Citeste şi

  • Nu am gasit decizii asemanatoare!

În condiţiile în care părinţii nu prezintă garanţii materiale şi morale pentru creşterea şi educarea minorului, refuzul pârâtei de a-şi da consimţământul pentru deschiderea procedurii de adopţie internă în privinţa minorului este unul abuziv.


Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi – Secţia I Civilă, reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi a solicitat în contradictoriu cu pârâţii NP şi NLI şi Președintele Consiliului Județului Galați, deschiderea procedurii adopţiei interne pentru minorul NG.

În motivarea în fapt a cererii reclamanta a arătat că minorul este rezultat dintr-o relaţie de concubinaj a pârâtei cu numitul TG, însă, întrucât, la momentul naşterii minorului, pârâta era căsătorită, pârâtul a fost cel înregistrat ca tată. Ulterior naşterii minorului, pârâta a părăsit domiciliul conjugal împreună cu copilul şi s-a stabilit în comuna Cudalbi, iar, în anul 2006, a solicitat instituirea unei măsuri speciale de protecţie pentru minor motivat de faptul că nu are condiţii materiale pentru creşterea acestuia.

Prin Dispoziţia nr. X, s-a dispus instituirea măsurii de plasament în regim de urgenţă la asistent maternal profesionist AV, iar, ulterior, măsura a fost înlocuită cu măsura plasamentului la acelaşi asistent maternal profesionist printr-o hotărâre a Tribunalului Galaţi.

În anul 2011, asistentul maternal profesionist a solicitat încetarea activităţii, iar minorul a fost dat în grija altui asistent maternal, însă nu s-a acomodat în noua familie şi, în consecinţă, dat fiind faptul că şi soţii A. sufereau după copil, s-a instituit măsura de plasament familial la aceştia prin sentinţa civilă nr. 1667/19.09.2011.

În anul 2011, asistentul maternal profesionist a solicitat încetarea activităţii, iar minorul a fost dat în grija altui asistent maternal, însă nu s-a acomodat în noua familie şi, în consecinţă, dat fiind faptul că şi soţii A. sufereau după copil, s-a instituit măsura de plasament familial la aceştia prin sentinţa civilă nr. 1667/19.09.2011.

A învederat reclamanta că, pe perioada plasamentului, minorul nu a fost vizitat nici de pârâţi şi nici de rude până la gradul IV. De asemenea, s-a precizat că pârâta are o relaţie de concubinaj cu numitul MN din care a rezultat o fetiţă, iar imobilul în care locuiesc este proprietatea mamei concubinului, concubinii ocupând o cameră modest utilată şi mobilată. Veniturile pârâtei sunt reprezentate de alocaţia de stat a fetiţei sale şi de ajutor social. Pârâta mai are un copil care se află în sistemul de protecţie.

A învederat reclamanta că, pe perioada plasamentului, minorul nu a fost vizitat nici de pârâţi şi nici de rude până la gradul IV. De asemenea, s-a precizat că pârâta are o relaţie de concubinaj cu numitul MN din care a rezultat o fetiţă, iar imobilul în care locuiesc este proprietatea mamei concubinului, concubinii ocupând o cameră modest utilată şi mobilată. Veniturile pârâtei sunt reprezentate de alocaţia de stat a fetiţei sale şi de ajutor social. Pârâta mai are un copil care se află în sistemul de protecţie.

S-a subliniat că ambii pârâţi au fost invitaţi la sediul DGASPC Galaţi pentru a fi consiliaţi cu privire la efectele juridice ale adopţiei şi pentru a-şi exprima consimţământul cu privire la adopţie însă doar pârâta a dat curs invitaţiei.

S-a subliniat că ambii pârâţi au fost invitaţi la sediul DGASPC Galaţi pentru a fi consiliaţi cu privire la efectele juridice ale adopţiei şi pentru a-şi exprima consimţământul cu privire la adopţie însă doar pârâta a dat curs invitaţiei.

Rudele până la gradul IV identificate au declarat în scris că nu doresc să îşi asume responsabilitatea creşterii şi educării minorului.

Rudele până la gradul IV identificate au declarat în scris că nu doresc să îşi asume responsabilitatea creşterii şi educării minorului.

Reclamanta a apreciat că interesul superior al copilului este de a beneficia de o familie stabilă care să se ocupe de creşterea şi îngrijirea sa.

Reclamanta a apreciat că interesul superior al copilului este de a beneficia de o familie stabilă care să se ocupe de creşterea şi îngrijirea sa.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 26 şi următoarele din Legea nr. 272/2004.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 26 şi următoarele din Legea nr. 272/2004.

Analizând şi coroborând întreg materialul probator administrat în cauză, Tribunalul reţine următoarele:

Analizând şi coroborând întreg materialul probator administrat în cauză, Tribunalul reţine următoarele:

În fapt, conform menţiunilor din certificatul de naştere, minorul NG este fiul pârâţilor NP şi NLI.

În fapt, conform menţiunilor din certificatul de naştere, minorul NG este fiul pârâţilor NP şi NLI.

Din Raportul cu privire la situaţia minorului, rezultă că minorul este rezultat dintr-o relaţie de concubinaj a pârâtei cu numitul TG, iar aceasta a  pârâta a părăsit domiciliul conjugal împreună cu copilul şi s-a stabilit în comuna Cudalbi, solicitând, după un an,  instituirea unei măsuri speciale de protecţie pentru minor motivat de faptul că nu are condiţii materiale pentru creşterea acestuia.

