ACŢIUNE ÎN PRETENŢII Acţiuni (în): anulare, posesorie, regres, pauliană etc.


JUDECĂTORIA MIZIL Tip: Sentinţă Civilă

JUDEŢUL PRAHOVA Nr./Data: 653/28.06.2011

Autor: Secţia civilă

Domenii asociate: acţiuni

– ACŢIUNE ÎN PRETENŢII –

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil sub nr.887/259/2011, reclamanta A.P.I.A. Prahova a chemat în judecată pârâta S. I., solicitând instanţei să pronunţe o hotărâre prin care pârâta să fie obligată la restituirea sumei de 150 lei, cu titlu de creanţă (plată nedatorată), ce reprezintă sprijinul financiar acordat sub formă de bonuri valorice, acordarea dobânzilor de întârziere aferente acestei sume, în cuantum de 1,26 lei la data formulării prezentei acţiuni şi până la data efectivă a plăţii inclusiv, acordarea penalităţilor de întârziere aferente acestei sume, până la data efectivă a plăţii inclusiv, calculate, în conformitate cu prevederile OG nr. 92/ 2003, privind Codul de procedură fiscală cu modificările şi completările ulterioare.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că prin O.U.G. nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului s-a prevăzut şi aprobat acordarea sprijinului financiar producătorilor agricoli, având ca sursă de finanţare bugetul de stat.

A mai arătat reclamanta că la data verificărilor şi întocmirii Procesului- verbal de recepţie şi restituire nr. 1622, s-a constatat că pârâta nu a realizat şi nu a înfiinţat cultura de grâu pe întreaga suprafaţă de 0,30 hectare aşa cum se obligase prin cererea de sprijin, astfel încât prezenta acţiune prin care reclamanta solicită obligarea acesteia la plata sumei de 150 lei, a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere calculate în conformitate cu prevederile OG 92/ 2003, cu modificările şi completările ulterioare, este temeinică şi legală, pe considerentul nerespectării condiţiilor cumulative prevăzute în textul de lege invocat, text imperativ impus de legiuitor prin sintagma ” trebuie să îndeplinească “, şi de la care în consecinţă nu se poate deroga. Având în vedere dispoziţiile art. 2 din OUG 123/2006, potrivit cărora “sursa de finanţare a sprijinului prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă se asigură anual din bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale”, solicită să se constate că sunt în prezenţa unei creanţe bugetare certe, lichide şi exigibile.

A susţinut aceeaşi reclamantă că art.15, alin.3 din OMADR nr. 687/2007 prevede că : “In cazul în care se constată că nu au fost realizate suprafeţele pe culturi, menţionate în cererea de acordare a sprijinului financiar, beneficiarii vor restitui sumele aferente reprezentând sprijin financiar nejustificat.”

De asemenea, a mai arătat reclamanta, conform prevederilor art.15, alin.(2) din OMAPDR nr. 687/2007, “La încheierea procesului-verbal de recepţie si restituire, beneficiarii de sprijin financiar prin bonuri valorice au obligaţia de a face dovada utilizării de sămânţă certificată şi de calitate, respectiv dovada asigurării culturilor înfiinţate în toamna anului 2007, sens în care prezintă documentele prevăzute la art.5, alin. (3), iar o copie a acestora se anexează la procesul-verbal.”

În acest sens, pentru suprafaţa de 0,30 ha nerealizată, pârâta nu a făcut nici dovada utilizării de sămânţă certificată şi de calitate, respectiv dovada asigurării culturii, conform prevederilor legale citate.

În consecinţă, având în vedere considerentele expuse anterior, reclamanta a solicitat să se constatate caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei sale, să fie admisă acţiunea aşa cum a fost formulată şi să fie obligată pârâta la plata debitului de 150 lei, cu titlu de plată nedatorată, acordarea dobânzilor de întârziere aferente acestei sume, în cuantum de 1,26 lei la data formulării prezentei acţiuni până la data efectivă a plăţii inclusiv, acordarea penalităţilor de întârziere aferente acestei sume, până la data efectivă a plăţii inclusiv, calculate în conformitate cu prevederile OG nr. 92/ 2003, privind Codul de procedură fiscală cu modificările şi completările ulterioare.

Deşi legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în faţa instanţei.

