Anulare căsătorie. Netemeinicie. din culpă comună.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instante la data de 06.03.2009, reclamanta CM a chemat în judecată pe paratul CC solicitând instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna desfacerea căsătoriei incheiata la data de 19.10.2007 si înregistrata in Registrul de Stare Civila al Primariei Sectorului 3 Bucuresti sub nr.3075. conform certificatului de casatorie seria CE nr.183908 din culpa exclusiva a paratului, incredintarea minorei CSC, rezultată din casatorie catre mamă si obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere, precum si reluarea numelui avut anterior casatoriei.
În motivarea cererii, reclamanta arată că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 19.10.2007, iar din casatoria partilor a rezultat minora CSC, ns. la data de 24.05.2008. Arata ca relatiile de familie s-au deteriorat din cauza paratului care a minţit-o şi a dovedit continuu lipsa sentimentului datoriei faţă de familie. Reclamanta a mai introdus odată o acţiune de divorţ, dar la promisiunile şi insistenţele pârâtului, s-a împăcat cu acesta. Şi după ultima împăcare, pârâtul a exercitat un permanent control şi o dominaţie psihică puternică prin interziceri ferme si directive categorice. După 1.01.2009 a insistat la telefon să convieţuiască împreună cu copilul în domiciliul conjugal, însă soţul i-a interzis acest lucru, amenintand-o. Reclamanta arata ca paratul s-a sustras de la obligatiile de familie, creand permanent o atmosfera tensionata prin scandarului si certuri, manifestand fata de sotie o continua agresivitate exagerata, verbala dar si fizica, toate acestea conducand la deteriorarea raporturilor dintre soti. Fata de cele aratate, reclamanta solicita admiterea actiunii, desfacerea casatoriei din vina paratului, reluarea numelui avut anterior casatoriei, încredinţarea minorei spre creştere şi educare şi obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei.
În drept, cererea se întemeiază pe dispozitiile art. 38, 42, 43, 94 si 40 (3) C.Fam. si art.618 (3) C. proc.civ. şi este legal timbrată.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei certificatul de căsătorie, in original ,certificatul de nastere al minorului, in copie si seninta civila nr. 10298/10.11.2008 pronuntata de Judecatoria Sector 3 Bucuresti, in copie
La data de 27.03.2009, paratul a depus la dosar intampinare si cerere reconventionala, solicitand desfacerea casatoriei din culpa comuna, reluarea de catre reclamanta a numelui avut anterior casatoriei, incredintarea minorului catre mama-reclamanta, cu obligarea sa la plata unei pensii de intretinere si incuviintarea de legaturi personale cu minora, astfel: in situatia in care minora se afla la domiciliul parintilor reclamantei, programul de vizitare sa fie stabilit in fiecare saptamana, sambata si duminica, intre orele 10 00-12.00 la domiciliul tatalui meu din localitatea Campulung, ; in perioada vacantelor scolare, programul de vizitare sa fie stabilit la acelasi domiciliu mai sus mentionat al tatalui meu, in fiecare zi intre orele 10.00 -12.00; in situatia in care minora se afla la domiciliul reclamantei CM, programul de vizitare sa fie stabilit in fiecare zi intre orele 17,00-19,00 la domiciliul paratului din Bucuresti, B-dul Unirii nr. 69, bl. G2b, scara 1, etaj 2, apart. 4, sector 3, iar in perioada vacantelor scolare programul de vizitare sa fie stabilit la acelasi domiciliu mai sus mentionat in fiecare zi intre orele 10.00 -12.00.
In motivare, paratul arata ca s-a casatorit cu reclamanta la data de 19.10.2007, iar din relatia acestora a rezultat minora C S C nascuta la data de 24.05.2008. In cursul lunii martie 2008, reclamanta a promovat o cerere de ce a facut obiectul dosarului inregistrat pe rolul Judecatoriei sector 3 sub nr. 3215/301/2008. Reclamanta a renuntat la judecarea cererii de divort la inistentele paratului, care a dorit mentinerea acestei casnicii. Desi din luna noiembrie 2008, paratul a incercat sa isi inteleaga sotia si sa mentina o atmosfera placuta in familie, o stare de liniste , de afectiune si de armonie in casnicia acestora, reclamanta a promovat in luna februarie 2009, in mod inexplicabi pentru parat, o noua cerere de divort. Paratul mai arata ca i-a propus reclamantei sa vina impreuna cu copilul in Bucuresti pentru a-I oferi sprijin permanent, insa aceasta a refuzat categoric, determinandu-l pe parat sa mearga aproape saptamanal in Câmpulung pentru a fi aproape de copil si de reclamanta, de fiecare data asigurandu-le sprijinul material de care aveau nevoie, in acest sens trimitand bani si prin posta. Paratul precizeaza ca din luna ianuarie 2009, imediat dupa sarbatorile de iarna, sotia i-a interzis paratului, fara nici o alta explicatia , sa isi mai vada copilul.
