Admite acţiunea formulată de reclamantă Paternitate. Stabilire. Tăgadă


I. Expunerea cererii de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus reclamanta T.V. în calitate de reprezentantă a fiicei sale minore T.D.L. născută la ….a chemat în judecată pe pârâtul C.D. solicitând instanţei să constate că pârâtul este tatăl minorei, să încuviinţeze ca minora să poarte numele acestuia, să dispună obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorei de la data introducerii acţiunii şi până la majoratul acesteia în raport de veniturile realizate. Cu cheltuieli de judecată.

La termenul de judecată din 05.10.2010 reclamanta şi-a completat acţiunea solicitând încredinţarea către ea a minorei spre creştere şi educare.

La termenul de judecată din 15.06.2010 reclamanta a renunţat la judecată cu privire la capătul de cerere privind preluarea de către minoră a numelui pârâtului, solicitând instanţei să dispună ca minora să-şi păstreze numele ei, acela de „T…..”.

În fapt, reclamanta arată că a convieţuit cu pârâtul din 2005 până în primăvara anului 2009 la domiciliul ei , în toată această perioadă cei doi comportându-se ca un adevărat cuplu în sensul că s-au gospodărit împreună şi au avut relaţii intime. Cu toate că nu demaraseră încă formalităţile pentru încheierea căsătoriei, la propunerea pârâtului, au hotărât să-şi consolideze relaţia de cuplu prin conceperea unui copil. La scurt timp după ce a rămas însărcinată însă relaţia dintre ei a început să se erodeze fără vreun motiv întemeiat pentru ca în final pârâtul să părăsească domiciliul unde ei doi locuiau împreună. De atunci şi până la naşterea minorei pârâtul a revenit de mai multe ori la domiciliul ei în speranţa unei împăcări şi rămânea aici timp de câteva zile după care pleca fără să-i explice unde. După ce a născut-o pe minoră l-a anunţat pe pârât însă acesta deşi a fost de acord să îi plătească de întreţinere nu a consimţit să se prezinte la serviciul stării civile pentru a o recunoaşte. Pârâtul nu a justificat acest comportament al său însă ea, reclamanta, a aflat că avea o relaţie cu o altă femeie şi presupune că acesta este motivul refuzului său de o recunoaşte pe minoră. Mai precizează că în prezent pârâtul este angajat în calitate de ofiţer la UM …. din municipiul B…..

În drept, reclamanta invocă disp. art. 56, 59, 60, 61 şi 89 C. fam..

II. Expunerea poziţiei pârâtului faţă de acţiune. În faţa Judecătoriei Bistriţa, instanţa iniţial sesizată, legal citat, pârâtul nu s-a prezentat, dar prin înscrisul depus la dosar a arătat faptul că locuieşte în oraşul B….. şi că doreşte să fie citat la această adresă în continuare.

În faţa Judecătoriei Beclean, instanţa în favoarea căreia Judecătoria Bistriţa şi-a declinat competenţa, la termenul de judecată din 15.03.2011 pârâtul a declarat că nu recunoaşte că ar fi tatăl minorei T.D.L. şi în consecinţă nu este de acord cu admiterea acţiunii reclamantei.

La termenul de judecată din 12.04.2011 însă, prin interogatoriu, pârâtul a recunoscut că el este tatăl minorei T.D.L. şi este de acord să fie obligat la plata pensiei de întreţinere potrivit legii în favoarea acesteia.

Prin înscris depus la dosarul cauzei pentru termenul din 10.05.2011 pârâtul a solicitat ca la stabilirea pensiei în favoarea minorei instanţa să aibă în vedere faptul că mai are doi copii minori în întreţinere.

III. Referiri la circuitul dosarului. Cauza a fost iniţial înregistrată la Judecătoria Bistriţa sub nr. 11227/190/2009, care prin SC 1112010 şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Beclean, cauza fiind înregistrată la această din urmă instanţă sub nr. 696/186/2010.

IV. Situaţia de fapt reţinută de instanţă. Din certificatul de naştere al minorei T.D.L. depus la dosarul cauzei (f. 5) rezultă că aceasta s-a născut pe data de ……. şi că este fiica reclamantei, în acest act nefiind menţionat numele şi prenumele tatălui.

Prin interogatoriu (f. 52) pârâtul a recunoscut că este tatăl minorei T.D.L. că este de acord cu încredinţarea către reclamantă a minorei spre creştere şi educare şi este de acord la plata pensiei de întreţinere în favoarea acesteia, potrivit legii.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză (f……) rezultă faptul că în perioada timpului legal al concepţiei, ……… reclamanta T.V. şi pârâtul C.D. au locuit împreună în municipiul Bistriţa, în casa părinţilor reclamantei, că pârâtul a aflat despre naşterea minorei D.L. şi nu a negat că ar fi tatăl acesteia, iar la un moment dat, chiar s-a oferit să plătească de întreţinere în favoarea acesteia.

