Acţiune pauliană. Neîndeplinirea condiţiilor intentării acţiunii.
– art. 975 C.civ.
Nu s-ar putea reţine frauda debitorilor şi, cu atât mai puţin complicitatea la fraudă a terţilor dobânditori de vreme ce, la momentul vânzării, în patrimoniul primilor existau alte imobile asupra cărora banca instituise ipoteci de rang I şi II şi interdicţie de înstrăinare, închiriere şi grevare, iar conform contractului de ipotecă, valoarea imobilelor ipotecate se ridica la suma de 107.175 euro, mai mare cu circa o treime decât valoarea însumată a creditelor garantate.
Judecatoria Bistrita Sentinta nr.1786/2011
Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. de mai sus, ca urmare a declinării competenţei de soluţionare de către Tribunalul Bistriţa-Năsăud, reclamanta MB SA a chemat în judecată pe pârâţii VSA şi VDV, solicitând a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 23/2009 de Public MS.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâţii sunt debitorii săi în baza împrumutului acordat prin contractul de credit nr. RBD/E4U/Bi10/060808 în sumă totală de 39.000 euro şi a garantării împrumutului de 31.000 euro acordat numitului VAD în baza contractului de credit nr. RBD/E4U/Bi11/060808. Contractele au fost garantate prin ipotecă de rang I şi respectiv de rang II. Datoriile totale ale pârâţilor la data iniţierii procedurii de silită imobiliară sunt în sumă totală de 72.427,77 euro şi 527,2 lei, la care se adaugă dobânzi, penalităţi şi alte sume datorate conform titlurilor executorii.
În contractul de credit nr. RBD/E4U/Bi10/060808 pârâţii au avut calitatea de împrumutaţi, iar în contractul nr. RBD/E4U/Bi11/060808 au avut calitatea de garanţi pentru împrumutatul VAD. Întrucât împrumutaţii nu şi-au respectat obligaţiile contractuale a fost iniţiată concomitent procedura de executare silită mobiliară, imobiliară şi poprire împotriva tuturor debitorilor, atât împrumutaţi cât şi debitori personali garanţi. Prin prezenta acţiune pauliană se solicită a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.23/2009 la notariat, prin care debitorii-pârâţi au înţeles să transmită proprietatea imobilelor înscrise în C.F.1079, 1080, 1082, 1078, 1442 Jelna, Budacu de Jos, către soţii VS şi VR, deşi şi-au asumat obligaţia de a nu diminua patrimoniul cu care au garantat creditori chirografari până la rambursarea împrumuturilor acordate în baza celor două contracte de credit, apărând evident că dreptul reclamantei creditoare este similar unui creditor care îşi exercită drepturile asupra debitorului sau întemeiat pe gajul general al unui creditor chirografar.
Prin acţiunea promovată se solicită sancţionarea comportamentului debitorilor care prin conivenţă frauduloasă cu terţii dobânditori, au încheiat un act juridic pro causa a cărui finalitate a fost diminuarea sau chiar lichidarea voluntară a dreptului de gaj general al creditorului urmăritor, afectat odată cu înstrăinarea bunului ce forma acest drept.
Menţionează că în data de 19.12.2008 şi respectiv în data de 06.01.2009, reclamanta a notificat pârâţii debitori cu privire la restanţele înregistrate de aceştia în plata datoriilor către bancă, fiindu-le comunicată totodată iniţierea procedurilor de executare silită, în situaţia în care debitele nu sunt achitate conform termenilor contractuali. Prin urmare este greu de crezut că în iminenţa declanşării procedurii de executare silită debitorii găsesc oportun să-şi înstrăineze bunurile imobile ce ar fi putut reprezenta obiect al executării silite în ipoteza în care reclamanta nu şi-ar fi îndestulat creanţa prin executarea garanţiei ipotecare.