In sedinta publica de la data de 31.03.2009, paratul-reclamant a depus la dosar o cerere precizatoare la cererea recoventionala, prin care a solicitat sa i se incuviinteze programul de a mentine legăturile personale cu minora in modalitatea propusa prin cererea recovenionala.
In motivare, arata ca inca de la data la care a aflat ca va avea un copil, s-a implicat afectiv si si-a asumat responsabilitatea de viitor parinte, interesandu-se de sanatatea sotiei si de evolutia sarcinii. Avand in vedere ca nu exista intelegere intre părinţi in ceea ce priveste situatia minorului, paratul-reclamant a solicitat incuviintarea programului de vizita astfel cum a fost propus.
In sedinta publica de la data de 28.04.2009, reclamanta-parata a completat si precizat actiunea, solicitand, in principal, anularea casatoriei, iar in subsidiar, desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a paratului-reclamant.
In motivare, reclamanta-parata a aratat ca paratul i-a ascuns adevarata situatie a starii civile, asa cum reiese din declaratia de casatorie data in fata ofiterului de stare civila si inregistrata la Primaria Sectorului 3 Bucuresti sub nr. 61996 din data de 10 octombrie 2007, din dosarul de casatorie, prin care acesta, cunoscand legea penala, a declarat ca este la a-II-a casatorie, studii superioare, doctor in Stiintele Educatiei, director cabinet Ministerul Internelor si Reformei Administrative, cand in realitate acesta nu era la a doua casatorie , depunand , in acest sens, sentinta nr. 1644 din data de 16 februarie 2006 pronuntata de Judecatoria Sector 3, privind pe CD si CC , prin care s-a dispus desfacerea casatoriei inregistrata sub nr. 425 din 26. 04. 1990 in Registrul de Stare Civila al Primariei Ploiesti, Jud. Prahova. Mai mult decat atat, acesta i-a ascuns si faptul foarte important pentru sanatatea minorei C S C , ca, dintr-o casatorie anterioara, au rezultat doi copii nascuti cu malformatii congenitale care au decedat , aspect aflat de reclamanta din cererea depusa de paratul- reclamant in cauza ce a facut obiectul dosarului nr. 20226/2301/2005, conexat la dosarul nr. 16031/2005. Fiind in luna a saptea de sarcina si in divort cu paratul-reclamant, reclamanta-parata a incercat pe calea cererii de divort sa afle motivul decesului celor doi copii, insa nici in pana in prezent nu cunoaste acest motiv, solicitand in acest sens instantei ca paratul sa fie obligat sa prezinte dovezi cu privire la cauza decesului si sa precizeze daca si-a facut analizele in perioada 1995-1997. Mentioneaza ca paratul-reclamant i-a ascuns starea de sanatate, refuzand in mod repetat sa isi efectueze impreuna cu aceasta analizele medicale necesare in timpul sarcinii, in vederea unei posibile preintimpinari a unor aspecte nedorite in legatura cu copilul. Dupa ce a alungat-o din domiciliul conjugal in nenumarate randuri, uitand total de toate efectele casatoriei, printre care si obligatia de a locui impreuna ( art. 26 C. Fam.), reclamanta arata ca a reusit, cu destula dificulatate, sa intre in posesia dosarului cu analizele medicale din timpul sarcinii, in care a gasit, spre marea sa ingrijorare, ca analizele prenuptiale ale paratului-reclamant sunt pe un nume strain Calugaru Gelu. Pentru aceste considerente, reclamanta-parata a solicitat admiterea cererii completatoare, astfel cum a fost formulata si precizata.
