de fond a apreciat dispoziţiile Legii nr.154/1998 care, la

art.19 prevăd că salariaţii din sectorul bugetar precum şi persoanele care

ocupă funcţii de demnitate publică au dreptul pentru activitatea depusă la

o indemnizaţie lunară care, este unica formă de remunerare.

Recurentul începând cu anul 2000 este viceprimarul comunei

Călineşti,  judeţul Argeş, ocupând o funcţie de demnitate publică în

înţelesul art .66 alin.1 din Legea 215/2001.

Această indemnizaţie lunară reprezintă o sumă fixă calculată

pe baza valorii de referinţă sectorială înmulţită cu un coeficient de

multiplicare rezultând o sumă brută, impozabilă conform legii.

Aşa fiind, nu se poate adăuga la lege adiţionând la

indemnizaţie şi sporul de vechime, şi celelalte drepturi salariale, solicitate,

aplicabile altor categorii de salariaţi. Totodată, prin Legea nr.154/1998 s-

a abrogat art. Unic pct.2 şi 3 din Legea nr. 20/1994, pentru modificarea

şi completarea Legii nr. 40/1991. Dispoziţiile art.14, 17 şi 18, nu îi sunt

aplicabile recurentului care ocupă o funcţie de demnitate publică, ci doar

personalului contractual. Or, recurentul se află în îndeplinirea unei funcţii

elective, ce intră sub incidenţa Legii nr. 215/2001.

În consecinţă, recursul a fost respins în temeiul art.3041, raportat la

art.312 Cod procedură civilă.