Consideră întrunite condiţiile de admisibilitate ale acţiunii revocatorii (pauliene), deoarece actul atacat a creat un prejudiciu, în speţă contractul de vânzare-cumpărare împiedicând executarea silită, a creat un prejudiciu reclamantei desăvârşind o stare de insolvabilitate; frauda debitorului constă în faptul că debitorii au avut cunoştinţă de rezultatul păgubitor al actului faţă de creditor, intenţionat, mărindu-şi artificial şi nereal starea de insolvabilitate; creditorul are o creanţă certă, lichidă, exigibilă şi anterioară actului atacat; complicitatea la fraudă a terţului, cu care debitorul a încheiat actul atacat. Potrivit opiniei majoritare exprimată în literatura de specialitate pentru exercitarea acţiunii revocatorii, nu este necesar ca creditorul să aibă un titlu executoriu prin care să-i fie constatată creanţa, deoarece acţiunea pauliană nu este un act de executare, ci este o revocare a unui prin care se fraudează dreptul de gaj general al creditorilor chirografari şi se intentează împotriva unui terţ care a profitat de acel act.
Susţine reclamanta că în situaţia dedusă judecăţii este evident că ne aflăm în faţa unui act juridic fondat pe o cauză falsă şi ilegitimă, actul juridic nefiind în concordanţă cu voinţa reală a părţilor care s-a manifestat în mod fraudulent şi în conivenţă pentru fraudarea intereselor reclamantei.
Pârâţii, legal citaţi, au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acţiunii, cu motivarea că au plătit o perioadă considerabilă ratele stabilite pentru creditul acordat de reclamantă, însă, la un moment, s-au aflat în imposibilitatea de a le mai achita, în condiţiile în care, pârâtul fiind constructor, activitatea la societatea sa este suspendată.
Mai mult, când s-a solicitat creditul, locuinţa cu care s-a garantat acesta, a fost evaluată de către un expert ales de reclamantă, la 107.000 euro, iar cu ocazia executării, casa a fost achiziţionată chiar de reclamantă la un preţ de doar circa 40.000 euro.
Procesul intentat de reclamantă, prin care se cere anularea contractelor de vânzare ale terenurilor, pârâţii îl consideră abuziv, deoarece ei le-au vândut înainte de începerea executării casei.
Pentru termenul de judecată din data de 01.02.2011, reclamanta a depus o precizare de acţiune prin care a solicitat introducerea în cauză a numiţilor VS şi VR, persoane care au calitatea de asupra imobilului ce a fost înstrăinat prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 23/16.01.2009, a cărui anulare se solicită prin acţiunea introductivă.
Se menţionează că interesul introducerii acestora în cauză are dublu scop, respectiv posibilitatea administrării probatoriului în raport cu toate actele şi acţiunile pârâţilor, având în vedere condiţiile de admisibilitate a acţiunii revocatorii şi respectiv, opozabilitatea hotărârii ce va fi pronunţată, având în vedere că sancţiunea aplicabilă în cazul admiterii acţiunii revocatorii este inopozabilitatea faţă de creditor a actului fraudulos, creditorul putând urmări bunul obiect al actului, ca şi cum acesta nu ar fi ieşit niciodată din patrimoniul debitorului.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţinut că în baza contractului de credit nr. RBD/E4U/Bi10/06.08.08, încheiat cu reclamanta MB SA pârâţii VSA şi VDV au beneficiat de un împrumut în sumă de 39.000 euro, garantat prin ipotecă de rang I şi interdicţie de înstrăinare, închiriere şi grevare asupra imobilului teren şi construcţii edificate pe acesta, situat în sat Jelna, com. Budacu de Jos, jud. Bistriţa-Năsăud, nr.cad. 645, înscris în CF 1081 Budacu de Jos.
În baza contractului de credit nr. RBD/E4U/Bi11/06.08.08, reclamanta MB SA a acordat numitului VAD un împrumut în sumă de 31.000 euro, garantat prin ipotecă de rang II şi interdicţie de înstrăinare, închiriere şi grevare asupra aceluiaşi imobilul – teren şi construcţii edificate pe acesta, situat în sat Jelna, com. Budacu de Jos, jud. Bistriţa-Năsăud, nr.cad. 645, proprietatea pârâţilor VSA şi VDV.
Conform contractului de ipotecă nr. RBD/MC/Bi12/06.08.08, pârâţii au consimţit la constituirea în favoarea creditorului ipotecar MB SA a unui drept de ipotecă de rang II asupra imobilului menţionat anterior, proprietatea lor exclusivă, ca garanţie a restituirii creditului acordat debitorului VAD, în sumă de 31.000 euro, a dobânzilor aferente şi a oricăror altor obligaţii financiare asumate de către acest debitor, prin contractul de credit nr. RBD/E4U/Bi11/06.08.08. La data semnării contractului de ipotecă, valoarea imobilului a fost stabilită la suma de 107.175 euro, conform raportului de evaluare nr. 11627/22.07.2008 întocmit de SC DRS SRL.