In dovedire, reclamanta –parata a depus la dosar: declaratia de casatorie, raspunsul Biroului de Informare si Relatii Publice al Judecatoriei Sector 5 si fotocopia opisului alfabetic anul 1990, fotocopia cererii formulate de G C in dosarul de divort cu C D , fotocopia sentintei civile nr. 1644/16.02.2006, fotocopia buletinelor de analiza.
La termenul din data de 28.04.2009, reclamanta-parata a formulat intampinare la cererea recovenitonala si la precizarea formulata de paratul-reclamant, solicitand respingerea atat a cererii recoventionale, cat si a cererii precizatoare, ca neintemeiate.
In motivare, reclamanta – parata arata ca paratul-reclamant nu si-a dorit aceasta „casnicie” si nici copilul avand in vedere, pe de o parte, violentele verbale si fizice la care a fost supusa de acesta , desi era insarcinata , iar, pe de alta parte, faptul ca a fost alungata din domiciliul conjugal, noaptea ( 26 martie 2008 ), fara sa se intereseze ulterior de starea acesteia. Nici pe situatia copilului, paratul nu a dorit sa se stie, contrar afirmatiilor acestuia din cererea recoventionala. Reaua lui credinta nu s-a limitat la totala lipsa de interes, ci s-a ajuns la retinerea tuturor bunurilor personale cu care reclamanta a in domiciliul sotului, respectiv aparate de uz casnic, obiecte necesare traiului zilnic, obiecte imbracaminte si incaltaminte si obiecte de arta. Desi nu i-a interzis sa vada copilul, paratul-reclamant nu a mai dat nici un telefon sa se intereseze de copil si nu i-a cumparat nimic acestuia de cand s-a nascut şi pana in prezent, refuzand in mod categoric ca reclamanta sa se mute impreuna cu copilul in domiciliul conjugal. Afirmatiile paratului , conform carora reclamanta a insistat ca paratul sa revina in invatamant, se dovedesc mincinoase avand in vedere continutul adeverintei eliberate de §coala Centrala Sector 2 Bucuresti in dosarul nr. 3215/2008, din care rezulta clar ca pe lunile martie si aprilie a fost remunerat cu suma de 5069 RON reprezentand concediu medical, iar in luna februarie 2008 tot pe concediu medical a primit aceeasi suma de bani ,aspect de denota ca nu pentru a o menaja pe reclamanta si-a luat paratul concediu medical, ci pentru diferenta mare dintre salariul de 1.700 RON , cu care era remunerat daca ar fi mers la §coala. Cu privire la programul de vizitare solicitat de parat, reclamanta solicita ca instanta sa aiba in vedere, la stabilirea acestuia, criteriile in materie -Legea nr. 247/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, etc , precum si atitudinea violenta pe care paratul a manifestat-o fata de mama copilului acestuia. Sustine ca nu este benefic pentru minora sa mearga intr-un loc total strain pentru ea, in prezenta unor persoane straine. Pentru siguranta si dezvoltarea psihica a minorei , reclamanta arata ca cel mai bine ar fi ca legarurile intre tata si fiica sa se stabileasca intr-un mediu familial, in care aceasta sa se simte in siguranta , iar acest mediu este asigurat in casa in care isi are in prezent domiciliul minora si in care a crescut de la trei zile , respective in domiciliul bunicilor maternali.
In drept, art. 115 si art. 132 (3) C.p.c.
La termenul din data de 02.06.2009, paratul-reclamant a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii completatoare formulate de reclamanta-parata ca nefondata.