În cauză s-a administrat proba cu acte.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut, în fapt, următoarele :

Reclamanta A.P.I.A. Prahova a chemat în judecată pârâta S. I., solicitând instanţei să pronunţe o hotărâre prin care pârâta să fie obligată la restituirea sumei de 150 lei, cu titlu de creanţă (plată nedatorată), ce reprezintă sprijinul financiar acordat sub formă de bonuri valorice, acordarea dobânzilor de întârziere aferente acestei sume, în cuantum de 1,26 lei la data formulării prezentei acţiuni şi până la data efectivă a plăţii inclusiv, acordarea penalităţilor de întârziere aferente acestei sume, până la data efectivă a plăţii inclusiv, calculate, în conformitate cu prevederile OG nr. 92/ 2003, privind Codul de procedură fiscală cu modificările şi completările ulterioare.

În urma analizei coroborate a datelor care rezulta din probatoriul administrat în cauză, cu susţinerile reclamantei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, instanţa a apreciat că acţiunea în pretenţii formulată de reclamanta A.P.I.A. Prahova este neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare :

Aşa cum a rezultat din probatoriul în scris administrat in cauza si din declaraţia constanta a consilierului juridic al reclamantei, in sensul ca nici un reprezentant al reclamantei nu s-a prezentat la locul situării terenurilor proprietatea beneficiarului ajutorului financiar, Procesul-verbal de recepţie si restituire de la data de 16.06.2008 s-a încheiat în oraşul Mizil, la locul situării Centrului local APIA, locaţie la care au fost invitaţi toţi beneficiarii ajutorului financiar, sub forma bonurilor valorice.

Chiar daca procesul-verbal mai sus menţionat s-ar fi încheiat in comuna Colceag, ca localitate indicata anterior indicării in paranteza a oraşului Mizil, judeţul Prahova, în cauza nu s-a făcut dovada verificării la data de 16.06.2008, la locul situării terenului în suprafaţă de 0,30 hectare, a existentei sau a inexistentei culturii de grâu indicata in cererea privind acordarea bonurilor valorice -, ştiut fiind faptul ca la acea data este posibil sa fi survenit deja recoltarea culturii de grâu.

Instanţa a avut în vedere faptul ca potrivit dispoziţiilor legale in materie, reprezentanţii APIA aveau obligaţia de a verifica existenta culturilor in luna martie a anului in care se recoltau culturile pentru care se acordau bonuri valorice, cu titlu de ajutor financiar, in prezenta beneficiarilor, la locul situării culturilor -, procesul-verbal intitulându-se in acest sens “proces-verbal de recepţie si restituire” – obligaţie pe care aceasta nu le-a îndeplinit, procesul-verbal nerelevând o situaţie constanta in mod real, ex propriis sensibus, ci o situaţie apreciata in mod subiectiv de către aceştia, in virtutea faptului ca beneficiarul ajutorului financiar nu s-a prezentat pentru a declara ce suprafaţa a cultivat in mod retroactiv, cu ce fel de culturi, pentru a depune certificatul privind calitatea seminţelor utilizate, precum si poliţa care atesta încheierea contractului de pentru aceleaşi culturi.

Instanţa a mai avut în vedere si faptul ca reclamanta nu a dovedit ca reprezentanţii acesteia s-au prezentat la fiecare beneficiar in parte, în speţa la domiciliul paratei S. I., anterior recoltării culturii de grâu, iar aceasta a refuzat sa-i orienteze către locaţia respectiva pentru efectuarea recepţiei prevăzută de dispoziţiile legale ale O.U.G. nr.123/2006 si ale OMA PDR nr.687/2007.

De altfel, reclamanta APIA nu a dovedit pe lângă aceste aspecte, nici adresarea unor invitaţii ferme către parata S. I., in sensul de a face posibila vizualizarea si recepţia culturii de grâu pe suprafaţa de 0,30 hectare si implicit prezentarea si vizualizarea celorlalte acte ce trebuiau a fi deţinute de către aceasta, respectiv certificatul de calitate al seminţelor de grâu si poliţa de asigurare.

Având în vedere incertitudinea situaţiei pretinse a exista in sensul inexistentei culturii de grâu pe suprafaţa de 0,30 hectare in anul agricol 2007-2008 si a documentaţiei privind calitatea seminţelor si privind încheierea contractului de asigurare a aceleiaşi culturi, ca si principiu “in dubio pro reo” (îndoiala profita debitorului), instanţa a respins acţiunea, ca fiind neîntemeiata.

ÎNTOCMIT,

Judecător Anghelina Popescu

1