R O M Â N I A
TRIBUNALUL PENTRU MINORI ŞI FAMILIE BRAŞOV
SENTINŢA CIVILĂ NR.70/S
Şedinţa publică din data de 19 februarie 2014
Pentru astăzi, fiind amânată pronunţarea soluţionării cauzei civile de faţă, care s-a dezbătut în fond în şedinţa Camerei de Consiliu din data de 12 februarie 2014, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentinţă iar instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunţarea pentru data de 19 februarie 2014.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la pronunţare se constată lipsa părţilor.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Instanţa în urma deliberării a pronunţat sentinţa de mai jos:
T R I B U N A L U L,
deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Sub nr. …, s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe de judecată, la data de 24 octombrie 2014, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii E.G. şi C.G., în contradictoriu cu pârâţii DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI BRAŞOV, reprezentată legal prin director general – ec. VM, prin care se solicită:
– să se declare nulitatea adopţiei minorului R.V., născut la data de .. … 2001;
– să se dispună efectuarea cuvenitelor menţiuni în registrul de stare civilă cu privire la numele de familie al copilului – Ţ – şi la numele părinţilor – NATURAL şi Ţ ….
În motivarea cererii adresate instanţei se arată că prin sentinţa civilă nr. …/S/… octombrie 2008, tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov a stabilit domiciliul minorului la reclamanţi şi a încredinţat acest copil familiei …JG, în vederea adopţiei, pe o perioadă de 90 de zile. Prin sentinţa civilă nr. …/… martie 2009, pronunţată în dosarul nr. …/2009, Tribunalul Prahova a încuviinţat adopţia minorului, cu efecte depline. Din păcate, cu toate eforturile reclamanţilor de a respecta hotărârile instanţelor, în condiţiile în care demersurile pentru adopţie au urmărit completarea familiei cu un copil pe care cei doi soţi nu l-au putut avea, au rămas fără rezultat, minorul aflându-se la familia V.B. şi M.B.. Astfel, prin hotărârea nr. …/… septembrie 2010 a Consiliului Judeţean Prahova-Direcţia pentru protecţia Copilului Prahova s-a dispus plasamentul minorului la familia …B, reţinându-se că ulterior adopţiei, în perioada de urmărire post-adopţie, relaţiile au devenit tensionate între reclamanţii adoptatori şi minor, acesta dorind să rămână la asistentul maternal profesionist V.B., persoana care l-a avut în plasament pe copil înainte de adopţie.
În final, reclamanţii arată că atâta timp cât nu îşi pot exercita drepturile părinteşti, este evident că sunt încălcate condiţiile de fond prevăzute de lege pentru adopţie.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 54-60 din Legea nr. 273/2004 şi art. 49 din Legea de punere în aplicare a Codului civil.
În dovedirea celor susţinute prin acţiunea promovată, reclamanţii E.G. şi C.G. au solicitat, iar tribunalul a încuviinţat, în acord cu dispoziţiile art. 258, raportat la art. 255 C. pr. civ, administrarea probei cu înscrisurile depuse, în fotocopii atestate pentru conformitate cu originalul, la dosarul cauzei (f. 6-12), astfel cum au fost acestea enumerate în încheierea de şedinţă de la termenul de judecată din data 15 ianuarie 2014 (f. 38-40), precum şi proba testimonială cu martorii V.B. şi D I.
Din oficiu, instanţa a administrat proba cu interogatoriul reclamanţilor (f. 112, 113) şi a solicitat instituţiilor competente (Consiliul Judeţean Prahova-Comisia pentru Protecţia Copilului şi, respectiv, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova) înaintarea la dosar a înscrisurilor care au stat la baza emiterii hotărârii prin care s-a luat măsura de protecţie specială a plasamentului copilului la familia V.B. şi M.B., precum şi a înscrisurilor care depuse în dosarul nr. …… al Tribunalului Prahova, în cauza având ca obiect încuviinţarea adopţiei copilului (f. 49-110).
La primul termen de judecată acordat în cauză, în camera de consiliu din data de 2 decembrie 2013, tribunalul a pus în discuţia părţilor şi a dispus, în acord cu prevederile art. 78 al. 1 C. pr. civ., raportat la art. 72 din Legea nr. 273/2004, introducerea în cauză a Oficiului Român pentru Adopţii (f. 25).