In fapt, se arata ca paratul s-a casatorit cu numita Ş P la data de 25.10.1985 si s-au despartit in anul 1989, conform sentintei civile nr. 4641 . Mentioneaza ca motivele de divort învederate in cuprinsul sentintei civile mentionate, nu corespund realitatii. Astfel, arata ca s-au despartit in conditii civilizate, insa a acceptat motivele invocate de fosta sotie, Ş P pentru ca pronuntarea unei hotarari de divort sa aiba loc intr-un timp cat mai scurt. Din casatoria cu Ş P nu au rezultat copii.Aceste aspecte au fost cunoscute de catre sotia actuala, Calugaru Mihaela Simona, anterior casatoriei acestora, motiv pentru care apreciaza ca toate acuzele ce I se aduc in prezentul dosar au un scop sicanator. Mai arata că decesul celor doi copii a intervenit la scurt timp de la nasterea acestora si nu are nici o legatura cu starea de sanatate a acestuia sau a fostei sale sotii. De altfel, analizele medicale erau – si atunci ca si acum – obligatorii intr-o asemenea situatie. Daca ar fi existat probleme grave de sanatate din partea viitorilor parinti, sau vreun dubiu privind evolutia normala a copilului, in anii 1995-1997 era posibila o intrerupere de sarcina. Paratul invedereaza faptul ca reclamanta promoveaza, tot cu scop sicanator, diverse plangeri la politie impotriva acestuia precum si alte actiuni denigratoare. Cu privire la solicitarea reclamentei de a fi obligat sa faca dovada cauzei decesului celor doi copii rezultati dintr-o casatorie anterioara, paratul arata ca aceasta excede cadrului procesual. Referitor la starea de sanatate a acestuia, paratul sustine ca nu i se poate aduce vreo culpa ca urmare a neglijentei asistentului medical care a completat buletinul de analize si care, din eroare, a consemnat „Calugaru Gelu”, in loc de „Calugaru Geo”.
In dovedirea celor mentionate inteleg sa ma folosesc de orice mijloc de proba admis de lege.
Prin precizarea la cererea recoventionala, paratul-reclamant a solicitat desfacerea casatoriei inregistrate la Primaria Sectorului 3 Bucuresti, conform certificatului de casatorie seria CD nr. 963091, din culpa exclusiva a reclamantei – parate si incredintarea spre crestere si educare a minorei Calugaru Celestina Simona, nascuta la data de 24.05.2008, conform certificatului de nastere nr. 11451 eliberat de Consiliul Local Sectorul 1 -Bucuresti.
In motivarea acestui capat de cerere, paratul arata ca isi mentine argumentele invedereate in cererea reconventionala. In plus, mai adauga faptul ca sotia acestuia, avea un comportament inconsecvent, capricios, refuza sa comunice, avea o atitutine conflictuala, agresiva, uneori chiar violenta si un vocabular neadecvat, aducand deseori injurii atat paratului si familiei acestuia, cat si prietenilor. Era foarte geloasa, motiv pentru care genera o stare conflictuala nu doar in familie, ci si in public. Din cauza refuzului ei de- a comunica, de a incerca rezolvarea problemelor impreuna, desi paratul i-a aratat toata disponibilitatea sa si a facut in acest sens toate sacrificiile posibile, in luna februarie 2009 nu l-a incunostintat ca avea sa intrerupa sarcina. In data de 10.02.2009 au mers impreuna la Spitalul „Filantropia” crezand ca sotia sa doreste sa faca analize pentru a constata evolutia sarcinii (asa cum a procedat si anterior cand era insarcinata cu fetita). Deoarece avea cursuri, paratul a plecat lasand-o la spital, in speranta ca vor pastra legatura telefonic. Dupa amiaza l-a sunat de acasa si l-a anuntat, pur si simplu, ca a intrerupt sarcina, ca si-a facut bagajul si ca pleaca la Campulung. La insistence paratului, aceasta nu a plecat in acea seara din Bucuresti, iar la intrebarea sa de ce a renuntat la copil, a raspuns ca nu vrea sa fie „o puierniţă” si ca nu renunta la cariera pentru inca un copil. In plus, i-a relatat faptul ca medicul la care a mers (acelasi cu care nascuse anterior) nu a dorit sa faca intrereuperea de sarcina spunand ca „este pacat de vreme ce sarcina este normala”. In aceasta imprejurare, operatia a fost efectuata de catre directorul institutiei. Paratul precizeaza ca la plecarea definitiva a sotiei din caminul conjugal, tot in luna februarie, aceasta a sustras din casa, pe langa diverse alte bunuri si documente care nu ii apartineau, sumele de 1650 euro si 8500 lei (sume ce ii apartineau paratului), o camera video marca HD FULL SONY in valoare de 3949.90 lei, un trepied pentru camera video in valoare de 149.90 si o geanta pentru camera video in valoare de 99.90 lei. Totodata, invedereaza faptul ca, incepand cu luna decembrie 2008, in repetate
randuri i-a solicitat sotiei sa aduca minora (care era in grija parintilor acesteia –
ambii in varsta de peste 70 de ani – in loc. Campulung) la Bucuresti, insa aceasta a motivat pe un ton ultimativ ca nu aduce copilul in Bucuresti pana cand acesta nu reamenajeaza apartamentul potrivit „gusturilor” ei. Desi aparatamentul nu necesita imbunatatiri, in luna ianuarie 2009, paratul a inceput lucrarile de reamenajare urmand ca, in data de 01.05.2009, conform promisiunilor ferme si repetate ale sotiei, sa aduca minora in caminul conjugal. Precizeaza faptul ca in luarea deciziei de a incepe aceste lucrari s-a bazat pe utilizarea sumelor banesti mentionate mai sus, sume care reprezentau economiile parautlui facute anterior casatoriei. Acest lucru nu a mai fost posibil, deoarece reclamanta-parata a parasit caminul conjugal in luna februarie, fara sa anunte. Totodata, arata ca reclamanta a inteles sa renunte fara vreun motiv temeinic la concediul acordat pentru ingrijirea copilului si a inceput serviciul lasand fetita la Campulung Muscel in grija parintilor, aceasta mutandu-se in Bucureşti la o adresa necunoscuta.