Întrucât împrumutaţii nu şi-au respectat obligaţiile contractuale, banca a procedat la declararea împrumuturilor exigibile anticipat şi a iniţiat procedura de executare silită în dosarele execuţionale nr. 155/2009 şi 160/2009.
Au fost emise, la data de 10.04.2009, somaţii către numitul VAD şi către pârâtul VSA, iar prin Procesul verbal din data 10.04.2010, potrivit art. 496 C.pr.civ., a trecut la identificarea imobilului supus executării silite, reprezentând casă familială în regim de D+P+M, compusă din: la demisol garaj, la parter living, cameră, bucătărie, sufragerie, bucătărie, WC serviciu, wang, hol, centrală termică, la mansardă hol şi scară, 3 dormitoare, baie, balcon, terasă şi terenul aferent construcţiei în suprafaţă de 500 mp. Conform raportului de evaluare efectuat în dosarul execuţional, de expertul CI, în luna mai 2009, imobilul avea o valoare de piaţă de 213.000 lei.
Conform actului de adjudecare din data de 14.09.2009, având în vedere titlurile executorii contract de credit nr. RBD/E4U/Bi10/06.08.08 şi contract de credit nr. RBD/E4U/Bi11/06.08.08, imobilul supus executării silite a fost adjudecat de creditoarea MB SA pentru preţul de 160.125 lei, suma fiind plătită prin depunerea în contul preţului a părţii corespunzătoare din valoarea creanţei, în baza disp. art. 512 alin. 2 C.pr.civ.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 23/16.01.2009, pârâţii VSA şi VDV au vândut pârâţilor VS şi VR terenul în suprafaţă totală de 3140 mp, compus din parcelele în suprafaţă de:
-1525 mp, identificată în CF 1442 Jelna, nr. cad. 91;
-357 mp, identificată în 1078 CF Jelna, nr. cad. 642;
-354 mp identificată în 1079 CF Jelna, nr. cad. 643;
-600 mp identificată în 1080 CF Jelna, nr. cad. 642 şi
cota indiviză de 304/380 din suprafaţa de 380 mp, identificată în 1082 CF Jelna, nr. cad. 646, în schimbul preţului de 3700 lei, achitat integral la data semnării contractului. Prin acţiunea introductivă s-a solicită a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.23/2009.
Din analiza dispoziţiilor art. 975 C.civ. rezultă existenţa anumitor condiţii pentru admisibilitatea acţiunii pauliene, ce trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv: actul atacat să fi creat creditorului o paguba, frauda debitorului şi complicitatea la fraudă a terţului, creditorul să aibă o creanţă certă, lichidă si exigibilă. Raportând circumstanţele speţei deduse judecăţii la condiţiile enunţate anterior, instanţa constată că în prezenta cauză nu sunt îndeplinite rigorile impuse de aplicarea textului normativ invocat.
Astfel, deşi creanţa reclamantei, constând în sumele datorate de pârâţii VSA şi VDV în baza contractelor de credit nr. RBD/E4U/Bi10/06.08.08 şi nr. RBD/E4U/Bi11/06.08.08, are caracter cert, lichid şi exigibil, în speţă nu s-a făcut dovada îndeplinirii celorlalte condiţii de admisibilitate a acţiunii revocatorii.
Pentru ca actul atacat să fi creat creditorului un prejudiciu este necesar ca prin această modalitate debitorul să-şi fi cauzat sau să-şi fi agravat o stare de insolvabilitate. Aşa cum se poate observa din succesiunea în timp a actelor încheiate de pârâţii de rând 1 şi 2, contractul nr. 23/2009 prin care au înstrăinat terenul în suprafaţă totală de 3.140 mp, situat în extravilanul localităţii Jelna, a fost încheiat la data de 16.01.2009, dată la care, deşi fuseseră atenţionaţi că înregistrează restanţe la plata creditului, asupra lor nu fusese deschisă procedura executării silite. Această procedură a fost iniţiată abia în data de 31.03.2009, prin cererea adresată de reclamantă executorului judecătoresc AV.