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de … decembrie 2013, pârâtul Oficiul Român pentru Adopţii a solicitat respingerea cererii de declarare a nulităţii adopţiei formulate de reclamaţii E.G. şi C.G., ca neîntemeiată, pe considerentul că Tribunalul Prahova a apreciat îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă atunci când a fost învestit cu cererea de încuviinţare a adopţiei, reţinând, totodată, că adoptatorii oferă copilului toate condiţiile pentru o dezvoltare armonioasă, în timp ce acesta s-a integrat foarte bine în familie, iubindu-şi noii părinţi. Schimbarea calităţii relaţiilor între adoptat şi adoptatori, survenită în timpul monitorizării post adopţie, urmată de instituirea unei măsuri de protecţie specială, nu reprezintă încălcarea unor condiţii de fond prevăzute de legiuitor pentru momentul încuviinţării adopţiei. Mai mult decât atât, măsura de protecţie specială a fost instituită de Comisia pentru Protecţia Copilului Prahova, astfel încât, în conformitate cu prevederile art. 60 al. 3 lit. c din legea nr. 272/2004 reclamanţii exercită toate drepturile părinteşti, neputând susţine că exercitarea unor asemenea drepturi le este obstrucţionată.
Întrucât reclamanţii nu indică un motiv clar de nulitate, altul decât imposibilitatea de a-şi exercita drepturile părinteşti, se apreciază de către pârâtul Oficiul Român pentru Adopţii că sentinţa civilă nr. ../.. martie 2009 pronunţată de Tribunalul Prahova-Secţia civilă, în dosarul nr. ……, prin care a fost încuviinţată adopţia copilului Ţ …… de către familia E.G. şi C.G., este temeinică şi legală (f. 27-28).
Totodată, prin întâmpinarea formulată de pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov se solicită respingerea acţiunii reclamanţilor pentru aceleaşi motive ca cele invocate de Oficiul Român pentru Adopţii (f. 29).
Cei doi pârâţi mai sus menţionaţi nu au solicitat administrarea vreunei probe în prezenta cauză.
Instanţa constată că prezenta cerere este scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, în conformitate cu prevederile art. 75 din Legea nr. 273/2004 – privind procedura adopţiei, republicată.
Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul constată, în fapt şi în drept, următoarele:
Copilul R.V. s-a născut la data de … 2001 în mun. Braşov, jud. Braşov, numindu-se iniţial Ţ ……, având ca părinte biologic pe Ţ …, fără a avea stabilită filiaţia faţă de tată.
Prin sentinţa civilă nr. … a Tribunalului Prahova-Secţia civilă, pronunţată în dosarul nr. ……, a fost încuviinţată adopţia copilului Ţ …… de către familia E.G. şi C.G., precum şi purtarea de către minor a numelui de familie al adoptatorilor, acela de „…JG” (f. 10-11).
Ulterior, prin hotărârea nr. …/… septembrie 2010 a Comisiei pentru Protecţia Copilului din cadrul Consiliului Judeţean Prahova, dată în dosarul nr. ,,,/2008 (f. 12), a fost instituită, cu privire la copilul în cauză, măsura plasamentului familial la soţii V.B. şi M.B., cu motivaţia că, în perioada de urmărire post adopţie, relaţiile dintre copil şi familia adoptatoare (reclamanţii din prezenta cauză) au devenit tensionate, iar …… nu mai doreşte să locuiască la părinţii adoptivi, exprimându-şi dorinţa de a merge la asistentul maternal profesionist care l-a avut în plasament înainte de adopţie (doamna V.B.).
În drept, instanţa constată că dispoziţiile ce urmează a fi avute în vedere în soluţionarea prezentei cereri de declarare a nulităţii adopţiei sunt prevăzute de art. 54 din Legea nr. 273/2004 (în forma iniţială, fără modificările ulterioare), care statuează că adopţia încetează prin desfacere sau ca urmare a declarării nulităţii acesteia, precum şi dispoziţiile art. 56 al. 1 din acelaşi act normativ potrivit cu care „adopţia este nulă, dacă a fost încheiată în alt scop decât cel al ocrotirii interesului superior al copilului sau cu încălcarea oricăror condiţii de fond sau de formă prevăzute de lege”.
Pentru a reţine aplicabilitatea în cauză a acestor dispoziţii legale, tribunalul constată că, potrivit art. 49 din Legea nr. 71/2011 – pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, „adopţiile încuviinţate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil rămân supuse, în ceea ce priveşte validitatea lor, legii în vigoare la data când au fost încuviinţate”.
Prin urmare, în analiza cauzelor care pot duce la declararea nulităţii adopţiei, instanţa se va raporta la condiţiile instituite de prevederile legale mai sus menţionate, respectiv: încălcarea condiţiilor de fond sau de formă prevăzute de lege la momentul încuviinţării adopţiei şi, respectiv, încheierea adopţiei în alt scop decât cel al ocrotirii interesului superior al copilului.