In motivarea cererii de desfacere a casatoriei din culpa exclusiva a reclamantei, paratul sustine ca reclamanta nu este in masura si nu are intentia de a se ocupa cu adevarat de cresterea si de educarea fetitei noastre, aceasta fiind preocupata in exclusivitate doar de propria persoana. Reclamanta nu si-a dorit si nu isi doreste acest copil. Fiind adepta ferma a unei vieti libertine, consecventa in practicarea unui hedonism rudimentar si limitat doar la cotidian, reclamanta a dorit inca de la inceputul relatiei ,1 ianuarie 2007, doar „o noua relatie fara obligatii”. Cu acest lucru paratul a precizat inca de la inceput ca nu a fost de acord. Paratul sustine ca a apreciat-o pe sotia sa in mod superficial (aspectul placut, copilaros, aparent sincer si manierat etc.) bizuindu-se pe garantii pe care le-a considerat a fi suficiente in luarea deciziei de a se implica intr-o relatie cu reclamanta: erau din aceeasi localitate – Campulung; tatal paratului ii fusese professor de gimnastica reclamantei in ciclul primar, in cadrul unui experiment pedagogic national (perioada Nadia Comaneci), organizat in premiera mondiala; fusese colega de scoala cu sora lui; parintii reclamantei erau oameni cu o buna reputatie in localitate (mama profesor, tatal inginer); mama ei fusese prietena mamei mele din clasa I-a pana in clasa a XII-a. La insistence mamei reclamantei, in data de 30 dec. 2006 (cand i-a cunoscut parintii tocmai cu intentia de a afla relatii despre mama pe care nu a cunoscut-o deoarece avea numai 10 luni la data cand a decedat, in luna martie 1963), a acceptat sa ii cunoasca fiica: “.magistrat asistent la JCCJ, o fata buna, dar fara noroc”. Paratul mai arata ca a trecut cu vederea comportamentul necorespunzator al reclamantei fata de acesta (dispretul permanent, suspiciunea, gelozia, vulgaritatea, conflictualitatea, lipsa prietenilor, lipsa de comunicare, tendinta permanenta de a minti si de a se izola de oameni, relatiile reci cu parintii, cu fratele ei si cu familia acestuia), si a inconjurat-o cu multa blandete, dragoste si atentie, iar cand a aflat ca este insarcinata a insistat sa pastreze copilul, sa se mute in apartamentul sau si sa se casatoreasca. A acceptat inclusiv dorinta ei de a nu participa, decat sporadic, la cheltuielile curente si de orice alt tip. Cu toate acestea, reclamanta i-a reprosat ulterior ca i-a stricat viata, ca nu a dorit sa se marite si ca acum are pe cap un copil pe care doar ea l-a vrut. Altadata, a afirmat ca nu este copilul paratului si aceasta afirmatie a repetat-o si fata de tatal paratului si alti prieteni. Insa, de fiecare data, dupa astfel de crize de furie, venea cu promisiuni pline de dragoste si credinta in sensul ca va inceta cu acest comportament. Mai sustine paratul ca el a fost cel care a incercat reluarea convietuirii cand reclamanta a parasit domiciliul conjugal prima data in luna martie 2008, mintind grav in legatura cu imprejurarile in care a facut acest lucru, introducand prima actiune de divort si reclamandu-l pe parat cu rea credinta la Politie pentru „comiterea” unor fapte imaginare. Paratul arata ca a facut toate acestea pentru binele viitor al copilului si cu speranta ca reclamanta va deveni o mama si o sotie iubitoare. Arata ca reclamanta dovedeste fara dubiu, inca o data, ca, indiferent de motivele care au determinat-o sa recurga la o noua actiune de divort, nu are drept prim reper existential binele fetitei noastre. In conditiile in care avea lunar o indemnizatie pentru cresterea minorei de 4000 