Din ancheta socială efectuată în cauză de către Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei (f. ..) rezultă că reclamanta dispune de condiţiile materiale şi prezintă garanţiile morale necesare în vederea creşterii şi educării minorei.

Din adresa nr. 1493/08.04.2011 a UM ……. (f. …), instituţia la care este angajat pârâtul, rezultă o medie a veniturilor lunare ale acestuia pe ultimele 6 luni de ………… şi, potrivit certificatelor de naştere depuse la dosarul cauzei, instanţa reţine de asemenea că pârâtul mai are doi copii în întreţinere, C.I.A. şi CC.D.S. (f. ….), aspect de care va ţine seama la stabilirea pensiei de întreţinere.

Prin înscris depus la dosarul cauzei pentru termenul de judecată din 10.05.2011 (f. 57) pârâtul a arătata că este de acord să fie obligat la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorei, de la data pronunţării hotărârii.

V. Motivarea soluţiei în drept. Conform art. 56 C. fam, filiaţia faţă de tată se stabileşte, în afară de cazurile prevăzute în art. 53, prin recunoaştere sau hotărâre judecătorească.

Conform art. 57 C. fam, copilul conceput şi născut în afară de căsătorie poate fi recunoscut de către tatăl său; după moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai dacă a lăsat descendenţi fireşti. Recunoaşterea se face prin declaraţie făcută la serviciul de stare civilă, fie odată cu înregistrarea naşterii, fie după această dată; recunoaşterea poate fi făcută şi prin înscris autentic sau prin testament. Recunoaşterea, chiar făcută prin testament, nu se poate revoca.

Conform art. 59 C. fam, acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei aparţine copilului şi se porneşte în numele său de către mamă, chiar dacă este minoră, ori de reprezentantul lui legal. Dreptul de a porni acţiunea în stabilirea paternităţii nu trece asupra moştenitorilor copilului; ei pot continua acţiunea pornită de acesta. Acţiunea în stabilirea paternităţii poate fi pornită şi împotriva moştenitorilor pretinsului tată.

Conform art. 60 C. fam, acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei poate fi pornită de mamă într-un termen de un an de la naşterea copilului.

Conform art. 86 C. fam, între părinţi şi copii există obligaţia legală de întreţinere, iar descendentul, cât timp este minor, are drept la întreţinere, oricare ar fi pricina nevoii în care el se află. Conforma art. 94, când întreţinerea este datorată de părinte sau de cel care adoptă, ea se stabileşte până la o pătrime din câştigul său din muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.

Conform art. 274 C. pr. civ., partea care cade în pretenţiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Conform art. 275 C. pr. civ., pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.

Cu privire la solicitarea pârâtului de a fi obligat la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorei de la data pronunţării hotărârii, instanţa arată că hotărârea de stabilire a paternităţii copilului din afara căsătoriei produce efecte retroactive, până la naşterea copilului, astfel că în această perioadă copilul este considerat ca fiind al tatălui stabilit prin respectiva hotărâre. Drept urmare, în speţă, obligaţia de întreţinere revine pârâtului pe parcursul întregii perioade menţionate mai sus, dar va fi acordată de instanţă doar de la data introducerii acţiunii, dată la care întreţinerea a fost solicitată, în acest sens stabilindu-se şi prin Decizia de îndrumare a fostului Tribunal Suprem nr. 19/23.12.1965.

Având în vedere starea de fapt prezentată şi textele de lege pertinente, instanţa reţine că pârâtul este tatăl minorei T.D.L. şi va fi obligat la plata în favoarea acesteia a unei pensii lunare de ? din venitul lunar care, mai departe, urmează a fi împărţit la 3, numărul copiilor în întreţinere, rezultând pentru minora T.D.L…… pe care pârâtul va fi obligat să o plătească acesteia lunar, de la data introducerii acţiunii, ……

Va dispune totodată încredinţarea către reclamantă a minorei spre creştere şi educare şi va recunoaşte pârâtului dreptul de avea legături personale cu minora, la domiciliul reclamantei, de două ori pe lună, în a 2-a şi a 4-a duminică din lună.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanta T.V., în calitate de reprezentantă a fiicei sale minore T.D.L., împotriva pârâtului C.D.

1. Constată că pârâtul este tatăl minorei T.D.L. născută pe data de ……….. în mun. …., judeţul ….. având CNP ……………;

2. Dispune ca minora să rămână cu numele înscris în actul de naştere, acela de „T………….”;

3. Dispune încredinţarea către reclamantă a minorei T.D.L. spre creştere şi educare;

4. Obligă pârâtul la plata unei pensii lunare de întreţinere de………. lei în favoarea minorei T.D.L., născută pe data de ………….., începând cu data introducerii acţiunii,……., până la data la care va deveni majoră sau până la terminarea studiilor, dar fără a depăşi vârsta de 25 de ani.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 10 mai 2011.