În ceea ce priveşte prima ipoteză, tribunalul constată, în principal, că un asemenea motiv de nulitate nu a fost invocat de către reclamanţi prin cererea de declarare a nulităţii adopţiei. Totodată, din analiza hotărârii definitive (şi irevocabile, potrivit prevederilor legii speciale de la momentul pronunţării) de încuviinţare a adopţiei copilului …… de către familia E.G. şi C.G. (sentinţa civilă nr. …/… martie 2009 a Tribunalului Prahova, pronunţată în dosarul nr. ……) nu se desprind indicii care să conducă la concluzia că instanţa nu a analizat îndeplinirea, la momentul pronunţării hotărârii, a condiţiilor de fond şi de formă necesare pentru încuviinţarea adopţiei. Dimpotrivă, din considerentele hotărârii sus menţionate rezultă că judecătorul a analizat existenţa condiţiilor de fond şi de formă necesare pentru încuviinţarea adopţiei (prevăzute de art. 35 din Legea nr. 273/2004, fără modificările survenite ulterior), apreciind că acestea sunt îndeplinite, în sensul că „evoluţia copilului în cadrul familiei adoptatoare este foarte bună, acesta integrându-se foarte bine în noua familie, iubindu-şi noii părinţi” precum şi că „pârâţii oferă copilului toate condiţiile pentru o dezvoltare armonioasă, iar evoluţia acestuia este foarte bună” (f. 10-11).
Instanţa constată că nici motivul de nulitate relativ la încheierea adopţiei în alt scop decât cel al ocrotirii interesului superior al copilului nu subzistă, întrucât chiar reclamanţii adoptatori au arătat, prin răspunsurile date la interogatoriul luat din oficiu, faptul că şi-au dorit să adopte un copil „pentru a avea sprijin la bătrâneţe”. Un asemenea scop nu se poate considera că este contrar interesului superior al unui copil lipsit de ocrotire părintească de a avea o familie, un cămin stabil, de a se bucura de dragostea părinţilor adoptivi, a fraţilor şi a altor persoane devenite rude prin efectul adopţiei. Faptul că băieţelul nu s-a adaptat, în cele din urmă, cerinţelor educative şi restricţiilor impuse de familia adoptivă nu conduce la concluzia că adopţia ar fi avut iniţial un alt scop decât ocrotirea interesului său superior (ar constitui, în opinia instanţei, un asemenea scop prevăzut de lege, adopţia unui copil cu intenţia de a intra în posesia bunurilor pe care acesta le deţine, sau pentru a-l exploata prin muncă, ori alte asemenea scopuri ilicite). Este adevărat că …… a manifestat, cu ocazia ascultării sale de judecător, conform prevederilor art. 264 C. civ. şi art. 78 al. 2 din Legea nr. 273/2004 – privind procedura adopţiei, republicată, o reală aversiune faţă de reclamanţi, în special faţă de adoptatorul C.G., pe care l-a perceput ca pe o persoană deosebit de autoritară (f. 117), dar dorinţa sa de a nu se mai întoarce la familia adoptivă nu este suficientă şi nu poate conduce, în mod automat, la declararea nulităţii adopţiei legal încuviinţate. Dacă s-ar admite contrariul, ar însemna că orice copil care are probleme de relaţionare cu părinţii să poată renunţa la filiaţia faţă de aceştia printr-o simplă manifestare de voinţă.
În speţă, rezultă fără putinţă de tăgadă că relaţia părinţi-copil este total disfuncţională, acest lucru constituind de fapt şi motivul instituirii măsurii de protecţie specială a plasamentului minorului la familia V.B. şi M.B. (potrivit hotărârii nr. …… septembrie 2010 a Comisiei pentru Protecţia Copilului din cadrul Consiliului Judeţean Prahova – f. 10), copilul fiind ataşat de aceştia din urmă ca urmare a faptului că doamna …B s-a ocupat de creşterea şi îngrijirea lui …… de când acesta avea doar 10 luni şi până la vârsta de aproape 9 ani, când copilul a fost încredinţat reclamanţilor în vederea adopţiei (f. 75). Această situaţie nu este însă una neobişnuită, plasamentul familial reprezentând o măsură de protecţie specială care poate fi instituită în diverse situaţii în care se constatată că un minor este lipsit de ocrotire părintească, din diverse motive, fără ca luarea unei asemenea măsuri să conducă la lipsirea de efect a relaţiei de filiaţie existente între părinţi şi copii, fie prin naştere (părinţi biologici), fie ca urmare a adopţiei încuviinţate de o instanţă judecătorească.
În final, tribunalul constată că starea de fapt ce rezultă din probe, astfel cum a fost mai sus descrisă, nu poate conduce la declararea nulităţii adopţiei încheiate cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de lege, adopţie care a fost încuviinţată ţinând cont de ocrotirea interesului superior al copilului, astfel cum s-a arătat mai sus.
Pe cale de consecinţă, acţiunea formulată de reclamanţii E.G. şi C.G. va fi respinsă, potrivit dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
H O T Ă R Ă Ş T E:
Respinge acţiunea formulată de reclamanţii E.G. (C.N.P. – ) şi C.G. (C.N.P.), ambii cu domiciliul în com. …, sat. …, jud. …, în contradictoriu cu pârâţii DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI BRAŞOV, reprezentată legal prin director general – ec. V M, respectiv OFICIUL ROMÂN PENTRU ADOPŢII, cu sediul în…, reprezentat legal prin preşedinte B P.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 februarie 2014.
