Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş la data de 08.06.2007,
contestatoarea Levitchi Maria a solicitat, în contradictoriu cu Primarul Municipiului Piteşti,
desfiinţarea dispoziţiei nr.2554/2007, prin care a fost respinsă notificarea privind plata
despăgubirilor băneşti pentru imobilul construcţii şi terenul de 1400 mp, aflat în Piteşti, str. Matei
Basarab nr.40.
În motivarea acţiunii s-a arătat că, în mod greşit, Primarul Municipiului Piteşti
a dispus respingerea notificării pentru întreaga suprafaţă de 1400 mp, care nu a fost restituită în
natură, reţinând că terenul trecut în proprietatea statului este de numai 1190 mp şi nu mai poate
fi restituit, decât prin acordarea de despăgubiri.
Prin sentinţa civilă nr.276 din 11.10.2007, tribunalul a respins contestaţia ca
tardiv formulată în raport de dispoziţiile art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001.
Sentinţa a fost păstrată de către această curte prin decizia civilă
nr.30/13.02.2008, cu acelaşi argument, în sensul că nu s-a respectat termenul de 30 de zile de
la comunicarea dispoziţiei pentru a formula contestaţie potrivit textului de lege enunţat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul reclamantei prin decizia
civilă nr.6157 şi a casat cu trimitere spre rejudecare cauza la Tribunalul Argeş, cu argumentul că
în mod greşit instanţa de fond a soluţionat cauza pe excepţie, neţinând cont de faptul că
reclamanta a depus contestaţia la unitatea deţinătoare, în termenul prevăzut de art.26 alin.3 din
Legea nr.10/2001.
După casarea cu trimitere spre rejudecare, prin sentinţa civilă nr.162
pronunţată la 13.10.2009, a fost respinsă contestaţia ca nefondată.
Pentru a pronunţa o astfel de soluţie, instanţa de fond a reţinut că în baza
Decretului nr.120/1984, din proprietatea autoarei Pascalău Elisabeta a fost expropriată suprafaţa
de 1190 mp împreună cu construcţia de 220,47 mp, în vederea construirii unor blocuri de
locuinţe.
Din raportul de expertiză tehnică a rezultat că întreaga suprafaţă este
ocupată de construcţii, spaţiile verzi aferente clădirilor şi căii de acces, astfel că, imobilul nu mai
este liber în sensul art.11 din Legea nr.10/2001, pentru a fi restituit în natură, modalitatea plăţii
de despăgubiri fiind stabilită în mod corect de către Primarul Municipiului Piteşti.
Împotriva hotărârii a formulat apel contestatoarea pentru motive de
nelegalitate şi netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că, în mod greşit, s-a dispus
plata de despăgubiri pentru terenul în suprafaţă de 1190 mp, întrucât imobilul este ocupat parţial
de construcţii, 418 mp, fiind ocupat de spaţii verzi şi 178 mp, constituind căi de acces.
Analizând apelul în limita motivelor invocate se apreciază ca nefondat
pentru argumentele ce urmează.
Apelanta – contestatoare a criticat soluţia instanţei de fond pentru
aprecierea greşită asupra terenului afectat spaţiului verde ce nu a fost restituit în natură,
încălcându-se astfel regula cuprinsă în dispoziţiile art.11 din Legea nr.10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06.03.1945 – 22.12.1989.
Potrivit art.11 alin.3 din textul de lege enunţat, pentru terenurile expropriate
se poate obţine restituirea în natură a părţii rămasă liberă numai cu condiţia ca aceasta să nu fie
afectată de amenajări de utilitate publică.
Din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză a rezultat că, o parte din
terenul expropriat este ocupat de construcţii noi, iar restul suprafeţei identificat în schiţa anexă
(fila 91), constituie spaţiu verde al blocurilor astfel edificată.
Textul de lege enunţat reglementează o excepţie de la regula restituirii în
natură a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat pentru a se proteja amenajările cu
destinaţie publică ce s-au făcut pe suprafaţa de teren ce face obiectul notificării.
Prin HG nr.250/2007, ce cuprinde norme metodologice de aplicare a Legii
nr.10/2001 este definită sintagma de „amenajări de utilitate publică” folosită de legiuitor ca
impediment la restituirea în natură a imobilului. Potrivit acestei precizări prin amenajări de
utilitate publică se înţelege orice amenajare care are destinaţia de a servi nevoilor comunităţii,
dând exemplu în acest sens parcurile şi grădinile publice, aleile sau alte dotări tehnico-edilitare.
Amenajările cu destinaţia de spaţiu verde asigură agrementul locuinţelor din
zonă terenului în cauză, având destinaţia de a servi comunităţii în acest sens şi, pe cale de
consecinţă, putându-se încadra în noţiunea de amenajare de utilitate publică folosită de legiuitor
pentru a se justifica aplicarea excepţiei de la regula restituirii imobilului în natură.