lei si o alocatie de stat pentru copil de 200 lei, ea totusi isi paraseste copilul, lasand fetita in grija parintilor ei, incepe serviciul si, probabil, o noua relatie de concubinaj. Paratul concluzioneaza ca reclamanta nu a dorit si nu doreste acest copil deoarece ea se iubeste numai pe sine si de aceea doreste o viata libertina, fara responsabilitati’ si, de asemenea, ca aceasta nu ii acorda si nu ii va acorda nici in viitor fetitei dragostea si atentia obligatorii in educatie pentru formarea armonioasa a personalitatii unui copil. In urma analizei obiective facute de acesta vreme de 2 ani cu privire la comportamentul sotiei sale, paratul apreciaza ca exista – cel putin sub aspect teoretic – si posibilitatea ca toate acestei manifestari ale ei (labilitatea emotionala, irascibilitatea, lipsa de responsabilitate dovedita in luarea deciziilor si in actiunile pe care le intreprinde fara a evalua consecintele, tendinta permanenta de escamofare a adevamlui in raport cu orice persoana facuta cu intentia de a manipula, tendinta de autovictimizare etc.) sa aiba, poate, si cauze de natura medicala. Intr-o astfel de situatie, cu atat mai mult, minora nu poate fi incredintata mamei.
In acest context, sustine ca ramanerea minorei in grija mamei va conduce foarte curand la grave probleme psiho-afective ale copilului, traume care ii vor marca personalitatea si existenta atat pe perioada formarii si maturizarii, cat si, mai apoi, ca persoana matura, pentru tot restul vietii. Exista, simultan, si riscul ca mama si persoanele din familie sa sa formeze copilul tot in sensul unei „pseudo-morale” in care a trait si s-a complacut si reclamnta (fara familie, intr-un provizorat permanent si nejustificat etc.), a unei vieti usuratice lipsita de repere valorice autentice. Cu toate eforturile paratului, ale prietenilor si ale tatalui sau, atat reclamanta cat si parintii ei, s-au opus permanent din luna decembrie pana in prezent si nu i-au permis nici paratului nici bunicului patern sa veda fetita, nici macar cu ocazia unica a primei aniversari a nasterii minorei ce a avut loc la data de 24 mai. Spre deosebire de reclamanta, paratul arata ca dispune nu doar de conditii materiale optime, ci, mai ales, are calitatile sufletesti si cognitive necesare cresterii si educarii minorei. Aceste calitati sunt insotite de o experienta pedagogica indelungata incununata de succese remarcabile, atat in viata scolara, cat si in plan stiintific (detine titlul stiintific de doctor in stiintele educatiei). In plus, reputatia paratului sub toate aspectele, in toate mediile si la toate nivelurile sociale este impecabila gratie faptului ca, niciodata, vreme de 47 de ani, nu s-a abatut, indiferent care au fost imprejurarile si „ispitele de moment”, de la normele morale si de la respectarea stricta a Legii. In acest spirit a educat zeci de generaţii de elevi, a format oameni politici tineri, a îndeplinit diferite responsabilitati si a exercitat cu cinste, devotament si onoare autoritatea cu care a fost investit pana la nivelele cele mai inalte ale institutiilor administratiei centrale ale Statului Roman. Paratul adauga faptul ca programul pe care il are ca profesor este de natura sa-i permita sa petreaca aproape intreaga zi cu fetita sa si sa se dedice cresterii si educarii ei. Mentioneaza ca locuieste intr-un apartament de 3 camere (proprietate personala), ca are un salariu decent si ca, prin urmare, si sub aspect material fetita va beneficia de toate conditiile necesare unei vieti foarte bune.