Mai mult, nu s-ar putea reţine frauda debitorilor şi, cu atât mai puţin complicitatea la fraudă a terţilor dobânditori de vreme ce, la momentul vânzării, în patrimoniul primilor exista imobilul teren şi construcţii edificate pe acesta, situat în sat Jelna, com. Budacu de Jos, jud. Bistriţa-Năsăud, nr.cad. 645, înscris în CF 1081 Budacu de Jos, asupra căruia banca instituise ipoteci de rang I şi II şi interdicţie de înstrăinare, închiriere şi grevare asupra imobilului. Conform contractului de ipotecă nr. RBD/MC/Bi12/06.08.08, valoarea imobilului ipotecat se ridica la suma de 107.175 euro, mai mare cu circa o treime decât valoarea însumată a creditului obţinut de pârâţii VSA şi VDV (39.000 euro) şi cea a creditului garantat de aceştia şi acordat numitului VAD (31.000 euro).
Instanţa va înlătura susţinerile reclamantei cu privire la conivenţa frauduloasă între pârâţii VSA şi VDV, în calitate de vânzători şi pârâţii VS şi VR, în calitate de cumpărători ai terenului în suprafaţă de 3140 mp, ce a făcut obiectul contractului nr. 23/2009, a cărui nulitate se cere a fi constatată.
Astfel, relaţiile de rudenie între părţi, respectiv faptul că pârâţii VS şi VR sunt părinţii pârâtului VSA, nu pot, în lipsa altor probe să demonstreze o înţelegere frauduloasă între părţile contractului, cu atât mai mult cu cât în dreptul român buna credinţă se prezumă, iar reaua credinţă trebuie dovedită. Elementul avut în vedere de reclamantă, respectiv preţul de 3.700 lei perceput în schimbul terenului în suprafaţă de 3.140 mp, apreciat ca fiind derizoriu şi considerat un indiciu al fraudei, este infirmat de datele înscrise în expertiza de evaluare nr. 5100/19.12.2008, întocmită de expertul Pop Viorel şi utilizată de Camera notarilor, unde, pentru anul 2009, valoarea minimă de tranzacţionare a terenului având categoria de folosinţă fânaţ, situat în extravilanul localităţii Jelna, com. Budacu de Jos, a fost înscrisă ca fiind de 0,28 lei/mp. Utilizând acest reper, se observă că valoarea minimă de tranzacţionare a terenului în suprafaţă de 3.140 mp, ar fi fost de 879,20 lei. Prin urmare, valoarea de 3.700 lei înscrisă în contractul nr. 23/2009, de circa 4 ori mai mare decât valoarea minimă cuprinsă în expertiză, nu poate fi considerată ca fiind derizorie.
De asemenea nu poate fi primită nici afirmaţia reclamantei conform căreia, la data încheierii contractului nr. 23/2009 vânzătorii ar fi intenţionat să-şi înstrăineze bunurile imobile ce ar fi putut reprezenta obiect al executării silite în ipoteza în care creditoarea nu şi ar fi îndestulat creanţa prin executarea garanţiei ipotecare. Astfel, în momentul vânzării terenului situat în extravilanul localităţii Jelna, pârâţii debitori şi garanţi ipotecari VSA şi VDV deţineau un alt imobil, evaluat, aşa cum s-a arătat anterior, la 107.175 euro şi care constituia garanţia oferită reclamantei pentru executarea obligaţiei de restituire a creditelor nr. RBD/E4U/Bi10/06.08.08 şi nr. RBD/E4U/Bi11/06.08.08. Prin urmare, vânzarea terenului nu a cauzat şi nu avea cum să cauzeze insolvabilitatea debitorilor. Faptul că în urma procedurii de executare silită, la data de 14.09.2009, imobilul ipotecat a fost adjudecat de reclamanta creditoare pentru suma de 160.125 lei, echivalentul a circa 40.000 euro, nu poate justifica pretinsa stare de insolvabilitate pe care debitorii să şi-o fi creat la data încheierii contractului nr. 23, respectiv 16.01.2009. Date fiind aspectele menţionate, a le cere debitorilor să nu efectueze acte de dispoziţie cu privire la alte bunuri mobile sau imobile aflate în patrimoniul lor ar fi însemnat să li se impună o sarcină disproporţionată şi excesivă.
În considerarea aspectelor de fapt şi de drept expuse anterior, văzând dispoziţiile art. 975 C.civ., instanţa a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale acţiunii pauliene şi a respins acţiunea reclamantei MB SA.
1
