Anularea procesului verbal de contravenţie Contravenţii. Închisoare contravenţională


SENTINŢA CIVILĂ NR. 1983

Din 08.06.2011

Judecător,

Carmen Nela Patilea

Prin plângerea contravenţională înregistrată sub nr.2105/260/2011 pe rolul Judecătoriei Moineşti, petenta S.C. C.L. SRL cu sediul în Moineşti, în contradictoriu cu intimata Inspectoratul Teritorial de Muncă Bacău, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenţie seria BCA nr.054241 încheiat la data de 28.01.2011.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.

In motivarea plângerii contravenţionale petenta a arătat că i s-a încheiat procesul verbal de contravenţie în mod nejustificat deoarece a fost amendată pentru două persoane care nu aveau calitatea de salariaţi şi care au fost forţaţi să dea nişte declaraţii pe care ulterior le-au rupt şi că nu au existat martori asistenţi care să confirme situaţia de fapt din procesul verbal de contravenţie.

In drept au fost invocate prevederile OG 2/2001 şi Legea 108/1999.

Intimata a formulat întâmpinare conform art.115 Cod proc. civilă prin care arată că procesul verbal este legal şi temeinic întocmit şi chiar din analiza plângerii rezultă că cele inserate de organele de control sunt reale , în sensul că declaraţiile au fost rupte de administratorul societăţii care a împiedicat acţiunea de verificare.

Analizând actele şi lucrările cauzei civile de faţă, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal seria BCA nr. 054241 încheiat la data de 28.01.2011, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bacău a sancţionat contravenţional pe S.C. C.L. S.R.L. cu sediul în Moineşti, deoarece a încălcat prevederile art.20 din Legea 108/1999 republicată, cu suma de 6000 lei.

S-a reţinut în cuprinsul procesului verbal că la controlul efectuat pe data de 27.01.2011 la punctul de lucru-spălătorie , aparţinând pe S.C C.L. S.R.L. , au fost identificate la lucru un număr de trei persoane cărora li s-a solicitat completarea unor fişe de identificare. în timpul controlului a administratorul societăţii care a încercat să influenţeze salariaţii şi deoarece i s-a atras atenţia de către inspectorii de control, acesta a confiscat formularele , le-a interzis să mai colaboreze cu organele de control , a folosit cuvinte triviale şi a scos din incinta unităţii pe agenţii constatatori.

In temeiul art. 34 alin.l din O.G.2/2001 instanţa verifică legalitatea si temeinicia proceselor-verbale . Astfel, instanţa apreciază ca fiind legal întocmit

2

procesul-verbal iar prezumţia de legalitate de care se bucură nu a fost răsturnată de petentă prin probele administrate.

Sub aspectul temeiniciei instanţa reţine că deşi OG 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei.

Se va avea în vedere că în afară de un raport de teren care a fost întocmit de către agenţii constatatori faţă de cele întâmplate (filele 18-19 dosar) nici procesul verbal de contravenţie nu este susţinut de probe.

Nu este lipsit de interes faptul că în Anghel c. României Curtea a statuat ca, deşi dezincriminarea în sine nu pune nici o problemă pe tărâmul Convenţiei, lipsirea celor acuzaţi de săvârşirea unor fapte ilicite de garanţiile fundamentale, menite sa-i protejeze împotriva arbitrariului celor chemaţi să constate caracterul ilicit al acestor fapte şi să restabilească echilibrul între autorităţile cu atribuţii în constatarea acestora şi cei bănuiţi că le-ar fi săvârşit constituite o problemă ce intră sub incidenţa art. 6 din Convenţie.

Concluzionând, în măsura în care, prin aplicarea criteriilor dezvoltate de jurisprudenta Curţii, procesul verbal de contravenţie apare ca reprezentând o „acuzaţie în materie penală”, această concluzie atrage aplicabilitatea garanţiilor prevăzute de art. 6 din Convenţie oricărui acuzat în materie penală şi anume: prezumţia de nevinovăţie (art. 6.2 din Convenţie).

Aceasta priveşte în primul rând atitudinea judecătorului chemat să se pronunţe asupra acuzaţiei, care trebuie să abordeze judecarea cauzei rară părtinire şi fără prejudecăţi, fără a porni de la prezumţia sau bănuiala că petentul este vinovat. In mod evident aceasta este incompatibilă cu orice eventuală prezumţie de temeinicie a procesului verbal de contravenţie. Prezumţia de nevinovăţie poartă şi asupra sarcinii probei, care revine agentului constatator iar îndoiala profită petentului (Austria vs. Italia, Annuaire de la Convention, voi. VI, pag. 783).

Prezumţia de nevinovăţie presupune si dreptul la tăcere, acuzatul neputând fi obligat să declare nimic însă, dacă doreşte, trebuie să i se permită să facă proba nevinovăţiei sale.

Petenta la rândul său nu a formulat probe faţă de cele invocate în plângere.

Cu toate acestea instanţa reţine că potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 „ sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta , de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum si de circumstanţele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul verbal,,.

Aşa fiind instanţa făcând aplicarea prevederilor legale mai sus menţionate apreciază că in speţă pericolul social concret nu justifică aplicarea directă a sancţiunii amenzii contravenţionale, având in vedere faptul ca agentul constatator are posibilitatea legală de a aplica cu prioritate sancţiunea

3

avertismentului, aceasta fiind in cauză proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite.

Se apreciază că in speţă sunt incidente disp.art.5 alin.5 din OG 2/2001: „ potrivit cărora sancţiunea stabilită de organul constatator trebuie să fie proporţională cu pericolul social al faptei săvârşite „.

Faţă de cele expuse anterior instanţa urmează a admite in parte plângerea şi va dispune înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale aplicate cu sancţiunea „ avertisment,,.

De asemenea, faţă de finalitatea aplicării sancţiunii va pune în vedere petentei dispoziţiile art.7 alin.l din OG nr.2/2001: „ avertismentul constă în atenţionarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârşite, însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale,,

Vor fî menţinute celelalte prevederi ale procesului verbal de contravenţie .