Acest considerent, în mod corect, a fost avut în vedere de către instanţa de
fond, atunci când a păstrat dispoziţia Primarului Municipiului Piteşti de stabilire a măsurii
reparatorii prin echivalent pentru suprafaţa de teren ce a făcut obiectul notificării apelantei.
2. Imposibilitatea restituirii în natură a terenurilor cu construcţii preluate abuziv, pe care
s-au edificat noi construcţii autorizate.
Art.10 alin.2 din Legea nr.10/2001
Art. II (1) O.G. nr.114/2007 pentru modificarea şi completarea O.G. nr.195/2005 privind
protecţia mediului
Terenurile cu construcţii preluate abuziv, pe care s-au edificat noi construcţii
autorizate, precum şi suprafaţa ocupată de construcţii noi sau afectată de servituţile
legale şi alte amenajări de utilitate publică, nu pot fi restituite în natură.
(Decizia civilă nr. 9/A/ 21 Ianuarie 2010)
Prin contestaţia formulată la data de 22.06.2006, Tudor Lucia Alexandrina a
solicitat anularea dispoziţiei nr. 1930/2006, emisă de Primarul Municipiului Piteşti în
contradictoriu cu acesta şi primăria Municipiului Piteşti, dispoziţie prin care s-a admis în parte
notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, în sensul că i s-a restituit în natură terenul în
suprafaţă de 425,57 m.p şi 2 camere care sunt în administrarea ADP Piteşti.
În motivarea contestaţiei a arătat că a formulat notificare în temeiul Legii
nr.10/2001, prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului din Piteşti, str. Dumbravei, nr. 8,
compus din teren de 826 m.p şi construcţii în suprafaţă de 176,15 m.p.
Prin dispoziţia contestată i s-au restituit 425,57 m.p, iar în ceea ce priveşte
construcţiile în suprafaţă de 176,15 m.p., respectiv şase camere şi terenul aferent, i-au fost
acordate 2 camere din cele 6, pe motiv că au fost vândute construcţiile în suprafaţă de 176,15
m.p.
Prin sentinţa nr.249/21.11.2008, pronunţată de Tribunalul Argeş, a fost
admisă contestaţia formulată de reclamantă, cu anularea în parte a dispoziţiei nr.1930/2006,
emisă de Primarul Municipiului Piteşti şi restituirea terenului de 176,28 liber de construcţii situate
în Municipiul Piteşti, str.Dumbravei, nr.8, colorat cu culoare verde în schiţa aferentă raportului de
expertiză Mandu Lidia, pag.191, dosar.
S-a constatat că petenţii au dreptul să primească despăgubiri pentru
diferenţa de teren în cuantum de 317.187 EURO, pentru suprafaţa de teren de 352,43 mp şi de
190.175, 24 lei, pentru construcţii.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut următoarele:
Prin notificarea formulată nr.666/27867/07.08.2001, petenta a solicitat
restituirea imobilului de 600 m.p. şi a unor construcţii respectiv, o casă, dependinţe, 2 bucătării,
o magazie.
Prin dispoziţia nr. 1930/2006, i-a fost restituit petentei suprafaţa de 425,57
m.p şi 2 camere, care sunt în administrarea ADP.
În cauză au fost administrate mai multe expertize pentru identificarea
terenului şi a construcţiilor, fiind identificat terenul conform raportului de expertiză Mandu Lidia,
cu suprafaţa totală de 778 m.p, din care suprafaţa de 176,15 m.p este vândută în temeiul Legii
nr.112/1995, 425,57 m.p. este cel restituit petentei, iar suprafaţa de 176,28 m.p este liberă şi
poate fi restituită, fiind spaţiu verde.
Pentru suprafaţa nerestituită, experta a calculat o valoare de 317.187 Euro.
Referitor la valoarea construcţiilor ce nu au putut fi retrocedate petentei,
expertul Doloc Mihai Alexandru a calculat o valoare estimativă de 190.175,20 lei.
În timpul judecăţii a decedat petenta, fiind introduşi în cauză moştenitorii
acesteia, respectiv: Berea Romaniţa, Tudor Ovidiu şi Bosch Tudor Cătălina Codruţa.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Municipiul Piteşti şi Primarul
Municipiului Piteşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea apelului se susţine că instanţa de fond în mod greşit a admis
contestaţia formulată de Tudor Lucia, în sensul restituirii în natură a terenului în suprafaţă de
176,28 mp, situat în Piteşti, str. Dumbravei nr.8, colorat cu verde, în schiţa de la raportul de
expertiză, în condiţiile în care nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la art. 10 din Legea
nr.10/2001.