Din Raportul cu privire la situaţia minorului, rezultă că minorul este rezultat dintr-o relaţie de concubinaj a pârâtei cu numitul TG, iar aceasta a  pârâta a părăsit domiciliul conjugal împreună cu copilul şi s-a stabilit în comuna Cudalbi, solicitând, după un an,  instituirea unei măsuri speciale de protecţie pentru minor motivat de faptul că nu are condiţii materiale pentru creşterea acestuia.

Prin Dispoziţia nr. X, s-a dispus instituirea măsurii de plasament în regim de urgenţă la asistent maternal profesionist AV, iar, ulterior, măsura a fost înlocuită cu măsura plasamentului la acelaşi asistent maternal profesionist prin sentinţa civilă, pronunţată de Tribunalului Galaţi.

Prin Dispoziţia nr. X, s-a dispus instituirea măsurii de plasament în regim de urgenţă la asistent maternal profesionist AV, iar, ulterior, măsura a fost înlocuită cu măsura plasamentului la acelaşi asistent maternal profesionist.

În anul 2011, asistentul maternal profesionist a solicitat încetarea activităţii, iar minorul a fost dat în grija altui asistent maternal, însă nu s-a acomodat în noua familie şi, în consecinţă, dat fiind faptul că şi soţii A. sufereau după copil, s-a instituit măsura de plasament familial la aceştia prin sentinţa civilă pronunţată de Tribunalul Galaţi.

Potrivit Raportului cu privire la situaţia minorului,  pe perioada plasamentului, minorul nu a fost vizitat nici de pârâţi şi nici de rude până la gradul IV.

S-a subliniat că ambii pârâţi au fost invitaţi la sediul DGASPC Galaţi pentru a fi consiliaţi cu privire la efectele juridice ale adopţiei şi pentru a-şi exprima consimţământul cu privire la adopţie însă doar pârâta a dat curs invitaţiei. Conform raportului nr. X, pârâtul NP nu s-a prezentat la sediul DGASPC Galaţi în urma invitaţiei şi nici nu a luat legătura cu reprezentanţii BAP.

Potrivit Fişei de informare, mama minorului, pârâta NLI a declarat că este de acord cu adopţia minorului NG.

Rudele până la gradul IV identificate, DF, în calitate de mătuşă şi NP, respectiv NLI, în calitate de părinţi, au declarat în scris că nu doresc să îşi asume responsabilitatea creşterii şi educării minorului, conform declaraţiilor ataşate la dosar .

Din referatul de anchetă socială întocmit la domiciliul pârâtei, rezultă că imobilul în care locuieşte aceasta este proprietatea mamei concubinului, concubinii ocupând o cameră modest utilată şi mobilată. Veniturile pârâtei sunt reprezentate de alocaţia de stat a fetiţei sale şi de ajutor social. Pârâta mai are un copil care se află în sistemul de protecţie.

Instanţa reţine dezinteresul manifestat de-a lungul timpului de către părinţi în ceea ce priveşte bunăstarea minorului NG.

Potrivit disp. art. 29 alin. 1 din Legea nr. 273/2004 deschiderea procedurii adopţiei interne este condiţionată atât de faptul ca planul individualizat de protecţie să stabilească necesitatea adopţiei, că nu s-a putut reintegra copilul in familia extinsa si că s-a încercat acest lucru, dar şi de consimţământul părintelui firesc la adopţie, care poate fi suplinit de către instanța atunci când se constata ca este abuziv.

În sensul art. 8 din Legea nr. 273/2004, instanţa judecătorească poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte, prin orice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia dată în condiţiile legii, cu motivarea expresă a hotărârii în această privinţă. Se poate considera refuz abuziv de a consimţi la adopţie şi situaţia în care, deşi legal citaţi, părinţii fireşti sau, după caz, tutorele nu se prezintă în mod repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimţământului.

Pentru considerentele de mai sus, apreciind că părinţii nu prezintă garanţii materiale şi morale pentru creşterea şi educarea minorului şi, mai mult, au demonstrat , de-a lungul timpului, un dezinteres accentuat în privinţa acestuia, reţine că refuzul pârâtei, care a fost legal citată pentru mai multe termene în faţa instanţei,  de a-şi da consimţământul pentru deschiderea procedurii de adopţie internă în privinţa minorului este unul abuziv.

Pârâtul NP şi-a exprimat în faţa instanţei acordul pentru adopţia minorului NG.

Este de reţinut, de asemenea, că minorul are nevoie de stabilitate emoţională şi materială care nu îi pot fi acordate pe deplin în familia naturală sau printr-o formă de protecţie specială, astfel că se impune identificarea unei familii potenţial adoptatoare şi deschiderea procedurii de adopţie interna.

Raportat la vârsta copilului, Tribunalul consideră că este în interesul superior al minorului de a se urma procedura adopţiei interne, cu posibilitatea identificării unei familii care să-i ofere o adevărată viaţă de familie şi, implicit, mai mult sprijin material, moral şi afectiv.

Pentru toate aceste considerente, Tribunalul va admite cererea formulată.