In drept, au fost invocate disp. art. 115 C.p.c.. in cauza, au fost administrate proba cu inscrisuri, proba testimoniala, fiind audiati martorii S M V , C S (f. 200, 201) si proba cu ancheta sociala (f. 89, 94, 158).
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca părtile s-au căsătorit la data de 19.10.2007, iar din căsătorie a rezultat minora CSC, ns. la data de 24.05.2008.
Instanţa urmează să respingă capatul de cerere avand ca obiect anularea casatoriei, ca neintemeiat. Instanţa reţine că reclamanta invocă ca motiv faptul că pârâtul i-a ascuns adevarata situatie a starii civile, asa cum reiese din declaratia de casatorie data in fata ofiterului de stare civila si inregistrata la Primaria Sectorului 3 Bucuresti sub nr , din dosarul de casatorie, prin care acesta, cunoscand legea penala, a declarat ca este la a-II-a casatorie, studii superioare, doctor in Stiintele Educatiei, director cabinet Ministerul Internelor si Reformei Administrative, cand in realitate acesta nu era la a doua casatorie , depunand , in acest sens, sentinta nr. 1644 din data de 16 februarie 2006 pronuntata de Judecatoria Sector 3, privind pe C D si C C , prin care s-a dispus desfacerea casatoriei inregistrata sub nr. 425 din 26. 04. 1990.
Instanţa reţine că potrivit art.21 alin.1 C.fam. căsătoria poate fi anulată la cererea soţului al cărui consimţământ a fost viciat prin eroare cu privire la identitatatea fizică a celuilalt soţ, prin viclenie sau prin violenţă.
Potrivit art. 960 alin.1 C.civ. ”dolul este o cauză de nulitate a convenţiei când mijloacele viclene întrebuinţate de una dintre părţi, sunt astfel încât este evidentă că, fără aceste maşinaţii, cealaltă parte n-ar fi contractat”, iar conform art. 960 alin.2 C.civ. ”dolul nu se presupune”. Faţă de aceste două texte legale, cel care invocă existenţa dolului la momentul încheierii unui act juridic, va trebui să dovedească existenţa unor mijloace viclene, intenţia de a induce în eroare o persoană şi de a o determina să încheie un anumit act juridic, toate presupusele manopere urmând a viza elemente determinante ce au stat la baza încheierii respectivului act juridic, legiuitorul pornind de la premisa că încheierea unui act juridic s-a realizat cu respectarea întocmai a condiţiilor de fond şi de formă.
Examinând probatoriul administrat în cauză, instanţa constată că reclamanta nu a dovedit existenţa dolului la încheierea căsătoriei cu pârâtul.
Cum reclamanta nu a dovedit prezenta condiţiilor de existenţă a dolului, viciu de consimţământ şi reţinând şi dispoziţiile art. 967 alin.1 şi 2 C.civ. care instituie o prezumţie de existenţă şi de valabilitate a cauzei actului juridic civil, nefiind răsturnată această prezumţie legală relativă, acţiunea de anulare a căsătoriei promovată de către aceasta va fi respinsă ca neîntemeiată.
Din declaraţia martorei Savu Maria Viorica, mama reclamantei, instanţa reţine că aceasta susţine că relaţiile de căsătorie s-au deteriorat din vina pârâtului, care a agresat-o pe fiica sa de mai multe ori. Mai declară că pârâtul nu ar putea avea grijă de minoră, pentru că nu se pricepe şi nu are dragostea pe care ar trebui să o aibă un tată.
Martorul audiat la cererea pârâtului, C S tatăl acestuia a declarat instanţei că relaţiile de familie s-au deterirat din vina reclamantei, care avea un comportament nepotrivit pentru o soţie şi lipsea nopţile de acasă. Pârâtul a putut vizita minora abia când aceasta avea 7 luni, pentru că i s-a interzis acest lucru de către reclamantă. Mai declară că fiul său ar putea avea grijă de minoră, pentru că are un program de lucru destul de lejer şi deşi nu are experienţă, martorul îl poate ajuta.
Ca motive temeinice pentru desfacerea căsătoriei, instanţa reţine faptul că aceştia nu mai pot ajunge la un consens cu privire la aspectele esenţiale ale vieţii de familie, că numai convieţuiesc împreună de mai mult timp, fără că acest lucru să-i poată fi imputat în mod exclusiv unuia din soţi, că ambii au manifestat o atitudine agresivă, unul faţă de celălalt.