Dispoziţiile art.10 alin.2 din Legea nr.10/2001, prevăd că, în cazul în care,
pe terenurile pe care s-au aflat construcţii preluate abuziv s-au edificat noi construcţii autorizate,
persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, iar pentru
persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, iar pentru
suprafaţa ocupată de construcţii noi sau afectată de servituţile legale şi alte amenajări de utilitate
suprafaţa ocupată de construcţii noi sau afectată de servituţile legale şi alte amenajări de utilitate
publică, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
publică, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
Se precizează că în speţa de faţă, prin dispoziţia nr.1930/30.05.2006, s-a
dispus restituirea în natură a suprafeţei de 425,57 mp, restul terenului în suprafaţă de 176,28
mp, din imediata vecinătate fiind spaţiu verde amenajat, folosit de locatarii blocului nr.5, pe
această suprafaţă, aflându-se un tobogan pentru copii, panou de baschet, alee betonată şi
ghenă de gunoi, încât suprafaţa respectivă nu poate fi restituită, în natură, în acest sens fiind şi
precizările Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
Se menţionează că instanţa nu a avut în vedere dispoziţiile OG nr.114/2007
pentru modificarea şi completarea OG nr.195/2005 privind protecţia mediului respectiv art.II(1),
din OG nr.114/2007, potrivit cărora autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a
asigura, din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor, până la
data de 31.12.2010.
În altă ordine de idei se susţine că, în mod greşit s-a constatat de către
instanţa de fond că reclamanţii sunt îndreptăţiţi să primească despăgubiri, în cuantum de
317.187 Euro pentru diferenţa de teren de 352,43 mp şi 175, 24 lei pentru construcţii, pentru
condiţiile în care suprafaţa pentru care urmează să fie acordate despăgubiri este de 176, 15 mp,
ci nu 352,43 mp. Astfel, dacă adunăm suprafaţa restituită, cea de 425,57 mp cu suprafaţa de
176,15 mp, pentru care urmează să fie acordate despăgubiri se obţine suprafaţa de 601,72 mp,
regăsită în Planul Cadastral al Municipiului Piteşti din 1930 -1932.
Pe de altă parte, se susţine că stabilirea cuantumului despăgubirilor, atât
pentru diferenţa de teren cât şi pentru construcţii este atributul exclusiv al Comisiei centrale din
cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii.
Prin întâmpinarea de la f.18-20, intimaţii solicită respingerea apelului, cu
menţinerea sentinţei de la fond.
În şedinţa publică de la 07.05.2009 (f.31, dosar), s-a dispus efectuarea unei
expertize topo, care să identifice terenul în litigiu în raport de actele primare, afectaţiunea
terenului şi posibilitatea restituirii în natură, deoarece nu s-a lămurit situaţia acestuia şi există
chiar neconcordanţă cu privire la suprafaţa pretins liberă.
În şedinţa publică din 01.10.2009, s-a dispus efectuarea unei cercetări
locale, deoarece din planşele fotografice depuse la dosar nu rezultă cu exactitate care este
distanţa faţă de bloc, procesul-verbal încheiat cu ocazia acestei cercetări aflându-se la f.56
dosar, instanţa constatând că nu mai este necesară efectuarea raportului de expertiză.
Curtea, analizând apelul prin prisma criticilor formulate şi a probelor
existente la dosar constată că acesta este întemeiat, urmând a se schimba în parte sentinţa, în
sensul că pentru terenul de 352,43 mp, teren şi construcţii, se dispune acordarea de măsuri
reparatorii, care vor fi calculate în condiţiile prevăzute de Titlul VII din Legea nr.247/2005, cu
menţinerea în rest a dispoziţiilor sentinţei.
Potrivit dispoziţiilor art.10 alin.2 din Legea nr.10/2001, în cazul în care, pe
terenurile pe care s-au aflat construcţii preluate abuziv s-au edificat noi construcţii autorizate,
Astfel, pentru suprafaţa de 352,43 m.p., teren şi construcţii, afectată de
utilităţi se impune acordarea de măsuri reparatorii, care vor fi calculate în condiţiile prevăzute de
Titlul VII din Legea nr.247/2005, atributul exclusiv în stabilirea cuantumului despăgubirilor
avându-l Comisia centrală din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii, ci nu
instanţa de judecată.
De reţinut faptul că, prin efectuarea expertizei topo a fost identificat
perimetrul fostei proprietăţi a autorilor contestatoarei, acesta fiind în suprafaţă de 778 mp, din
care, instanţa de fond în mod corect a dispus restituirea în natură a terenului de 176,28 (colorat
cu verde în schiţa anexă la raportul de expertiză de la f.193).
S-au menţinut în rest dispoziţiile sentinţei.
3. Apel respins în mod greşit ca fiind tardiv formulat şi rezolvarea procesului fără a se
intra în cercetarea fondului.
Art.284 raportat la art.101 alin.1 şi 5 Cod procedură civilă
Art. 297 Cod procedură civilă
În speţă, tribunalul a respins în mod greşit apelul reclamanţilor, ca fiind tardiv
formulat şi a rezolvat procesul faţă de aceştia fără a intra în cercetarea fondului, astfel
încât, în baza art.297 Cod procedură civilă, Curtea a admis recursul declarat împotriva
deciziei atacate, pe care a casat-o, cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Argeş,
urmând ca în rejudecare să fie avute în vedere şi criticile referitoare la cheltuielile de
judecată exprimate în cererea de recurs.
(Decizia Civilă Nr. 11/R/11 Ianuarie 2010)
