Deliberând asupra cauzei civile de faţă;
Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 1755/279/2011 din 03 martie 2011 reclamant xx a solicitat obligarea pârâtului xx la plata sumei de 587,43 lei cu titlu de despăgubiri civile (filele 2 – 3 dosar).
În motivarea cererii formulate reclamantul a arătat că pârâtul xx, urmare a unei agresiuni (accident rutier) exercitată împotriva sa de o altă persoană, a fost internat în perioada 05 – 07 martie 2008 în secţia Chirurgie Toracică a Spitalului Judeţean de Urgenţă xx, acesta beneficiind pe durata internării sale de medicamente, hrană şi asistenţă medicală în valoare totală de 587,43 lei, la plata cărora este ţinut deoarece nu a efectuat vreun demers pentru identificare celui ce l-a agresat (accidentat).
În dovedirea pretenţiilor civile formulate reclamantul a depus la dosarul cauzei un înscris intitulat „decont de cheltuieli” (fila 4 dosar).
În drept – reclamantul a solicitat a se face aplicarea prevederilor art.313 din Legea nr.95/2006 şi a prevederilor art.998 – art.999 Cod civil.
Acţiunea civilă în pretenţii formulată de reclamant Spitalul Judeţean de Urgenţă xx, potrivit prevederilor art.17 din legea nr.146/1997, este scutită de plata taxei judiciare de timbru, fiind formulată de o instituţie publică şi vizând venituri publice.
Procedând la verificarea competenţei de soluţionare a cauzei în conformitate cu dispoziţiile art. 1591 alin.4 Cod de procedură civilă, instanţa apreciază că este competentă atât material cât şi teritorial de a soluţiona prezenta cauză, în raport de prevederile art.2 pct.1 lit. a Cod procedură civilă şi ale art.5 Cod procedură civilă, deoarece obiectul cauzei are o valoare mai mică de 100.000 lei iar pârâtul îşi are domiciliul în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Piatra Neamţ.
Fiind legal citat pârâtul nu a formulat „întâmpinare” şi nu s-a înfăţişat în instanţă pentru a-şi preciza poziţia faţă de cererea formulată de către reclamant Spitalul Judeţean de Urgenţă xx.
Analizând acţiunea civilă formulată de reclamant Spitalul Judeţean de Urgenţă xx în raport de motivele invocate de aceasta şi de înscrisurile depuse la dosar instanţa reţine că probele administrate în cauză, respectiv înscrisul intitulat „decont de cheltuieli” depus la fila 4 dosar, demonstrează că pârâtul xx a fost internat în perioada 05 – 07 martie 2008 în secţia Chirurgie Toracică a Spitalului Judeţean de Urgenţă xx pentru fractura unei coaste şi că acesta a beneficiat pe durata internării sale de medicamente, hrană şi asistenţă medicală în valoare totală de 587,43 lei.
Potrivit dispoziţiilor art.998 – art.999 „orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeala s-a ocazionat a-l repara. Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau prin imprudenţa sa”.
Potrivit dispoziţiilor art.313 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată. Furnizorii de servicii care acordă asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) realizează o evidenţă distinctă a acestor cazuri şi au obligaţia să comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală această evidenţă, în vederea decontării, precum şi cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective.”
În speţă reclamanta solicită obligarea celui ce a suferit daune ale sănătăţii prin fapta altei persoane la suportarea cheltuielilor efectuate de către o instituţie medicală pentru vindecarea sa, considerând ca faptă ilicită, în sensul avut în vedere prin dispoziţiile art. art.998 – art.999 Cod civil şi art.313 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, lipsa de diligenţă a victimei în identificarea şi tragerea la răspundere a celui ce i-a produs leziunile pentru care a căror vindecare a fost necesară internarea sa. Acesta invocă totodată ca şi temei al admiterii cererii formulate principiul îmbogăţirii fără justă cauză, susţinând că patrimoniul pârâtului, în urma internării sale în secţia Chirurgie Toracică, a suferit o creştere egală cu diminuarea patrimoniul reclamantei prin cheltuielile efectuate de aceasta în vederea vindecării pârâtului.
Instanţa reţine că:
– interpretarea dată de către reclamantă prevederilor legale enunţate este evident excesivă, din cuprinsul acestor dispoziţii legale, rezultând clar intenţia legiuitorului de a obliga autorul agresiunii, iar nu victima, la suportarea cheltuielilor ocazionate de asistenţa medicală acordată acesteia din urmă pentru vindecare.
– îmbogăţirea fără justă cauză poate fi invocată ca şi temei al obligării unei persoane la despăgubiri civile în lipsa unui alte temei juridic pe care reclamantul să-şi fundamenteze cererea. În speţă îmbogăţirea fără justă cauză, invocată ca şi temei juridic al cererii formulată de reclamantă împotriva pârâtului Costache Ludovic, are caracter subsidiar în raport de împrejurarea că aceasta a solicitat obligarea pârâtului la plata de despăgubiri fundamentat în principal pe dispoziţiile art.998 – art.999 Cod civil reglementând răspunderea civilă delictuală. În consecinţă, reţinând ca nefondată cererea în urma analizei întrunirii în cauză a condiţiilor răspunderii civile delictuale, instanţa nu ar mai fi ţinută a examina dacă aceasta este întemeiată şi în raport de temeiul juridic subsidiar invocat de către reclamantă. Totuşi, instanţa reţine că, urmare a internării pârâtului Costache Ludovic în perioada 05 – 07 martie 2008 în secţia Chirurgie Toracică a Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova, patrimoniul unităţii medicale indicate a fost diminuat cu suma reprezentând costul asistenţei medicale, hranei, medicamentelor, etc., acordată pârâtului menţionat, fără însă ca patrimoniul acestuia din urmă să înregistreze vreo creştere.
Având în vedere toate cele expuse instanţa urmează a respinge, ca nefondată, acţiunea civilă având ca obiect pretenţii formulată de reclamant xx în contradictoriu cu pârât xx.