Faţă de răceala înregistrată în relaţiile de familie, faţă de motivele reţinute mai sus, instanţa apreciază că soţii nu au dat dovadă de maturitatea necesară susţinerii sarcinilor unei căsnicii, culpa revenindu-le în egală măsură.
În consecinţă în temeiul art. 37 alin. 2 şi art. 38 alin. 1 C. fam. instanţa va admite în parte cererea reclamantei şi în parte cererea reconvenţională şi va desface căsătoria, constatând că raporturile de familie s-au deteriorat din culpa ambilor soţi, astfel încât relaţiile dintre ei au fost grav şi iremediabil vătămate, continuarea căsătoriei devenind vădit imposibilă.
In baza art. 40 al.3 C.fam., instanta va dispune ca pârâta să isi reia numele anterior casatoriei, acela de „Savu”.
Sub aspectul încredinţării minorei CSC, născută din relaţiile conjugale ale soţilor, potrivit art. 38 alin. (4) coroborat cu 42 C. Fam, odată cu pronunţarea divorţului, instanţa va hotărî căruia dintre părinţi va fi încredinţat copilul minor, ţinând cont şi de interesul acestuia.
În conf. cu art. 42 al. 1 C.Fam., va încredinţa reclamantei-pârâte spre creştere şi educare pe minora CSC. Condiţia esenţială care trebuie avută în vedere atunci când instanţa se pronunţă asupra măsurii încredinţării este interesul minorului, condiţie ce urmează să fie stabilită prin examinarea mai multor criterii de apreciere şi anume: vârsta copilului, ataşamentul faţă de părinţi, condiţiile morale şi materiale ale părinţilor, interesul şi grija pe care aceştia o manifestă faţă de copil. Dealtfel, în interpretarea art.8 din Conventia Pentru Apărarea Drepturilor şi a Libertătilor Fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că în cauzele referitoare la viata de familie, mai concret, la relatiile dintre părinti si copii, examinarea elementelor care servesc cel mai bine interesului copilului este întotdeauna de o importantă fundamentală, interesul copilului trebuind considerat ca fiind primordial, chiar si în raport cu dreptul părintelui de a dezvolta o relatie de familie si de a-si exercita drepturile părintesti in raport cu copilul său (hotărârea Johansen împotriva Norvegiei).
Faţă de ansamblul probelor administrate, respective declaraţiile martorilor, înscrisurile depuse, precum şi concluziile anchetelor sociale efectuate în cauză, instanţa urmează, ca în baza art. 42 C.fam., să dispună încredintarea către reclamantă spre crestere si educare a minorei CSC, apreciind ca este in interesul minorei ca aceasta sa fie încredintată spre crestere si educare mamei-reclamante, aptă sa asigure crearea unei atmosfere familiale propice unei dezvoltari fizico-psihice normale a acestuia.
În acest fel, este respectat şi principiul interesului superior al copilului, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Desigur, în virtutea art. 43 alin. ultim, pârâtul păstrează dreptul de a avea legături personale cu minorul şi de a veghea la creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia.
Tinând seama de dispozitiile art. 65 rap. la art. 43 al. 3 C.fam., care prevad ca parintele, caruia nu i s-a incredintat minorul, pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala, instanţa va încuviinţa legatura personală cu minora a reclamantului-pârât, după următorul program: in fiecare zi de joi, intre orele 10-12 si in prima si a treia saptamana, sambata si duminica, intre orele 10-12.
În ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la pensia de întreţinere, instanţa are în vedere că potrivit art. 86 alin. (2) C. Fam., descendentul, cât timp este minor, are drept la întreţinere, oricare ar fi pricina nevoii în care se află.
În acest sens, art. 101 şi art. 107 C. Fam instituie o obligaţie legală complexă a părinţilor de a creşte copilul, incluzând sănătatea, dezvoltarea fizică, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia
De asemenea, potrivit art. 94 din C. Fam, întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o solicită şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
În baza art. 42 C.fam., rap. la art. 94 C.fam., instanta va obliga reclamantul la plata catre minor la plata sumei de 425 lei lunar, începând cu data introducerii actiunii (06.03.2009) şi până la majoratul minorei.
Instanţa dispune compensarea cheltuielior de judecată.
